15,206 matches
-
lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
nici junimiștii, nici liberalii n-au dreptul a revendica pe Eminescu, ca fiind numai al lor” De la biserică, cortegiul pleacă spre cimitirul Bellu pe următorul traseu, urmat de o mare de oameni: Universitate-Calea Victoriei-a coborât pe Calea Rahovei, a urcat câmpia Filaretului și pe Calea Șerban Vodă către Cimitirul Bellu. Nu a rămas nicio fotografie a înmormântării, singurul document care a fixat în tuș evenimentul a fost un desen al lui Jiquidi-tatăl, în momentul opririi cortegiului în fața Universității. În imediata apropiere
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
vizită canonică în Țările Române în anul 1657: „Eram îns¬păi¬mântați de îngustimea drumului și de apropierea de marginea prăpastiei; și, coborându-ne de pe caii noștri, am mers pe jos până ce am trecut podul. Aici am ieșit într-o câmpie mare, împărțită în ogoare, acoperite cu semănături și grădini și vii, pe care a trebuit să le străbatem, până am ajuns la mânăstire; aceasta, Cozia, este o clădire întărită și măreață, înălțată pe marginea acelui râu, dar înconjurată de piscuri
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
sărăcie, Când peste granițe muncesc, Lăsând în lacrimi sfânta-mi glie. Tu-mi dai chemare să revin Din lumea rece și stupidă, Să umplu cupele cu vin, Să ard gunoi și pălămidă! Tu-mi ești iubirea de pământ, De munți, câmpie și de mare, De tot ce port în mine sfânt! Tu-mi ești iubirea ce nu moare Nici când în viață nu mai sunt! Rondel pentru Țară Sunt sacri munții, râurile, marea, Ce poartă prin istorii numele de dac, Întreg
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
unirea României cu Republica Moldova ?” Sau premeditat a fost gândită astfel? Nu este vorba de unire, stimabillor, ci de reunire, ceea ce este cu totul și cu totul altceva. Alte conotații, alte argumente, alte sensuri. Nu este vorba de întregire, cum bate câmpii Demisul ! Ci de reîntregire. Alte nuanțe distincte. Mulți vorbesc de Băsescu unionistul! Despre reunire, s-a vorbit permanent după 1990! Băsescu a folosit, de cele mai multe ori, subiectul doar în interes personal. Așa cum și-a însușit orice mesaj ce avea priză
NOUA TABLETA DE WEEKEND (48): LA UN SEMN DESCHISĂ-I CALEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344526_a_345855]
-
în gand. Și-acum Grațiile mă cheamă înspre Avalun. Doar în Eliseum redevin eon... Dulce status-qvo! Kyrie Eleison! Dar nu-i la fel Raiul pentru orișicare, Ci dup-a sa fire,tot altfel apare. Unul vede-ntinsă de-aur o câmpie, Asupra-i plutind o ceața-argintie Ce colo se leagă parca într-un nor, Colo se desface în râu plutitor.. Mii de gâze zboară in râuri fluide Către locu-n care cerul se deschide Dezlegând în arc a stelelor maramă Astfel să
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
pentru a simți buchetul. Sunt mai mult gesturi ritualice fiindcă priceperea nu ne este chiar la înălțimea pe care ne străduim să o afișam. O simfonie de arome ne scalda cu generozitate cavitatea bucală aducându-ne în minte secvențe de câmpie însorită, înmiresmata de aburii dulci-amărui ai unor plante misterioase sfințite în retorta Marelui Magician. Domnul Gianpaolo cel care orchestrează acum întregul ritual primește cu vizibilă și justificată bucurie excesul cuvintelor noastre de laudă. Descoperim cu acest prilej că vorbim cu toții
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
mai reținea. Și în închisoare fusesem amenințat cu moartea mamei. Era punctul meu slab ... călcâiul lui Achile. Însă nu m-am lăsat înfrânt. După un timp și mama și-a dat seama că nu mai poate continua această situație. Pe câmpie-n sus, alerg fără de lanțuri Mărgăritare se rostogolesc din ochi, Umplând negre abisuri. După ce în1980 am renunțat la cetățenia română, mama a fost de acord să părăsesc țara. ,,Adrian, mi-a spus, ai grijă ce faci în locurile unde ai
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
venerație Giulgiul gol de unde a țâșnit Flacăra nestinsă a Celui Prea Sfânt. Fiecare Licăr de apă se preface în lacrimi de bucurie, când Arhanghelul Gavriil anunță: Duminica Învierii. Fiecare Stea și Astru consființesc Aura Purtătorului și Dătătorului de Viață. Fiecare Câmpie, Deal sau Munte tresaltă și dănțuie deodată cu bucuria celei mai mari Minuni a Universului. Fiecare Cruce odrăslește Rodul biruinței Sale dumnezeiești. Fiecare Poem se înalță și cântă în lumina Sufletului Divin. Fiecare Cântare se primenește liturgic în Suprema Sărbătoare
