3,155 matches
-
Dumnezeu, dar, mai ales, de semeni. Am devenit mai tensionați, nu mai profunzi. Suntem mai mulți. Dar mult mai singuri. Hitler a avut probabil o inteligență de 9,5 pe scara Richter. Viața mi se pare uneori o încăierare de busturi care își caută cu înfrigurare capetele. Ca să poată supraviețui, intelectualul român devine de regulă, slujnicar. Se pare că am fost debranșați de la muzica sferelor. Mergem la spectacolele de teatru ca să vedem ce a mai rămas din clasici. Incultura mitraliază planeta
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și nici pe mama. Puțin speriat, am pornit să-i caut. Mergând, am auzit voci ce răsunau dintr-o peșteră. M-am îndreptat într acolo, dar când să intru, am văzut șase ființe ciudate ce aveau picioare de țap și bust de om, iar lângă ei erau doi oameni. Nu am avut curajul să intru, așa că am ascultat ce vorbeau: — Cum adică?! Să fac că soarele să apună mai târziu decât trebuie? Asta nu se poate, Dionysos! — Trebuie! Eu și satirii
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
la rodeo Îi saluta măiestria. Fiind luat prin surprindere - reflexele nu-i mai funcționau ca În 1796 -, Napoleon avu norocul să-și păstreze ținuta imperială nealterată, rămânând Încremenit, cu ochii holbați. Semănă astfel involuntar, pentru câteva secunde, cu milioanele de busturi din ghips, răspândite În toată lumea, care-l reprezentau. Fără bicorn Însă. Pe acesta i-l ridică un omuleț chel, cu barbișon. — Mulțumesc, Vladimir Ilici, spuse Bonaparte peste umăr. Când ieșim de-aici, o să-ți dăruiesc Rusia. — Păstreaz-o, tovarășe, e neguvernabilă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
determină o modă. Cum, grație noului program de asigurări sociale, fiecare femeie poate beneficia de implanturi gratuite, reprezentantele sexului frumos Încep să abordeze un stil pectoral dezordonat, o Întoarcere involuntară la moda vintage, cu look asimetric. Pastila efervescentă pentru mărirea bustului și noua tehnică de psihanaliză care ajută la creșterea sânilor contribuie la popularitatea insulei. 26 iunie. Asociația Mondială a Numerologilor stabilește cu certitudine că pe data de 09.03.1998 a fost sfârșitul lumii (1998 × 3 : 9 = 666, numărul Fiarei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
oamenii pe șantier. Canalul se transformă într-un furnicar. Adjunctului i-a apărut atunci viziunea unei așezări bine orînduite, cu parcuri, blocuri și alei asfaltate. Răscrucea prăfuită devine o piață cu havuz răcoritor, îmbrățișat de-o salcie plîngătoare care mîngîie bustul eroului ce, visînd, pornise toate acestea la drum. Dacă îl voi scrie, cred că lui Popescu o să-i placă romanul. De la colegele de cancelarie, bărbații primesc de 1 martie cîte un mărțișor. Destul de greu pricep despre ce-i vorba într-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
care - slavă Domnului - mi‑am păstrat‑o, deși e evident că nu sunt nicidecum bătrân, ci mai degrabă matur, destul de în vârstă ca să apreciez o virgină de șaptesprezece ani, soția e deja ceva mai plinuță, nu‑i așa, are un bust mai generos. Bineînțeles că‑mi pot alege femei de toate vârstele, culorile, formele și mărimile. Așa gândește bărbatul, femeia nu gândește așa fiindcă sexualitatea ei se desfășoară pasiv. Să fiu un luptător solitar stă înscris în caracterul meu personal, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
trebui să simtă, și asta alături de el. Dar Sophie nu vrea să asculte, ci să vadă. Să‑l vadă pe Hans cum ridică și încarcă cele mai grele obiecte, și încă altele mai grele, cu cea mai mare ușurință. Pe bustul lui nu se găsește nici o zonă moale, zone care e de sperat că se găsesc în interior. În timp ce bustul lui Rainer seamănă mai degrabă cu cel al unui pui de găină care n‑a văzut multă vreme lumina soarelui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe Hans cum ridică și încarcă cele mai grele obiecte, și încă altele mai grele, cu cea mai mare ușurință. Pe bustul lui nu se găsește nici o zonă moale, zone care e de sperat că se găsesc în interior. În timp ce bustul lui Rainer seamănă mai degrabă cu cel al unui pui de găină care n‑a văzut multă vreme lumina soarelui și nici prea multe grăunțe. Oricum e în stare să spună mai mult decât cotcodac, asta‑i adevărat. Hans se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
