6,134 matches
-
și, până la urmă, l-a rezolvat ea. L-a dat de suflet. I l-a înfiat o familie de francezi, printr-o avocată, care mai apoi a fost arestată... Știa și Roșioara, dar Geta știe mai bine, că i-a botezat copilul și a stat mai mult pe lângă ea și a ajutat-o cum a putut... Păi, avocata aia, deh, cică ar fi scos bani grei din adopții... Geta a mai auzit că francezii ăia i-au lăsat Mirelei niște bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Dumnezeu. Mirela s-ar fi bucurat din toată inima pentru ea. Din toate pe care le miluise din porțiile concentraților la Centrul Civic, doar Geta ce se mai îndura s-o bage-n seamă, până într-atât că i-l boteză pe Petrișor. Păi, nu te gândi, finuță, că trecuse și ea prin greutăți din astea, și uite c-a ieșit la lumină și a avut noroc și-o să-și refacă viața... Nășica, deh, moldoveanca asta blondă-spălăcită și coșcovită, cu urme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se facă greață, să vomite, să se pocăiască, s-o apuce pe calea bisericii... Îmbuibații, deh, Milică-tată, ăștia nu se satură cu una, cu două... La șase luni, da, de la Revoluție, Piața Universității, a devenit o Piață Tien An Men, botezată cu sângele eroilor martirizați în numele unei libertăți, care au mâncat-o porcii. Păcat, păcat de sângele vărsat! După dictatura Ceaușescu, dictatura Iliescu își arată colții. 23. Era învățată, călită-tăvălită, mai trecuse ea prin faze din astea, păi, când scăpase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
prin străinii și cine știe când ne-om mai vedea, așa încât față de ei poate să-i spună lui Rafael, singurul care a ajutat-o când a zis că moare sau înnebunește, că destul s-a dat bine pe lângă taică-său, botezând și copilul cu numele lui și tot cu inima frântă în nădejdea c-o să găsească înțelegere la el s-o ajute, da’ el habar n-a avut, și tocmai când îi era mai greu, și până la urmă, de atâta disperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
tac-su cu înc-un copil, taică, adică doi, făcuți cu doi bărbați, și ea, tot fără om lângă ea... Asta a fost după ce-i trimisese vorbă, tot prin frate-său, că i-a făcut un nepot pe care l-a botezat ca pe el, Petre-Petrică-Petrișor, și unde mai pui că-i zice și Dogaru. Numele lui întreg, deh, ce s-ar mai fi bucurat tataie.... Care bucurie de cap să ne fie, Mirelo, s-a speriat bătrânul de copilul ăsta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
că, dintr-odată, i s-a tăiat tot cheful, văzându-l neschimbat, același de când plecase de acasă să se mărite. Fugise de el de fapt, acum abia își dă seama, iar când a născut al doilea copil și l-a botezat cu numele bătrânului, a fost ca și cum a dat să se întoarcă acasă și n-a mai fost primită. Bătrânul i-a întors spatele, vezi, măcar că acum vine cu căciula-n mână să se împace, nedezbărat de năravul lui urât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se cântă: „De pe când numele tău era Omar, ai locul tău În iad, tu, căpetenie a nelegiuiților, tu, uzurpator mârșav”. Cizmarii din Kom și din Kashan au luat obiceiul să scrie „Omar” pe tălpile pe care le confecționează, catârgiii Își botează animalele cu numele lui, fiindu-le pe plac să-l rostească la fiecare ciomăgeală, iar vânătorii, când nu le mai rămâne decât o săgeată, murmură, Înstrunând-o: „Asta e pentru inima lui Omar!” Hasan a evocat aceste obiceiuri În câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mama roșea. Și, Între două catrene de dragoste, au schimbat cel dintâi sărut. În ziua În care au vorbit despre căsătorie, și-au făgăduit să-și numească primul fiu Omar. În cursul anilor nouăzeci, sute de mici americani au fost botezați astfel; când m-am născut eu, pe 1 martie 1873, obiceiul acesta Încă nu exista. Nedorind să mă Împovăreze cu acest prenume exotic, părinții mei Îl Împinseră pe locul al doilea, ca să pot, dacă voiam, să-l Înlocuiesc printr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
