4,866 matches
-
privire încruntată. ă În cazul ăsta, cum de îți explici...? ă Cele două voci din apartament? Prokurorul Liputin încuviință nerăbdător. ă Govorov era actor și mim înzestrat. Sunt de părere că își vorbea sieși. Mai mult ca sigur că era beat. Dacă mai fusese și otrăvit, atunci poate că și delira. Cu toții ne cerăm în gând cu alții. Poate că pur și simplu verbaliza un asemenea proces. ă Exact! Explici la fel cum aș fi făcut-o și eu. Mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
în gând cu alții. Poate că pur și simplu verbaliza un asemenea proces. ă Exact! Explici la fel cum aș fi făcut-o și eu. Mai puțin otrăvirea. Eu nu aș fi ridicat ipoteza otrăvirii. Nu era decât un actor beat delirând. ă Însă treceți cu vederea peste prezența individului misterios de pe scări, a cărui prezență a fost consemnată de ambii martori. Tolkachenko spune că vocea i s-a părut familiară. Când l-am presat cu asta, el a pretins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
numele. ă Am înțeles. ă Boria era acolo. Ca să spun așa, cred că ne-a urmărit. Nu venise cu noi. Sau poate că a fost o conicidență că l-am întâlnit în halul ăla. ă În halul ăla? ă Era beat. Numai așa se poate explica purtarea sa. ă Dar ce a făcut? ă Ne așezasem să mâncăm într-o poieniță înconjurată de mesteceni. Ceilalți plecaseră la plimbare. Eu eram obosită și am rămas să citesc. Boria a apărut pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Mi-a spus că mă iubește. ă și cum ați reacționat la declarația sa? ă El era un administrator! Ochii i se măriră. ă Era un bărbat. ă Vă rog. ă L-ați refuzat? ă A fost îngrozitor! El era beat. Să mă fi lăsat să fiu obiectul afecțiunii unui administrator băut? ă L-a mai văzut cineva? ă Nu. Nu! Din fericire. ă Sunteți sigură? ă Sper din toată inima că nu. ă și ce s-a întâmplat cu Stepan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mei, într-o noapte s-au culcat și le-a venit cheful, așa m-am născut, când eram mic îmi amintesc că i-am auzit comentând, de parcă se amuzau povestind o anecdotă grozavă, că el, în momentul respectiv, a fost beat, Cu vin sau fără vin așa ne naștem cu toții, Recunosc că e o exagerare, dar mi se pare respingător că tatăl meu a fost beat când m-a zămislit, e ca și cum aș fi fiul altui bărbat, ca și cum cel care, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
comentând, de parcă se amuzau povestind o anecdotă grozavă, că el, în momentul respectiv, a fost beat, Cu vin sau fără vin așa ne naștem cu toții, Recunosc că e o exagerare, dar mi se pare respingător că tatăl meu a fost beat când m-a zămislit, e ca și cum aș fi fiul altui bărbat, ca și cum cel care, într-adevăr, ar fi trebuit să fie tatăl meu n-a putut fi, ca și cum locul lui a fost luat de altul, de cel pe care azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
curiozitate, „ce dracu de vânători mai sunt și astea? să vânezi cerbi în mlaștină?”, ambiție, „acum, dacă tot am plecat n-aș vrea să mă fac de râs”, teamă, „dacă o să vomit?” Odată, cu Emilia, împrumutasem o mașină și, amândoi beți, am gonit, cu farurile aprinse, pe șosea până ce am călcat un iepure care alergase orbit, înnebunit, ca să scape. După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însângerată de pe șosea, apoi m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
A râs. „Nu, aici îmi e continuu frică”. Mințea? N-am insistat deoarece a intervenit Călugărul: „Ați auzit? Îi e frică. Dumnezeu să-l binecuvânteze. Amin”. Domnul Andrei mi-a atras atenția să ascult ce cântece îngâna Călugărul când era beat. Erau melodii tărăgănate, în care te așteptai să fie invocat cerul, dar deodată descopereai, uimit, că fostul călugăr își amintea de o femeiușcă pe care o iubise. Când se trezea din beție, era cuprins de remușcări negre. Striga: „Sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
