2,980 matches
-
5 subgrupuri, care se hrănesc în golfurile Maine și Sf. Laurențiu, lângă Newfoundland și Labrador, în apele Groenlandei și ale Islandei, care se amestecă deseoriîn timpul iernii. În Marea Arabiei își duce viața un grup de balene cu cocoașă sedentare. Balenele cu cocoașă pot fi întâlnite în apele următoarelor țări și teritorii: Africa de Sud, Angola, Antigua și Barbuda, Antilele de Sud, Antilele Olandeze, Argentina, Australia, Bangladesh, Barbados, Benin, insulele Bermude, Brazilia, Canada, Capul Verde, Chile, Columbia, Republica Congo, Republica Democrată Congo, insulele Cook, Coreea de Nord și de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Japonia, Kenya, Madagascar, Malaezia, insulele Mariane de Nord, insulele Marshall, Martinica, Mexic, Mozambic, Norvegia, Noua Caledonie, Noua Zeelandă, Pakistan, Panama, Peru, Polonia, Rusia, Samoa, Samoa americană, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent și Grenadine, insulele Solomon, Sri Lanka, SUA, Svalbard, Tanzania, Tonga, Vanuatu, Venezuela, insulele Virgine. Balenele cu cocoașă sunt animale de coastă și ies în larg numai în căutarea hranei și în timpul migrațiilor. Uneori intră în golfuri. În timpul iernării, mamele cu pui stau mai mult în apele de mică adâncime decât ceilalți indivizi. Balenele cu cocoașă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
insulele Virgine. Balenele cu cocoașă sunt animale de coastă și ies în larg numai în căutarea hranei și în timpul migrațiilor. Uneori intră în golfuri. În timpul iernării, mamele cu pui stau mai mult în apele de mică adâncime decât ceilalți indivizi. Balenele cu cocoașă nu au un teritoriu de viețuire bine definit, însă unii indivizi și anumite grupuri se întorc în aceleași ape în fiecare an. Balenele își pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
iernării, mamele cu pui stau mai mult în apele de mică adâncime decât ceilalți indivizi. Balenele cu cocoașă nu au un teritoriu de viețuire bine definit, însă unii indivizi și anumite grupuri se întorc în aceleași ape în fiecare an. Balenele își pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii cu Mexic, Hawaii cu Japonia, Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
definit, însă unii indivizi și anumite grupuri se întorc în aceleași ape în fiecare an. Balenele își pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii cu Mexic, Hawaii cu Japonia, Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în aceleași ape în fiecare an. Balenele își pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii cu Mexic, Hawaii cu Japonia, Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice” balene, săriturile sale deasupra apei atrăgând atenția turiștilor. Hermann Melville o descrie, în romanul "Moby Dick", astfel: Deseori balenele cu cocoașă își izbesc înotătoarele pectorale și codală în suprafața mării
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice” balene, săriturile sale deasupra apei atrăgând atenția turiștilor. Hermann Melville o descrie, în romanul "Moby Dick", astfel: Deseori balenele cu cocoașă își izbesc înotătoarele pectorale și codală în suprafața mării, provocând spumă, se rostogolesc pe spate, își scot capul din apă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice” balene, săriturile sale deasupra apei atrăgând atenția turiștilor. Hermann Melville o descrie, în romanul "Moby Dick", astfel: Deseori balenele cu cocoașă își izbesc înotătoarele pectorale și codală în suprafața mării, provocând spumă, se rostogolesc pe spate, își scot capul din apă. Câteodată, sar în întregime deasupra apei în poziție verticală pentru ca mai apoi să cadă cu un zgomot asurzitor
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
zgomot asurzitor (probabil în încercarea de a scăpa de exoparaziți). Un asemenea comportament este demonstrat în toate anotimpurile și de toți indivizii, inclusiv cei care viețuiesc în singurătate, însă scopul lui nu este determinat. Durata scufundării depinde de anotimp. Vara balenele nu rămân sub apă mai mult de 5-10 minute, în schimb iarna rezistă 10-15 minute (cel mult 30). Probabil că în sezonul rece se scufundă ca să se odihnească, iar în cel cald se odihnesc la suprafață. Ieșind deasupra apei, balenele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
