5,885 matches
-
spre vaporul care avea să-l ducă în drumul lui. Când se întorcea, grăbind spre casele care se desenau în zarea șoselei. Silueta masivă a silozului de tutun. Acum, năruită, clădirea părea că țipă speriată în înserare. Aceleași sălcii, aceeași boltă, același pietriș al șoselei, același miros stătut de pește și de mâl, același șfichiuit al vântului care gonea stârnind gunoaiele de pe drum. Doar bucuria aceea a freamătuli că se întoarce acasă nu mai îl toropea... - Poate, spuse el, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
încercat să prind de coadă un motan care se freca de gard. S-a întors cu spatele (i-am văzut testicolele umflate și coada dreaptă) și a pulverizat o oarecare cantitate de urină prin plasa gardului. Stropii au făcut o boltă și n-am apucat să-mi feresc fața. Mama Mare făcea parte din categoria anacronică a bătrânelor care te întâmpină cu șerbet și apă rece. Avea niște carafe în miniatură, punctate cu bobițe de vopsea roșie pe care îmi plimbam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Nu, e bine așa, zise MM, pe un ton puțin cam răspicat; spusese un sfert de oră și un sfert de oră răm’nea. Denise și Brian au luat-o spre ieșire, pe culoarul din centru, iar Hugo făcu o boltă elegantă și ateriză de pe scenă jos, lângă mine. Bem ceva, zise el. Și apoi cina. Și poate după aceea reluăm epopeea Pamelei și a Baronului de unde am fost nevoiți să o lăsăm. Cum ai ajuns aici, cu mașina ta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
le sufocă până putrezesc... Împotriva unui Taré al lianelor „ucide-lemn“, un epakué al orhideei care crește pe ele... Împotriva unui Intié al orhideei, un epakué al viespii... Și tot așa, la nesfârșit, pentru că, de la cea mai umilă insectă până la imensitatea bolții cerești, totul apărea clasificat de către yubani de partea binelui sau a răului... Focul era dintotdeauna de partea binelui, și de aceea, de îndată ce se întuneca, strălucea în toate ungherele. Kano se îndreptă spre cea mai mare dintre colibe - o construcție gigantică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Cherbel Lavinia Se sting clepsidrele arse de soare, Se sparg paharele pline cu timp, Se-nchin imensele bolte de sare, Se tulbură-n ape un alt anotimp. Mă uit în oglinda albastră din zare, Aud tărâmul, mă strigă-n răstimp, Te-aștept, trecător cu vorbe ilare, Căci pieptu-mi tresare ca valul în mare. Când roua lucește cu lacrimi
Sacrificiul uman. In: ANTOLOGIE by Cherbel Lavinia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/249_a_525]
-
timp infinit așterne oceane de apă, oceane de nori. Jos, pământ reavăn mustind a apă; sus, văzduh umplut cu aburi fini ce urcă val după val, umplând căușul avid al norilor. Este atâta pulbere, condensată strat după strat, ce umple bolta albastră a cerului. Și lumina fulgerului scăpărând răzleț printre apele de sus. Cer și pământ, ape și foc reunite învolburat în spațiul incomensurabil ce-și poartă povara de apă. Milioane de nori ce îmbrățișează pământul în coborârea lină a ploii
Norii - ocean de apă. In: ANTOLOGIE:poezie by Ella-Anelisse Corozel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_671]
-
rostogolită Și nepotolită Aleargă, nu se-ncurcă, Coboară, urcă, Abia se oprește Și iarăși pornește. De când e stăpân pe roata cea mare, Omul odihnă nu are! S Soarele e un Făt-Frumos Luminos. Ziua întreagă, Într-o caleașcă de foc, pe boltă, aleargă. Seara, e obosit tare Și coboară încet la culcare. Peste paletele-ntinse Visul se lasă Și Soarele nu știe că îl caută Luna - fată frumoasă. Ș Șapte șoapte și-un șoptit, De cu zori, s-au întâlnit. Șoaptele șoptesc
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
ca un talger de argint... Amândoi stăteau în fața ferestrei și se uitau la spuza de stele risipite pe cerul negru. Țârâitul mărunt și tremurat al unui greieraș, cricrL.cri-cri, părea că răspunde tremurului stelelor. Cassiopeea sclipea strălucind sus pe vârful bolții cerești, sub Steaua Polară, lângă ea, Andromeda trona strălucitoare în mijlocul cerului. Dedesubt tremurau sclipind steluțele Ursei Mici, iar dedesubtul ei, Ursa Mare stătea sprijinită pe pădurea Trestiana. ”- Uite, vezi... zise el uitându-se pe cer, Cassiopeea e tot acolo, ca și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de gânduri care îl străbăteau... ar fi vrut să oprească bătăile inimii care loveau în tâmple, în creier... Măsură camera de câteva ori, în lung și în lat, se opri în fața ferestrei și privi câteva clipe cerul în tăcere. Pe bolta înnegrită a cerului, stelele sclipeau pe nemărginirea lui, ca tot atâtea făclii, ca la o înmormântare infinită și neînțeleasă. Gândurile îi rătăceau tulburi, neostenite, răscolindu-i alte amintiri, amărăciuni... speranțe, izgonind mereu liniștea sufletului. Ar fi vrut să plângă, tare