gaura cheii. Când a fost prins, s-a trezit mutat la poartă. Din ziua aceea, singura profesie pe care a practicat-o a fost aceea de portar. Mulți ani păzise cu statura lui impozantă ușa unui bar de noapte. Dansatoarele bete îl alintau zicându-i „dragul nostru idiot”. Dar Dominic nu se supăra. Se apleca, le săruta mâna ceremonios, ca un general la un bal de la curte. Era mândru de uniforma lui și avea ținută. Beneficia în plus de un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
tău inexplicabil...” Vocea a șuierat deodată mai tare, am auzit urletul unei locomotive, am țipat, am fugit și am nimerit într-o bodegă unde, singur în toată încăperea, Dinu stătea la o masă cu o sticlă aproape plină dinainte. Era beat. „În sfârșit, bine că te-ai decis să vii, a zis. Te aștept de mult. Altfel mă mâncau șoarecii aici”. Și mi-a făcut semn să mă uit la podea. Printre scaune mișunau șoareci. Uneori, se opreau să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
urlet, deoarece Dinu a alunecat de pe pragul de pământ unde se afla și s-a scufundat în noroi până în gât. Beția i-a trecut fulgerător. Îngrozit, a început să răcnească: „Ajutor! Daniel, ajută-mă!”, dar eu nu eram atât de beat încât să mă duc să murim împreună. Și s-ar fi înecat poate dacă n-ar fi intervenit Profetul. Încruntat, acesta s-a apropiat lipăind cu cismele lui uriașe de cauciuc, a intrat în noroi până la brâu, a întins mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mă judec la rece. La o frizerie, într-o zi, pe vremea când umblam fără nici un rost, înainte de a intra la meșterul de cruci, am văzut un tânăr ridicându-se cu greu de pe scaunul de lângă mine. Am crezut că era beat și, temându-mă că se va rostogoli peste mine, m-am ferit bombănind: „ăsta a luat-o de dimineață ca să nu piardă vremea”. Abia după aceea am observat că tânărul, îmbrăcat cu un trening jerpelit și cu un tricou roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Ce să facem, au zis rudele mirelui, am cheltuit prea mult cu pregătirile”. Pe bărbatul ei l-a urât și nu l-a iertat niciodată că o luase cu forța. Când a murit ( „Cum a murit?” „Păi cum să moară? Beat, s-a rătăcit și a nimerit în mlaștină”) a mulțumit toată noaptea lui Dumnezeu. În realitate, ar fi putut să-l salveze. Luându-se după el, și-a dat seama că risca să nimerească în mlaștină, dar l-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să mă uite”... M-am gândit să-mi fac de lucru pe la laborator, poate o întâlneam pe Laura. Dar ușa era încuiată și în zadar m-am învârtit o vreme pe-acolo. Revenind, am auzit râsete și glasul Călugărului care, beat și cu mâncărime de limbă, le povestea bătrânilor un vis. — Ce vă holbați la mine? Chiar așa am visat, că trăiam în secolul 9 pe vremea papei Formosus și eram cardinal. Ați priceput? Car-di-nal. Și cum ceilalți nu se puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de băut, am golit sticla aproape pe nerăsuflate, m-am îmbătat năpraznic și am început să strig: „Pușca! Adu-mi mai repede pușca!” Marta mi-a întins-o ștergându-și cu cealaltă mână lacrimile; plângea de necaz și de rușine. Beat și îndârjit, m-am dus la cafenea. Acolo, m-am sprijinit de una din mese, ca să nu mă clatin și să-mi dau curaj și i-am întrebat pe pescari, încercând să par sigur de mine, deși vorbeam greu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe pescari, încercând să par sigur de mine, deși vorbeam greu și mi se înmuiaseră picioarele, cine erau nemernicii care își bătuseră joc de Marta, fiindcă vroiam să-i învăț minte. Aveam, bănuiesc, un aer jalnic, de cavaler caraghios și beat care își provoca adversarii, dar pescarii nu s-au sinchisit prea mult de vitejia mea. M-au învrednicit doar cu o privire, după care n-au mai ridicat ochii din ceștile lor. Parcă nici nu existam. Parcă nici nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Marta și am zbierat: „Cine sunt nemernicii? Arătați-mi-i”. Întrucât nimeni nu mă auzea în continuare, am izbit cu patul puștii în masa de care mă sprijineam. Atunci Profetul mi-a aruncat o privire neagră și cât eram de beat tot am citit în ochii lui că dacă mai făceam scandal se va scula de la masă și va veni să mă potolească pentru a-și bea cafeaua liniștit. Cu mâna lui grea ca o lopată, Profetul ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