logodnica lui Lorenzo di Pierfrancesco de’ Medici ? Studenta repeta vreo frază din carte, devenită întrebare... „Grația ambiguă aparține aceleiași Simonetta, în Primăvara botticelliană și în tabloul de la Chantilly ?“ — În Primăvara, Simonetta se înfățișează învestmântată în flori, la Cosimo apare doar bust. Aproape goală, acoperită doar cu un șal care transmite, parcă, răcoarea înserării. Broderiile și franjurile marginale se odihnesc încă, aparent neînsuflețite, gata să devină, peste doar câteva clipe, șerpi mișcători și veninoși. Chipul și umerii, pieptul tânăr se decupează din
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Doar auzul, auzul insuportabil capta, de departe, urletul de junglă al zilei care-și trezea fiarele. Am coborât bagajele. Le-am lăsat la recepție. Credeam că îți bei deja cafeaua, continuă domnul din fotoliul de-alături. Reuși să-l vadă. Bust lat, gât scurt, ceafa masivă, mâinile placide, îngrijite. Negrul iute al privirii și zâmbetul timid, neterminat. Vestminte apretate, bărbia căptușită de abia vizibile pungi de castor. Degete îngrijite, da... își aminti șervețelul, zâmbi. Colegul Lucian tocmai își căuta, iată, șervețelul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Ținea între degete un bon tipărit, gata parcă să-l întindă fetei... Manole observă buimăceala colegului și chicoti, își trase sora, alergau spre apă. Pe dreptunghiul de pânză albă, pata unui trup, picioare lungi, pelicula arămie, perfect întinsă a pielii, bust trufaș, zbătându-se, greu să-ți ferești privirea. — N-ai venit aseară. Nu cu noi îți vindeci astenia, bineînțeles. Vera se rezemase într-un cot. Mișcare neprevăzută, bruscând imaginea. Capul, străin trupului. Nas frânt, obraz ascuțit, isoscel, haotice pete brune
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
îndrăznesc decât mișcări restrânse. Furnicarul se leagănă, năucit de dorinți obscure. Oboseala, plictisul, neputințele. Ceasul oprit, ca și inima... — Dați-mi un bilet, repetă pentru a treia oară cinefilul. Mopsul e la datorie, cu ochii lipiți de somn. Umeri fragili, bust delicat, mâinile voinicești și picioarele pitice. Zâmbet... Dinții sălbatici. Atingere subțire. Își strecurase și de data asta palma sub palma lui, trăgând cu încetineală banc nota. Nu-l recunoscuse, bineînțeles, nu l-ar recu noaște nici dacă ar veni în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
verde. Pe tavan revin umbrele, conture ciudate, fabuloase imagini de demult, de o grație tenebroasă. Trage cu coada ochiului spre custode. Îi vede picioarele plinuțe și strâmbe până deasupra genunchilor cărnoși. Halatul saltă, la fiecare pas, până spre pulpele bronzate, bustul se tot clatină. Timidul nu e deloc ascet, micile bucurii ale coliviei îngăduie o scurtă evadare, râsul deșănțat al plăcerii, dar stă pierdut pe pagină, cu gândul aiurea. Refugiat între cărți, rămâne destule ore aplecat asupra coperților, răsfoiește pagini, volume
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
În jurul lui, abundent, dar discret, se văd dovezile preocupării sale pentru lucruri rare, neprețuite. Locuiește Într-un apartament, la ultimul etaj, În apropiere de East River: locuința este mobilată cu gust și rafinament, fără ostentație, stăpînul are cîteva statuete și busturi de Jacob Epstein, inclusiv propriul său bust făcut de sculptor „acum doi ani, cînd am fost pe-acolo“, și are o minunată colecție de cărți rare și ediții princeps și, după ce-ai admirat și ai prețuit cum se cuvine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
dovezile preocupării sale pentru lucruri rare, neprețuite. Locuiește Într-un apartament, la ultimul etaj, În apropiere de East River: locuința este mobilată cu gust și rafinament, fără ostentație, stăpînul are cîteva statuete și busturi de Jacob Epstein, inclusiv propriul său bust făcut de sculptor „acum doi ani, cînd am fost pe-acolo“, și are o minunată colecție de cărți rare și ediții princeps și, după ce-ai admirat și ai prețuit cum se cuvine aceste comori, ieși Împreună cu el pe terasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
simt nevoia să mai hălăduiesc. Parcă nu-mi vine să mă întorc acasă, să înfrunt reproșurile Sabinei. Iau autobuzul 104, cobor în apropierea Cișmigiului și mă strecor pe străduțe până în parc. Mă hotărăsc pentru o bancă în rondoul scriitorilor, lângă bustul lui Vlahuță. E soare, vrăbiuțe țopăie și cârâie, trandafirii cu capetele grele ca după o beție răstoarnă în aer miresme de săpun palmolive. Din tufișurile de la spatele meu se aud pensionarii: amestecă piesele de rummy, aruncă zarurile în cutiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vândut io pâine cinșpe ani. Mă sculam la 5 dimineața și așteptam mașina cu pâine. Ce friguri mai trăgeam! Se răsucește să-mi arate pe unde băga înăuntru lăzile cu franzele însă piciorușele ei de păianjen nu-i pot