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
și coboară coline; știe drumul se grăbește, e încă departe de galopul nebun. Inima-l strunește din zăbale ca pleoapele să cuprindă cerul și cu lacrimi de ploi, să ude pământul rumen fugărit de vânt. Apoi ca o trecere prin câmpie lasă amintirea în gândul femeii, la început un plâns, un nechezat departe la cotitura râului sălbatic unde trece un pod și ajungem la dăruirea trecutului din noi. La sfârșit fiecare caută în curbura timpului norocul orb. Referință Bibliografică: Caii somnului
CAII SOMNULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348037_a_349366]
-
aproximativ 98% din ele fiind exportate în Europa, America, Japonia, bucurându-se de aprecierea inclusiv a maestrului Yehudi Menuhin. O dovadă a calității instrumentelor muzicale a constituit-o și spectacolul pe care timp de trei zile Taraful de la Soporu de Câmpie, alcătuit din două viori, un braci și un contrabas, l-a susținut cu un înalt profesionalism în fața Expoziției localității Reghin. Sunt cu toții foarte mulțumiți de generozitatea cu care domnul Vasile Gliga le oferă în fiecare an câte un instrument. Asociația
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de după Viena... -Nu știu, Mihai! - zise Veronica trist. Tăcură amândoi, Veronica nu vru să mai continuie răspunsul. Răscolea trecutul și tulbura apele viitorului. Ce depindea în fond de ea? Nimic! Era o femeie căsătorită, cu copii, cu bărbat, care bătea câmpii prin Viena. Dacă se întorcea la Iași, acasă, intra în carapacea ei și-și vedea de treburile casnice. -Tu, Mihai, vei avea o carieră mare, doar ești sub patronajul lui Maiorescu; după ce te vei întoarce-n țară, nu te vei
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Sahtouris,edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd,ca un dar al blestemului antic.Dacă la
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
de regret puse stăpânire pe el; orașul rămânea în urmă și liniile orizontului fugeau prin lumina orbitoare a soarelui, ca liniile viaeții undeva în necunoscut... Pe fereastra trenului lucea sub luminile argintii ale soarelui torid de sfârșit de primăvară verdele câmpiilor și al pădurilor, argintul lucitor al apelor și-al lacurilor, întregind acel tablou feeric pe care numai natura putea să-l creeze... Privirile poetului scrutau depărtările, urmăreau zborul păsărilor pe întinse zone albastre. Țăranii spânzurați pe coline cu plugurile lor
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
întâlnire cu Micheru... Când se va duce la Iași poate va da și pe la Veronica! Răcoarea camerei îl muie și adormi, veneau din trecutul lui printre pleoape amintiri de tot felul, era tot privăvară, o primăvară cu ape învolburate și câmpii și dealuri verzi; era seară, stele, lună mare, holdele de grâu îi mângâiau privirea, codrul întunecat, din care se auzeau câtând mierla și presuri, foșnea în bătaia vântului, scârțâia cumpăna fântânii din vale, turme de mioare se îndreptau spre sat
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
cu pătratul distanței de la pământ la Lună. Luna are două fetze , adică două ferestre pătrate care comunică prin două mari camere de luat vederi, una a Persefonei care se află în fatza pământului, în timp ce cea de-a doua cameră a Câmpiilor Elizze, îi intoace spatele. Mihai Eminescu ilustrează foarte bine această imagine a Lunii în două versuri celebre în poezia Demonism care spune: Nu credeți cum că luna-i luna. / Este fereastră cărei ziua-i zicem soare ”. Rolul Lunii în “ demonizarea
O NOUA CUPOLA PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348078_a_349407]
-
iar tu o fată, născută la 16 nov 1942 si botezată cu numele Doina” era scrisoarea pe care tata a adus-o acasă, ferfeniță, rezistând ororilor retragerii de pe front, din Rusia, în plină iarnă, apoi pe crestele Carpaților, coborând spre câmpia vestica a locurilor natale, de unde toate generațiile neamului său își trăgeau seva. N-au trecut decât 7 ani când, în 1951, împreună cu toată familia, a parcurs invers drumul deportării spre locuri necunoscute, crezând că punctul terminus este Siberia. Să ne