i-a intrat în gură. Doamne, ce porcărie. M-am purtat ca ultimul dintre ticăloși. Am și căzut, m-am mânjit pe față și pe mâini; și cu gura plină parcă de noroi cald, m-am întors la Marta și, beat, umilit, îndârjit împotriva ei fiindcă nu o răzbunasem și împotriva mea fiindcă mai aveam o licărire de luciditate, simțind nevoia să murdăresc totul, să nu mai am nimic curat, am silit-o să facă dragoste cu mine. Cred că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pricină; mi se părea că în ochii ei zăream de fiecare dată o întrebare ironică: „Tot nu ți-ai revenit?” Când mă încolțea nevoia de dragoste, mă suiam uneori în barcă și treceam în cătun, cu toate că Marta, din ziua când, beat, mă făcusem de râs în fața pescarilor și, plin de noroi, aproape o violasem, se purta din ce în ce mai rece cu mine; preferam uneori să înfrunt această răceală din ce în ce mai evidentă decât să mă uit în ochii Laurei. Dinu nici atât nu era un obstacol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
știu. Nu m-am luat după el, fiindcă mie, recunosc, îmi e frică de ăsta. Mi-e frică să nu spună cine știe ce despre mine. Așa că am rămas pe trepte, să aștept. Târziu, pe după-amiază a apărut și Laura. Era ca beată și cu halatul zdrențuit. S-a dus direct pe țărm, a lepădat halatul și a intrat în apă. Și, cum v-am zis, la o vreme a plecat și portarul după ea”. Nici azi n-am reușit să uit sila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
În micul meu apartament din foburgul Saint-Honoré, mă privesc În oglinda-mi. Iată, Îmi spun, sunt Regele Lumii. Din turla mea pustie domin universul. În unele momente puterea mea Îmi dă dureri de cap. Sunt un maestru de energie. Sunt beat de autoritate. Vai, răzbunarea vieții nu va Întârzia să vină. După luni de zile, În cripta cea mai adâncă a castelului din Tomar, acum stăpân al secretului curenților subterani și domn al celor șase locuri sacre ale celor care fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
metaforă a aceluia pe care nu-l poți cunoaște. Și un complot omenesc poate umple golul. Nu mi-au publicat Inimă și patimă fiindcă nu aparțin clicii templiere. A trăi ca și cum ar exista un Plan: piatra filosofilor. If you cannot beat them, join them. Dacă Planul există, e de-ajuns să i te aliniezi... Lorenza mă pune la probă. Umilință. Dacă aș avea umilința să invoc Îngerii, chiar fără să cred În ei, și să trasez cercul potrivit, aș avea pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe Agliè definitiv la probă, Îi recitase aproape literă cu literă cuvintele arzătoare pe care Arsène Lupin le rostea În fața lui Beautrelet În finalul lui Aiguille Creuse: „În unele momente, puterea mea mă face să mi se-nvârte capul. Sunt beat de forță și de autoritate“. „Haide, dragă prietene“, zisese Agliè, „și dacă dumneata oi fi dat crezare fanteziilor unui exaltat? Ești sigur că textul acela e autentic? De ce nu te Încrezi În experiența mea În lucruri de felul ăsta? Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de meniuri decît fanii concursurilor de poezie; ca să parafrazăm, au auzit cele mai bune ingrediente ale generației lor fierte la ceaun la foc mic. Dar, mai important ca orice altceva, s-a comandat vinul. Wakefield, care este Încă un pic beat, dă pe gît un pahar dintr-un vin de trei sute de dolari sticla, iar creierul său Îi surîde mulțumindu-i. Din fericire, companionii săi de masă uită de el pentru moment; Sherrill și Neva se ceartă cu amabilitate pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
două drumuri vechi, unul care merge prin deșert pînă În Arizona, celălalt printre munți, către Colorado. Mexicanul repetă „sii-ren-aaa“ și face cu ochiul. Wakefield găsește locul și adoarme În vaierul vîntului care scutură ferestrele și În chicotele și gemetele fetelor bete și ale camionagiilor care vin și pleacă toată noaptea, trîntind ușile și zgîlțîind paturile. Dimineața, o zăpadă de un alb strălucitor Învăluie dealurile și totul este straniu de liniștit. Wakefield o apucă pe drumul vechi către Arizona. Trece pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]