3,144 matches
-
două medalii, reprezentând monumentele și pe cei doi regi: Leopold al III-lea al Belgiei și Carol al II-lea al României. În aceeași linie, a realizat și "Monumentul soldaților căzuți în Primul Război Mondial", ridicat în 1940 la Rădăuți. Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, turnat în bronz de Emil Becker în 1934, a fost amplasat în fața primăriei din Alexandria. În afară de aceste lucrări de artă monumentală, artistul a realizat peste 130 de lucrări, medalii și plachete pe teme istorice, culturale sau
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
liberali, și terminate în 1929, dar după ce aceștia au pierdut alegerile, lucrarea nu i-a mai fost plătită de către noul guvern național-țărănesc. Și-a primit totuși banii, abia în 1935, după ce liberalii au revenit la putere (Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2)). Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica a fost ridicat spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
guvern național-țărănesc. Și-a primit totuși banii, abia în 1935, după ce liberalii au revenit la putere (Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2)). Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica a fost ridicat spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol important în înființarea orașului, a fost amplasat în fața Primăriei Municipiului Alexandria în 1934. https://www.facebook.com/pages/Emil-Wilhelm-Becker/189944924546558
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
revenit la putere (Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2)). Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica a fost ridicat spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol important în înființarea orașului, a fost amplasat în fața Primăriei Municipiului Alexandria în 1934. https://www.facebook.com/pages/Emil-Wilhelm-Becker/189944924546558
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
Nicolae-Brâncoveanu, aflată în curtea spitalului Marie Sklodovska-Curie (fostul Budimex) și președinte al Asociației „Așezământul social sfinții Martiri Brâncoveni”. Patriarhul României a fost de acord ca să fie îngropat acolo, fiind ctitor de biserică. În septembrie 2014 i s-a ridicat un bust în fața Spitalului de Copii „Marie Curie” din București.
Alexandru Pesamosca () [Corola-website/Science/321842_a_323171]
-
Bustul eroului Ion Grămadă din Stroiești este un monument ridicat în anul 2007 în memoria scriitorului și publicistului bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), voluntar în Armata Română, căzut pe front în lupta de la Cireșoaia. El se află pe o culme de lângă DN17
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
monumentului s-au numărat prefectul județului Suceava, Orest Onofrei (care a contribuit cu suma de 1000 RON), și primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Constantin Gabriel Șerban. În noiembrie 2006, Asociația Culturală „Bucovina viitoare” a lansat un concurs de proiecte pentru un bust al lui Ion Grămadă, la care erau invitați toți sculptorii bucovineni. Propunerile erau așteptate a fi depuse până la data de 28 noiembrie (când se aniversau 88 ani de la data când Congresul General al Bucovinei a adoptat moțiunea privind unirea necondiționată
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
fi depuse până la data de 28 noiembrie (când se aniversau 88 ani de la data când Congresul General al Bucovinei a adoptat moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României) la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava. Bustul a fost realizat de către sculptorul Cezar Popescu după câteva fotografii de epocă. Costurile de execuție s-au ridicat la suma de 25.000 lei, banii provenind din donații și din sumele obținute de scriitorul Ion Drăgușanul din vânzarea volumului „Mărturisitorii
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
fotografii de epocă. Costurile de execuție s-au ridicat la suma de 25.000 lei, banii provenind din donații și din sumele obținute de scriitorul Ion Drăgușanul din vânzarea volumului „Mărturisitorii”, pe care l-a publicat în vara anului 2007. Bustul eroului Ion Grămadă a fost inaugurat la 26 august 2007, puțin după ora prânzului, pe un amplasament situat pe o culme de lângă DN17 (E58) care străbate comuna Stroiești, "„astfel ca toți călătorii să-l poată vedea pe Eroul Bucovinei pășind
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