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > ÎNTOARCE-TE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului ÎNTOARCE-TE ! Întoarce-te în timp, copila, Alergând prin verzile câmpii, Regăsește-te fertila, Reclădește-te din temelii. Primește lumină de la Soare, Izvorâre a Cerului Senin, Pe care o primește fiecare, Mulțumindu-ne deplin. Gândul tău fie imaculat, Petale de la Crinul Alb, Să iubești tot mai curat, Alunecând pe al vieții
INTOARCE-TE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348144_a_349473]
-
ca Soarele să-și râspândească pe cer razele jucăușe și calde. Și se revărsau pe munții măreți și înverziți de unde alunecau pe meleagurile Țării Lalelelor și de unde izvoare bogate de apă curgeau la vale și se răspândeau peste tot. Pe câmpii și dealuri se înălțau spre cer copaci înalți. Vârfurile lor ce păreau una cu cerul se unduiau mândre în adierea ușoară a vântului și erau falnici nevoie mare, atunci când crengile lor lungi și noduroase se alintau în balans. Erau în
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
iubirea mea nu te părăsește? de ce ochii tăi urca printre ele să adoarmă-n visul care ne unește? Acum stau tăcut și te-aștept să vii ca un fulg de puf, mic de păpădie, ce se-nvarte liber iară prin câmpii când se culcă noaptea și în vis adie. Referință Bibliografica: Îmi aduc aminte / Anton Viorel : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1095, Anul III, 30 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anton Viorel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
IMI ADUC AMINTE de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347588_a_348917]
-
se culce când soarele-și arată începutul, el se trezește din somnul cel mai dulce când îi inundă iarăși răsăritul. A fost odată și înc-o să mai fie acest pământ cuprins în sărbătoare, când vă renaște din foc a sa câmpie si cand rubine vor răsari din soare. Referință Bibliografica: Lacrimile pământului / Anton Viorel : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV, 23 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anton Viorel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LACRIMILE PAMANTULUI de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347578_a_348907]
-
Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1092 din 27 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului În ochii tăi nu a mai plâns vioara și te aștept la mine să revii, să îți aduc în tine primăvara și macii de sub soare din câmpii. E chipul tău în flori îmbălsămat când gura ta miroase-a trandafir, cu zâmbetul frumos înmiresmat iubirea curge-n tine ca un fir. Ți-am pus în lacrimi mir și busuioc și te-am lăsat sub soare adormită, ca un
IUBIRE SI CAINTA de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347587_a_348916]
-
fiecare bărbat îndrăgostit un poet sublim. În fiecare Rugă aprinsă de har sunt Psalmii de lumină ai Fecioarei, Psalmii de Dor ai Femeii și Psalmii de jertfă ai Mamei. În Focul fiecărei Femei se aprind de lumina cântării dealurile și câmpiile, munții și izvoarele, doinele și baladele, cerul și pământul, soarele și stelele, luceafărul și dragobetele. În Dorul fiecărei Mame se întrupează Cuvântul lui Dumnezeu, se oglindește frumusețea Fecioarei Maria, se cuminecă Sfinții Neamului, se înfașă toate graiurile nerostite, se rostesc
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
pictorii ar înmuia în mărgeanul ochilor ei penelul ar împânzi pe tablou sticla cerului lungii zile arctice, marea netezită cu spatula de argint a lunii, lacrima de rășină a pinului, scursă pe stânjenelul din umbra lui, platoșa gheții râului din câmpie, ceara topită a lumânărilor albe de nuntă în care se oglindește vitraliul unei catedrale, piatra de ametist a inelului din pocalul de porțelan cu vin! Este Janet Hârbu, născută la Comănești, locuitoare și om de valoare al Constanței, acum. Este
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
propria luptă. E o tânără femeie împlinită, pentru care viața are azi bucurii în culorile sărbătorii. A trecut ca lancea prin perdeaua norilor vieții și a ieșit la soare! Nu a lovit ca spada. Azi culege brațe de flori de pe câmpia cu pietre pe care a curățit-o, a înviat-o și împrospătat-o cu iarbă și flori. „Poveștile încep cu «A fost odată», dar eu n-am să vă spun o poveste, ci am să vă vorbesc despre ceva real
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]