balenele nu rămân sub apă mai mult de 5-10 minute, în schimb iarna rezistă 10-15 minute (cel mult 30). Probabil că în sezonul rece se scufundă ca să se odihnească, iar în cel cald se odihnesc la suprafață. Ieșind deasupra apei, balenele cu cocoașă scot jeturi de apă de 2-5 m înălțime la interval de 4-15 s. Datorită obiceiului de a-și ridica înotătoarea codală în timpul scufundării, ele pot fi ușor identificate, întrucât coloritul părții inferioare a cozii diferă de la un individ
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
ele pot fi ușor identificate, întrucât coloritul părții inferioare a cozii diferă de la un individ la altul. Pe baza cercetărilor efectuate în Atlanticul de Nord în perioada anilor 1973-98, a fost întocmit un album fotografic cuprinzător al populației nord-atlantice de balene cu cocoașă. Un proiect similar a luat start în 2004 pentru indivizii Pacificului de Nord. Balenele cu cocoașă se hrănesc în zonele bancurilor de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
altul. Pe baza cercetărilor efectuate în Atlanticul de Nord în perioada anilor 1973-98, a fost întocmit un album fotografic cuprinzător al populației nord-atlantice de balene cu cocoașă. Un proiect similar a luat start în 2004 pentru indivizii Pacificului de Nord. Balenele cu cocoașă se hrănesc în zonele bancurilor de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești și, mai rar, cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
proiect similar a luat start în 2004 pentru indivizii Pacificului de Nord. Balenele cu cocoașă se hrănesc în zonele bancurilor de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești și, mai rar, cu moluște cefalopode. Anume datorită acestei rații alimentare balenele cu cocoașă preferă apele de adâncimi mici, de lângă litoral. Hrana principală a indivizilor din populațiile sudice o constituie crustaceele genului
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești și, mai rar, cu moluște cefalopode. Anume datorită acestei rații alimentare balenele cu cocoașă preferă apele de adâncimi mici, de lângă litoral. Hrana principală a indivizilor din populațiile sudice o constituie crustaceele genului "Euphasia", cu precădere "E. superba". Balenele se mai hrănec cu diferite specii de krill ("Thysanoessa", "Meganyctiphanes") și cu bancuri de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
bancuri de pești și, mai rar, cu moluște cefalopode. Anume datorită acestei rații alimentare balenele cu cocoașă preferă apele de adâncimi mici, de lângă litoral. Hrana principală a indivizilor din populațiile sudice o constituie crustaceele genului "Euphasia", cu precădere "E. superba". Balenele se mai hrănec cu diferite specii de krill ("Thysanoessa", "Meganyctiphanes") și cu bancuri de peștișori. Dieta populațiilor nord-atlantice este alcătuită din pește. Speciile preferate sunt hering ("Clupea"), scrumbie ("Scomber scombrus"), sardine ("Sardinops", "Sardinella"), capelin ("Mallotus villosus"), eglefin ("Melanogrammus aeglefinus"), cod
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
preferate sunt hering ("Clupea"), scrumbie ("Scomber scombrus"), sardine ("Sardinops", "Sardinella"), capelin ("Mallotus villosus"), eglefin ("Melanogrammus aeglefinus"), cod ("Gadus morhua"), "Eleginus gracilis", "Theragra chalcogramma", "Boreogadus saida", pești din genurile "Ammodytes", "Pollachius" și "Engraulis". Specia "Pleurogrammus monopterygius" și genul "Scomberesocidae" sunt preferatele balenelor cu cocoașă din nordul Pacificului. În stomacul balenelor pot încăpea 500-600 kg de mâncare, echivalentul a 600 de heringi sau 800 pești pollack de Alaska. În burta unor indivizi au fost descoperite și rămășițele digerate ale unor păsări marine. Balenele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Sardinops", "Sardinella"), capelin ("Mallotus villosus"), eglefin ("Melanogrammus aeglefinus"), cod ("Gadus morhua"), "Eleginus gracilis", "Theragra chalcogramma", "Boreogadus saida", pești din genurile "Ammodytes", "Pollachius" și "Engraulis". Specia "Pleurogrammus monopterygius" și genul "Scomberesocidae" sunt preferatele balenelor cu cocoașă din nordul Pacificului. În stomacul balenelor pot încăpea 500-600 kg de mâncare, echivalentul a 600 de heringi sau 800 pești pollack de Alaska. În burta unor indivizi au fost descoperite și rămășițele digerate ale unor păsări marine. Balenele cu cocoașă folosesc 5 tehnici de vânătoare caracteristice