care străbate comuna Stroiești, "„astfel ca toți călătorii să-l poată vedea pe Eroul Bucovinei pășind pe cer”". Cu prilejul dezvelirii monumentului, un sobor de patru preoți a celebrat și o slujbă de pomenire a eroului și de binecuvântare a bustului. La acest eveniment au participat subprefectul Ștefan Alexandru Băișanu, sculptorul Cezar Popescu, scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul, primarul și viceprimarul comunei Stroiești, Ștefan Crainiciuc și Ion Băițan, membri ai familiei scriitorului și numeroși localnici. Monumentul este alcătuit din bustul din
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
a bustului. La acest eveniment au participat subprefectul Ștefan Alexandru Băișanu, sculptorul Cezar Popescu, scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul, primarul și viceprimarul comunei Stroiești, Ștefan Crainiciuc și Ion Băițan, membri ai familiei scriitorului și numeroși localnici. Monumentul este alcătuit din bustul din beton al eroului Ion Grămadă, flancat de două postamente placate cu marmură albă, pe care sunt trecute numele unor eroi (Iustin Breabăn, Ion Grămadă, Lascăr Luția, Ambrozie Micuțariu, Silvestru Micuțariu, Dumitru Mihalaș, Vasile Popescu, Teodor Turturean, Aurel Tudor) și
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
cea mai sexy din lume", dupa Brigitte Bardot. In 1998, Casta e votată "Cea mai sexi femeie" de către revista Rolling Stone. În 2001, imaginea Laetitiei Casta a fost imortalizată în piatră și "transformată" în Marianne, simbolul Republicii Franceze, al cărei bust se găsește în toate primăriile din Franța. nu se încadrează în tiparele obișnuite ale manechinelor, voluptatea sa fiind redată de dimensiunile 90C-61-90. Din dorința de a ramâne cât mai naturală, Casta a refuzat orice propunere de modificare de look, în pofida
Laetitia Casta () [Corola-website/Science/321918_a_323247]
-
în genul dramatic, în producții cum ar fi: Gitano, regizat de Lucía Junco, La bicyclette bleue, regizat de Thierry Binisti, Les Âmes fortes, în regia lui Raoul Ruiz, sau Rue des plaisirs - Patrice Leconte. În 2001 este selecționată model pentru bustul Mariannei, simbolul Republicii Franceze, având contracandidate precum: Estelle Hallyday, Nathalie Simon, Patricia Kaas și Daniela Lumbroso. Dintre cele mai cunoscute Marianne premergătoare Laetitiei Casta, se numără Brigitte Bardot (în 1970), Mireille Mathieu (în 1978), Catherine Deneuve (în 1985), Inès de la
Laetitia Casta () [Corola-website/Science/321918_a_323247]
-
roșu, figurând astfel tricolorul francez, însoțit de deviza « », precum și de mențiunea « ». Este utilizat de ansamblul serviciilor statului francez (ministere, secretariat de stat, prefecturi, servicii deconcentrate, etc.). Modelele care au servit reprezerntărilor Mariannei sunt numeroase și variate. Artiștii care au realizat busturi ale Marianei au utilizat ca model: Nu există un model oficial al Mariannei. Totuși, "Asociația Primarilor din Franța" (AMF) alege, în mod regulat, franțuzoaice celebre pentru a-i împrumuta trăsăturile lor Mariannei: De la Eliberarea din 1944, aceste femei erau doar
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
icoana Învierii în poziția centrală. Deasupra acesuia este un registru pe care sunt reprezentați Sf. Apostoli, în picioare, iar la mijloc se află icoana Maicii Domnului Orantă. În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
2009. În 2007, în semn de recunoștință pentru efortul depus de arhitect, școala locală a fost redenumită 'Arhitect Toma T. Socolescu'. La finalul lui mai 2011, într-o ceremonie solemnă s-a adus un omagiu arhitectului și a fost inaugurat bustul său, amplasat în curtea școlii. Dorind să dezvolte viața culturală a orașului său, el a lansat numeroase inițiative care au îmbogățit Județul Prahova cu unele dintre primele sale muzee și instituții culturale. Susținut de personalități marcante din Ploiești și de
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
și ale Bucureștiului. În 21 octombrie 2010, a avut loc o comemorare (la Ploiești și la Păulești) a celor 50 de ani de la dispariția sa. În plus, diverse manifestări au fost organizate în perioada 2009-2011, printre care și inaugurarea unui bust în fața Halelor Centrale în 14 ianuarie 2011, atribuirea numelui arhitectului parcului situat în fața Halelor Centrale, precum și atribuirea post-mortem a titlului de "Cetățean de Onoare al Orașului Ploiești", pe 29 septembrie 2010. O parte din operele arhitectonice ale lui Toma T.