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
tavanul, ea îi revenea mereu în minte... Gândurile se alungau din minte, unele pe altele... i se învălmășeau. Somnul nu-l prindea deloc... Sentimente neclare îl apăsau, îi ardeau inima. Trecuse mult de miezul nopții... luna începu să coboare pe boltă spre apus. Vru să doarmă, dar pădurea gândurilor nu-l lăsa, îl purtă într-o vacanță la Zahorna, pe când era licean... demult, din anii copilăriei. Din vacanța de vară, la Zahorna ca seminarist într-a doua, Iorgu își aminti totul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
s-o odihnească în pace. Amin!.. încheie sfinția sa, scurta cuvântare. Soarele se suise la cumpăna între amiezi... După împărțirea pomenelor celor sărmani, adunați în jurul mormântului, prin grija lui Avel toți invitații au fost deplasați la masa de pomenire la restaurantul ”Bolta Rece”. Și acolo, Părintele Boboc împreună cu Părintele Daniel au oficiat o scurtă slujbă religioasă de pomenire. Totul a fost orânduit cu mult bun simț și cuvioșenie, atât la cimitir cât și la ”Bolta Rece”, datorită lui Carmen și Avel. ...Era
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
deplasați la masa de pomenire la restaurantul ”Bolta Rece”. Și acolo, Părintele Boboc împreună cu Părintele Daniel au oficiat o scurtă slujbă religioasă de pomenire. Totul a fost orânduit cu mult bun simț și cuvioșenie, atât la cimitir cât și la ”Bolta Rece”, datorită lui Carmen și Avel. ...Era pe la mijlocul lunii lui Cuptor... Ziua aluneca ușor către seară, căldura de peste zi se mai dămolise... o adiere ușoară de vânt răcorea aerul. Era o seară caldă și blândă, păsărelele foșneau a înnoptare în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ovală, circulară sau dreptunghiulară (L1-L6, Dodești), puternic arse datorită intensei utilizări. Potrivit poziției vetrei, locuințele erau orientate pe axa nord-sud (L1-L6, Dodești, B2-Gura Idrici). De regulă, cuptorul din piatră era situat într-unul din colțurile camerei. Cuptoarele aveau sau nu boltă, în multe cazuri ele cedând datorită materialului (pietre cu lut) și a modului fragil de realizare. Acest tip de cuptor, din lespezi de gresie locală sau din pietre de râu (folosit în perioada secolelor V-XI, datorită răcirii accentuate a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ele cedând datorită materialului (pietre cu lut) și a modului fragil de realizare. Acest tip de cuptor, din lespezi de gresie locală sau din pietre de râu (folosit în perioada secolelor V-XI, datorită răcirii accentuate a climei), prevăzut cu boltă și horn, pentru degajarea fumului, păstra căldura mai mult timp. Scheletul unei locuințe era constituit din bârne de lemn, bine îngropate, fapt susținut pe de o parte de gropile de pari (plasate la colțuri, pe mijlocul laturilor ori în centru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aveau o vatră, de formă ovală ori circulară (diametrul de 0,60-0,80m), formată dintr-o lipitură, înconjurată cu pietre de râu sau gresii locale. Intensa înroșire sau înnegrire a vetrelor (de 3-5cm) sugerează folosirea lor îndelungată. De cele mai multe ori, bolta cuptoarelor nu s-a păstrat, însă cantitatea de pietre și bucățile de lut, găsite în apropierea vetrelor, indică existența ei. În cazul vetrelor-cuptor de la Dodești majoritatea nu au avut boltă. În interiorul caselor, alături de cuptoare s-au descoperit și gropi de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vetrelor (de 3-5cm) sugerează folosirea lor îndelungată. De cele mai multe ori, bolta cuptoarelor nu s-a păstrat, însă cantitatea de pietre și bucățile de lut, găsite în apropierea vetrelor, indică existența ei. În cazul vetrelor-cuptor de la Dodești majoritatea nu au avut boltă. În interiorul caselor, alături de cuptoare s-au descoperit și gropi de provizii sau menajere, uneori situate și în afara complexelor de locuire. Analiza resturilor de cărbuni au indicat folosirea cu predilecție a lemnului de esență moale (arin, plop ori salcie), mai rar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aceștia, deoarece intrarea dinspre sud ori vest avea nevoie de un acces larg. Locuința-atelier dispunea de un cuptor special (cu diametrul de 0,80 m x 0,90 m), situat nord-est, dotat cu o vatră circulară și prevăzut cu o boltă de lut (diametrul de 0,50 m). Grosimea lipiturilor vetrei (8-9 cm) implică o puternică și îndelungată utilizare, iar deschizătura de pe latura sa vestică indică locul prin care erau băgate tuburile de suflat, cu scopul obținerii unui curent de aer