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
balenelor cu cocoașă din nordul Pacificului. În stomacul balenelor pot încăpea 500-600 kg de mâncare, echivalentul a 600 de heringi sau 800 pești pollack de Alaska. În burta unor indivizi au fost descoperite și rămășițele digerate ale unor păsări marine. Balenele cu cocoașă folosesc 5 tehnici de vânătoare caracteristice și altor balene, dintre care cele mai des practicate sunt următoarele: Ultimele două tehnici de vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea balenelor și reprezintă un exemplu de conțiețuire în grup a mamiferelor
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
500-600 kg de mâncare, echivalentul a 600 de heringi sau 800 pești pollack de Alaska. În burta unor indivizi au fost descoperite și rămășițele digerate ale unor păsări marine. Balenele cu cocoașă folosesc 5 tehnici de vânătoare caracteristice și altor balene, dintre care cele mai des practicate sunt următoarele: Ultimele două tehnici de vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea balenelor și reprezintă un exemplu de conțiețuire în grup a mamiferelor marine. De menționat că vânătoarea în grup este caracteristică doar indivizilor
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
au fost descoperite și rămășițele digerate ale unor păsări marine. Balenele cu cocoașă folosesc 5 tehnici de vânătoare caracteristice și altor balene, dintre care cele mai des practicate sunt următoarele: Ultimele două tehnici de vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea balenelor și reprezintă un exemplu de conțiețuire în grup a mamiferelor marine. De menționat că vânătoarea în grup este caracteristică doar indivizilor din populațiile emisferei de nord. O altă tehnică de vânătoare, utilizată de indivizii singuratici, este de a ameți prada
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
întâi într-un cerc larg, lovind puternic apa cu coada. O altă modalitate este scufundarea rapidă a individului, după care acesta descrie o curbă în forma literei „U” și se ridică încet spre suprafață traversând zona turbulențelor provocate de înotătoare. Balenele cu cocoașă nu formează grupuri de lungă durată. În afară de afecțiunea mamei față de pui, relațiile între indivizi sunt, de obicei, instabile, iar grupurile se împrăștie repede. Vara, în zonele bancurilor de nisip, balenele cu cocoașă se hrănesc separat sau în grupuri
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
spre suprafață traversând zona turbulențelor provocate de înotătoare. Balenele cu cocoașă nu formează grupuri de lungă durată. În afară de afecțiunea mamei față de pui, relațiile între indivizi sunt, de obicei, instabile, iar grupurile se împrăștie repede. Vara, în zonele bancurilor de nisip, balenele cu cocoașă se hrănesc separat sau în grupuri mici, improvizate, mărimea cărora depinde de accesibilitatea hranei și de necesitatea vânătorii în grup. De regulă, asemenea grupuri se dizolvă la câteva ore după formare, adică atunci când necesitățile legate de hrană au
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
semnalate în apele Alaskăi și ale golfului Maine, însă acest lucru reprezintă, de fapt, o excepție din legitate. După toate aparențele, indivizii oricărui grup nu sunt legați înde ei prin legături de rudenie. În timpul migrațiilor și în regiunile de reproducere balenele cu cocoașă se află în grupuri de câte 2-15 indivizi (cel mai des 3-5), dar călătoresc și fără companie. Femelele cu pui sunt deseori escortate de câte un mascul adult. Aceste „escorte” sunt și ele de scurtă durată, întrucât în
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
apărea un alt mascul care să-l alunge pe precedentul. Pentru a-și demonstra superioritatea, masculii se izbesc uneori de navele maritime care circulă pe suprafață. S-a constatat că indivizii singuratici sunt mai puțin agresivi decât cei de grup. Balenele cu cocoașă sunt cunoscute datorită repertuarului lor vocal neobișnuit care, probabil, joacă un rol primordial în perioada reproducerii. Deși femelele pot scoate diverse sunete, numai masculii pot „interpreta” cântece de lungă durată. Fiecare cântec este compus din niște sunete scoase
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]