-mi imaginez pe atunci că acea vizită la vărul preferat al bunicului meu va fi fost cel dintâi pas În interminabilul meu periplu În universul oriental. — Așadar, mă abordă el, sunteți fiul dragei de Geneviève, cel pe care l-a botezat Omar? — Da. Benjamin Omar. — Știi tu oare că te-am dus cândva În brațe? În Împrejurările date, trecerea la tutuială se impunea. Avea să rămână univocă. Într-adevăr, mama mi-a povestit că, după evadare, ați debarcat la San Francisco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
încât este imposibil să mai recunoști vreun loc, doar căsuța noastră a rămas la fel de modestă și bătrânicioasă. Iată ce a mai rămas din micuța noastră grădină, doar un copac singuratic înfipt în mijlocul ei, pom de zi de naștere, cum îl botezasem eu, pentru că în jurul său alergasem în ziua în care împlinisem șase ani, mă agăț de tulpina lui grunjoasă și dansez până când capul începe să mi se învârtă, până ce toți oaspeții se lipesc unul de altul, formând un zâmbet mare, plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cât și pentru masă. Mi-am confecționat niște rafturi în bucătărie și am cumpărat tot felul de condimente. O pisicuță albă, în vârstă de vreo șase luni, s-a atașat de mine și venea să-i dau de mâncare. Am botezat-o Pescăruș. După ce m-am aranjat cât de cât, am pornit în căutarea unui serviciu și am găsit ceva, temporar, ca ajutor de zugrav. Luam bani frumoși, dar munca era ucigătoare și mi se învârtea capul de la mirosul de dizolvant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ca pe o mamă, mai ales că am fost un copil crescut „pe palme” de un tată bătăios! Acum simt palma mamei adoptive cum se strecoară pe sub masă și îmi cuprinde membrul dezosat, pe care noi, în bună înțelegere, îl botezasem, Siegfried. Întâmplător, dar absolut întâmplător, Siegfried era în picioare făcându-și gimnastica de seară. Niciodată n-am înțeles antipatiile dintre corp și membrele sale. Pe de o parte tabăra trunchiului și a capului, pe de alta gașca membrelor. Când tabăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
extrem de complicat, asamblat la repezeală, și care, în lipsa unei carcase mai acătării, rămăsese fără nume de familie înregistrabil la starea civilă. Oricât de mult ar trăi, chichirica rămâne nemăritată. De asta hotărâsem de comun acord ca fofoloanca Sabinei să fie botezată Pepita. Numele ei de fată fusese Corina, dar Siegfried refuzase să se implice în viața unui organ purtător al unui nume de păpușă, de casieră la supermarket, de cântăreață de muzică kinky. Sabina îl înșfăcă de gât pe numitul Siegfried
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trag lu’ sor-ta aia buzată, Inspectore! Gagicile se ia după cât de gros ai brandu’ și portofelu’, bă! Ia uite - 50 în braț la rece. - Ăla-i braț sau bulan de porc? - Bă, mânca-mi-ai bulanu’, uite boxeri de la Botezatu și tricou Armani. Tu, Inspectore, iar cu tricoul ăla amărât de la alegeri? votați cu Băsescu! Stripăre, hai, vii să băgăm brațe? Ieșirea din vestiar se face cu izbirea ușii în sens invers și cu răcnet mare: bibanii și așchilopații să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aluneci pe gât în jos de nu te mai prinde nimeni, nenică! mmm, bun, bun! Ne-am întors în noapte, frânți. Dibuisem drumul de întoarcere cu ajutorul lunii. La Cobilița luna avea nasul mare și moacă tristă. Cică învățătorul satului o botezase Cleopatra. Generația tânără îi zicea însă Barbra Streisand. În camera de oaspeți búni Corban avea televizor alb-negru cu lămpi. Ne-am prăbușit în pat și i-am dat drumul. Parcă plecasem din lume de un secol. Toată țara migra înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
s-a înapoiat cu un pisoiaș birmanez cenușiu, cu ochi de metal albastru. Era atât de înnebunit după carnea crudă, de miel mai ales, că o mușca de degete dacă îl hrănea direct din mână. Ne-am decis să-l botezăm Tubu, dat fiind trupul lui nefiresc de lung. Peste două seri am primit un telefon de la Botoșani. Îl așteptam. Ce voia să știe Sabina era motivul zăbovirii mele în capială. Spune-mi sincer, e vorba de vreo femeie? Mă întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