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
este un bust ridicat în memoria omului politic Gheorghe Flondor, amplasat în orașul Rădăuți (județul Suceava). Gheorghe Flondor (1892-1976) a fost un om politic bucovinean, fiind fiul compozitorului Tudor Flondor și nepotul de frate al lui Iancu Flondor, conducător al Partidului Național Român
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
Regiunii a II-a la 10 ani temniță grea într-un proces public din anul 1956. Eliberat din închisoare în anul 1962, Gheorghe Flondor a încetat din viață la data de 26 aprilie 1976 în orașul București. Inițiativa ridicării acestui bust a aparținut Asociației Culturale "Flondor" din Rădăuți (condusă de profesorul Mihai Pânzaru), care se ocupă de cinstirea memoriei familiei Flondor. În anul 2002, Consiliul Local Rădăuți a dezbătut proiectul prezentat de Mihai Pânzaru. Bustul a fost realizat din bronz de către
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
în orașul București. Inițiativa ridicării acestui bust a aparținut Asociației Culturale "Flondor" din Rădăuți (condusă de profesorul Mihai Pânzaru), care se ocupă de cinstirea memoriei familiei Flondor. În anul 2002, Consiliul Local Rădăuți a dezbătut proiectul prezentat de Mihai Pânzaru. Bustul a fost realizat din bronz de către sculptorul ieșean Gavril Nichitean (n. 1932), costurile pentru realizarea lucrării, în valoare de 20 de milioane de lei vechi, fiind suportate de către Ana Pânzaru, soția profesorului . Adus la Rădăuți de către profesor, bustul a zăcut
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
Mihai Pânzaru. Bustul a fost realizat din bronz de către sculptorul ieșean Gavril Nichitean (n. 1932), costurile pentru realizarea lucrării, în valoare de 20 de milioane de lei vechi, fiind suportate de către Ana Pânzaru, soția profesorului . Adus la Rădăuți de către profesor, bustul a zăcut câțiva ani prin beciurile Primăriei din Rădăuți, ca urmare a faptului că administrația municipală nu a găsit fonduri pentru amplasarea bustului, din cauza bugetului auster și a altor priorități . Auzind de această inițiativă și ținând cont de faptul că
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
de milioane de lei vechi, fiind suportate de către Ana Pânzaru, soția profesorului . Adus la Rădăuți de către profesor, bustul a zăcut câțiva ani prin beciurile Primăriei din Rădăuți, ca urmare a faptului că administrația municipală nu a găsit fonduri pentru amplasarea bustului, din cauza bugetului auster și a altor priorități . Auzind de această inițiativă și ținând cont de faptul că Gheorghe Flondor a fost parlamentar PNL în perioada interbelică, Organizația PNL Rădăuți a sprijinit financiar lucrările de amplasare a bustului. Bustul lui Gheorghe
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
fonduri pentru amplasarea bustului, din cauza bugetului auster și a altor priorități . Auzind de această inițiativă și ținând cont de faptul că Gheorghe Flondor a fost parlamentar PNL în perioada interbelică, Organizația PNL Rădăuți a sprijinit financiar lucrările de amplasare a bustului. Bustul lui Gheorghe Flondor a fost amplasat în vecinătatea Primăriei municipiului Rădăuți, fiind dezvelit la data de 23 mai 2008, în prezența consulului general al României la Cernăuți, Romeo Săndulescu, a deputatului PNL Mihai Sandu-Capră, a primarului Mihai Frunză și
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
pentru amplasarea bustului, din cauza bugetului auster și a altor priorități . Auzind de această inițiativă și ținând cont de faptul că Gheorghe Flondor a fost parlamentar PNL în perioada interbelică, Organizația PNL Rădăuți a sprijinit financiar lucrările de amplasare a bustului. Bustul lui Gheorghe Flondor a fost amplasat în vecinătatea Primăriei municipiului Rădăuți, fiind dezvelit la data de 23 mai 2008, în prezența consulului general al României la Cernăuți, Romeo Săndulescu, a deputatului PNL Mihai Sandu-Capră, a primarului Mihai Frunză și a
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
municipiului Rădăuți, fiind dezvelit la data de 23 mai 2008, în prezența consulului general al României la Cernăuți, Romeo Săndulescu, a deputatului PNL Mihai Sandu-Capră, a primarului Mihai Frunză și a liderilor locali ai Organizației PNL . Pe partea stângă a bustului se află scrijelită în bronz imaginea sculpturii "Rugăciune", iar dedesubtul ei este înscris numele autorului (G. Nichitean). Pe soclul bustului sunt amplasate două plăci de marmură. Pe cea de sus este scris: "Gheorghe Flondor "1892-1976 "Deputat și senator PNL de
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]