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fier). Totodată, în fața gurii de foc a cuptorului se afla o groapă ovală (de 0,40 m lungime x 0,60 m lățime și adâncă de 0,10 m), care conținea mai multe „lupe” din fier. Pe lângă acestea, printre dărâmăturile bolții, autorul cercetării a găsit câteva creuzete din lut (fragmentare și parțial întregite). Lipsa fragmentelor ceramice și numeroasele dovezi arheologice (cuptorul de redus minereu, lupele din fier, creuzetele din lut, un tipar din lut pentru turnat sfere, o lamă din fier-posibil
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu diametrul de 1-1,20 m), constituită din lipituri succesive, groase de 3-5 cm. Datorită intenselor utilizări, vetrele erau ușor albiate și puternic arse de foc, înroșite sau înnegrite pe o grosime de 6-10 cm. Inițial, acestea au dispus de bolți, care s-au distrus în timp. Gurile cuptoarelor erau fie simple (ca un gang), fie amenajate cu pietre de râu, ultima variantă mai des întâlnită. De regulă, în interiorul cuptoarelor, pe vetre, s-au găsit resturi de cărbuni, de esență moale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazin (L1-Dănești, L5, L6 de la Bârlad-Prodana, L13 la Gara-Banca). Această idee este susținută și de prezența, de-a lungul perioadei secolelor VIII-IX, mai multor vetre de foc simple, placate sau nu cu lespezi de gresie locală, decât a cuptoarelor cu boltă. 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Din punct de vedere al formei (pl. XLV-XLVI) locuințele au aspect rectangular (B1 de la Valea Seacă-Bârlad, B1-B3 găsite la Simila-Zorleni, B1-B8, descoperite la Bârlad-Prodana), pătrat (L1-L4, L6 - Dodești) ori patrulater (B5-Dodești, majoritatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârlad-Valea Seacă), făcută direct pe podea, cu lipitură și având gardină din pietre pe margine (L1-L3, de la Dodești, B2 - Simila) ori construită pe un „pat” din pietre de râu, cu lipitură (Simila-Zorleni). Totodată, se păstrează și cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca; cuptorul din B1, de la Roșiești-Gară, avea dimensiuni mai mari decât cele obișnuite), a cărui vatră era tot de formă ovală ori circulară (de 70-90cm diametru), formată dintr-o lipitură de lut (groasă de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
proviziilor ori pentru colectarea deșeurilor. În privința destinației lor, cuptoarele au servit în scopuri diverse: pentru prepararea ori încălzirea hranei, la arderea ceramicii sau pentru activități meșteșugărești (reducerea minereurilor din fier). În primul caz, cuptoarele erau făcute din lut, dotate cu bolți, având aspectul unor potcoave. Vetrele erau circulare, groase de 4-5cm și puternic arse, datorită intensei utilizări, în scopuri casnice (coptul pâinii, prăjirea cerealelor). De regulă erau amplasate în apropierea caselor (C1, C2-Dodești, cele de la Gara-Banca ori la Simila-Zorleni) și serveau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuprins între secolele X-XI se constată cu certitudine predominarea locuințelor de suprafață, pe întreg teritoriul românesc. Aserțiunea este susținută de numărul mare al vetrelor de foc simple (placate sau nu cu lespezi de gresie locală) și mai puține cuptoare cu boltă. În privința caselor, un caz aparte a fost semnalat la Bârlad-Prodana, unde pereții unei locuințe adâncite (B1) erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lovea pe tălpi, nu știu cu ce pentru că nu puteam să văd din cauza șefului destul de masiv. Loviturile erau cumplite. Le simțeam În tot corpul, În inimă, În rinichi, În ficat, În creier. Cea mai gravă lovitură am primit-o În bolta piciorului stâng. Am rămas cu o durere pe toată viața, durere care, la frig, devine de nesuportat. În tot acest timp șeful mă plesnea din când În când pe față și Îmi cerea legăturile din Alba. Se Întrerupea, când Îl
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Încercările de foc ale copilăriei. Pe la șapte ani auzeam, mai ales când era liniște În jur, niște glasuri care Îmi spuneau ceva foarte repede, ceva ce eu nu puteam Înțelege. Dacă le lăsam să vocifereze, deveneau din ce În ce mai arcuite, ca niște bolți Înalte de case părĂsite. Atunci când nu mai suportam Îmi astupam urechile, băteam din palme și din picioare și, ca prin farmec, vocile se opreau. Trebuiau să se oprească. Uneori mă Întrebam ce s-ar Întâmpla dacă Într-o bună zi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]