favorizată, având-o pe mama și pe sora ei în alt sat mai apropiat, cam la patru kilometri. De aceea se ducea mai des pe la ele, uneori chiar fără mijloace de transport. Pentru că Teofana împlinise câteva luni, trebuia s-o boteze. Au hotărât data, au făcut pregătirile necesare, problema era cine să fie nașii. Ce zici, Paulino, pe cine punem nași?o întrebă Vasile într-o zi pe paulina care stătea în grădină cu fata la aer. — Pe cine vrei. Vino tu cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Să-ți trăiaască! Te felicit! S-a bucurat Vasile sau ar fi dorit băiat? O iubește atât de mult! — Cât e de mare? —Trei luni și ceva. Au! Au! Ce bătaie îți trebuie. Abia cum îmi spui? — Vrem s-o botezăm în curând. Auzi tu! Eu o botez, ori îți place ori nu. Păi, mi-ai luat vorba din gură, Claudia, că asta asm vrut să te rog, să-i fii nașă. — Oau! oau! Ce mă bucur! Când este botezul? Peste
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bucurat Vasile sau ar fi dorit băiat? O iubește atât de mult! — Cât e de mare? —Trei luni și ceva. Au! Au! Ce bătaie îți trebuie. Abia cum îmi spui? — Vrem s-o botezăm în curând. Auzi tu! Eu o botez, ori îți place ori nu. Păi, mi-ai luat vorba din gură, Claudia, că asta asm vrut să te rog, să-i fii nașă. — Oau! oau! Ce mă bucur! Când este botezul? Peste două săptămâni. — Bine că nu m-ai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Pa! — Pa! Când a venit Vasile acasă,Paulina i-a și comunicat. — Am vorbit cu Claudia, i-am spus că avem o fetiță (nu știa) și mi-a luat-o înainte spunândmi că vrea să-i fie nașă, s-o boteze ea. — Bine că am rezolvat această problemă. Cu fiecare zi care se scurgea, Vasile și Paulina avea câte ceva de făcut privind pregătirea botezului. Răgazul de două săptămâni le-a fost suficient. În ajunul și în ziua botezului era mare forfotă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
întreprindere, să răspunzi deatâtea lucruri, să dai socoteală în permanență de ceea ce faci, să ai de-a face cu fel și fel de oameni și totul să meargă bine. Nu este simplu. Viața m-a schimbat. După ce micuța a fost botezată și s-au întors de la biserică, oamenii s-au așezat la masa pregătită în curte și-a început adevărata petrecere. Toată lumea era în vervă, doar Teofana îmbrăcată în haine noi și obosită de dezbrăcat, de muiatul în căzănelul cu apă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Hai să ne retragem, le propune Claudia lui Virgil și Teofanei, în timp ce muzica antrenează oamenii la joc. — Vă rugăm să ne scuzați! Ne retragem un pic să mai vorbim cu fina noastră pe care n-am văzut-o de când am botezat-o, se adresează Claudia nașilor. — Cu multă plăcere! Mergeți că aveți atâtea de vorbit. Doamne! Cum este și viața asta. Ne-ați impresionat prin ce ne-ați spus. Cei trei îndepărtându-se spre o cameră a localului au fost întâmpinați
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Vasile, tatăl Teofanei. Ne-am lungit gâturile ca să-l privim prin mulțime și poate l-am și văzut, dar nu l-am recunoscut. În atâția ani, oamenii se schimbă. Pe Teofana cum s-o cunoaștem? Avea câteva luni când am botezat-o. Acum e o domnișoară frumoasă. Ne-am uitat s-o zărim și pe doamna de la Aachen din Germania, datorită căreia suntem aici, dar în atâta lume n-am dibuit-o. Sunt sigură că a venit, că era foarte hotărâtă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Este nașa ta de botez care ne-a spus la masă o poveste înduioșătoare că mi-a venit să plâng. — Atât? — Cerceii ăștia cu piatră roză sunt exact ca cerceii Teofanei pe care i-a dăruit nașă-sa când a botezat-o, sunt cuvintele pe care o doamnă le-a rostit într-un magazin cu bijuterii... — Aaa! La Aachen în Germania, își amintește bucroasă Izaura, întrerupând-o pe Claudia care vorbea rar ca și când îi dădea timp Izaurei să se gândească. Deci
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
felii de peisaj regulate, nude, alternante: Întuneric, lumină, întuneric, lumină și iar întuneric... Oricum, obiectivul nu este în zona periculoasă pentru noi, conchide Avocatul, rememorând scena cumplită a descoperirii corpului crâmpoțit al lui Năică. Dar..., ia stai! Stai! Cine se botează la biserică? Noi, toți, am cam depășit de multicel faza de bebelușari. Iar botezul a fost și este o taină. Nu se mai repetă. Este unic! El...! și Îngerul arată cu indexul mâinii drepte, către coșul de nuiele, de care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]