susține bustul masiv și o simt cum se răstoarnă. O prind repede de brațul drept, dar ea continuă să se prăbușească și mă trage și pe mine deasupra. Ne trezim pe spate în mijlocul drumului prăfuit. Sacii au sărit și ei din căruț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aspiram gândacii și limacșii uciși de stresul provocat de muzica lui Wagner. Mâncam și făceam somnic. Ne trezeam, jucam o partidă de sex, mâncam, făceam somnic. Duminica ne plimbam pe aleile cimitirului Bellu, aduceam cu noi cărți și citeam lângă bustul cu tricorn al lui Birlic sau în fața capelei Hortensiei Papadat Bengescu, ajunsă centru de depozitare al sculelor de măturat. Dacă ne surprindea ploaia, ne adăposteam în uriașul monument al Fraților Bulgari, cu statui colosale în cele patru colțuri și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Îl soma să-i dea un răspuns la toate astea. În așteptare, își dădu tricoul jos și, turnându-și dintr-o sticlă de plastic niște lapte de corp Dulgon, cu lavandă albă și miere, începu să și-l întindă pe bust, apoi pe coapse. Un orăcăit ieșit din boxele computerului îl anunța că primise un mail. Puse sticla pe birou și se aruncă în fotoliu. Da, era răspunsul doctorului. Îl deschise cu un dublu click. Înăuntru era doar un link. Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
unul de a noua trecând și spunând bună dimineața „Salut, salut!“ Doi bătându-se pentru un teu de metal cu care se spală linoleumul. Grințu intrând Între ei și despărțindu-i cu două palme seci după ceafă fiecăruia. „Mișcă, mișcă!“ Busturi goale În fața chiuvetelor pline cu apă până În buză. „Nu vezi, mă, că-i Înfundată? De ce te speli aici?“ „Păi, nu mai e loc,to’ar’șu pedagog!“ Atunci pune mâna și desfund-o și pe urmă te speli“. Doi Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
față aerul fierbinte din plămâni. Trenul s-a pus în mișcare și jumătate din cei care stăteau în picioare și-au pierdut echilibrul, inclusiv un muncitor constructor care a fost propulsat în umărul meu stâng și care n-avea pe bust decât o vestă bleu. S-a scuzat pentru că era cât pe-aci să se prăvălească peste mine și apoi a ridicat mâna ca să se țină de mânerele agățate de plafon și m-am pomenit brusc cu nasul în subsuoara lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
flasc, cu fruntea descrețită, cu nasul lătăreț, apoi cu gâtul care îmbătrânește primul demonstrând precaritatea punților, cu umărul drept purtând un semn din naștere, cu pieptul, ridicându-se și coborându-se ritmic, pe care părul a albit, cu începutul burții, bustul d-lui Popa, în ciuda tuturor adjectivelor, rămâne indescifrabil. Odaia pensionarului e la fel de indescrifrabilă ca trupul său adormit. Și-a îngrămădit toată mobila în ea, pe lângă televizor și fotoliul oranj, recamierul, o masă lăcuită de sufragerie care se ține în trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
uitată între filele manuscrisului. Este o reproducere în sepia a tabloului intitulat Păcatul și semnat Frantz Stuck. O femeie cu ochi mari și întunecoși, cu pieptul gol și plete negre curgându-i pe umeri până la mijloc. Un șarpe îi încolăcește bustul, sprijinindu-și capul pe umărul ei drept. Evident, o viziune alegorică proprie mentalității creștine medievale, din care scriitorul P.H.Lippa pare a fi reținut doar nota de senzualitate și de mister. Eroul său, un profesor (numit când „Profesorul”, când „Domnul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-l în 1983. Debutul artistic are loc în 1976 la Casa Sindicatelor, în cadrul unei Expoziții colective organizată de Școala Populară de Artă, sub îndrumarea profesoarei Gabriela Agafiței. La absolvirea liceului, în 1983, își susține lucrarea de diplomă, realizând în sculptură bustul lui Dimitrie Cantemir, primind din partea comisei de jurizare nota maximă și debutând astfel și în sculptură. Este prezent cu lucrări de pictură și sculptură în patrimoniul Galeriei de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești și în diferite
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Asta înseamnă că nu-ți va fi teamă să inventezi pentru mine mâncăruri extravagante, care să redea viața gurii mele. Asta e sarcina bucătarului meu, știi? Băiatul strânse buzele, parcă pentru a înăbuși un răspuns obraznic. Aruncă o privire spre bustul de marmură de lângă tricliniu, ce părea să asiste la discuție. Acela este Nero, spuse Vitellius ridicând cupa. Prietenul meu Nero. Știi cine e sau ești mai ignorant decât porcii pe care îi duceai la păscut când erai copil? — Nero a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]