3,008 matches
-
acesteia.) Ca să vezi cine are dreptate, ascultă ambele părți. (Acest principiu de drept este menit să ne ajute să ținem cumpăna dreaptă Între subiectivismul celor două păreri.) Cine se scuză se acuză. (Cel care nu se știe „cu musca pe căciulă”, deci care nu are nimic pe conștiință, nu simte nevoia unor scuze. În schimb, „cine fuge de judecată vina și-o mărturisește”.) „Cu cât te prinde mai mult patima, cu atât te copleșește mai amarnic rușinea.” (L.N. Tolstoi) Același cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să se cheme el Însuși În fața tribunalului conștiinței sale, să se recunoască vinovat și să se pedepsească?” (Confucius) Câți oameni, tot atâtea păreri (judecăți, sentimente, gusturi). (La români, proverbul capătă o plasticitate deosebită: „Câte bordeie, atâtea obiceie”; „Câte capete, atâtea căciuli” etc. De-abia atunci când omul face un efort empatic, punându-se În locul altuia, Își dă seama de importanța la fel de mare a următoarelor două fapte: pe de o parte, că există Întotdeauna și o altă perspectivă de Înțelegere sau de soluționare
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și legea morală În mine.” (I. Kant) Omul cinstește haina, nu haina face pe om. (Desigur, „hainele nu-l fac pe om mai de treabă”. Într-un alt proverb se face remarca: „Pe un cap bun stă bine și o căciulă ruptă”. Prin urmare: „Nu te uita la căciulă, ci te uită la făptură”.) „Omul nu are cuvânt mai nobil pentru a arăta cine este, decât numele său.” (J. Herder) Pe om după prieten Îl cunoști. Pentru că ne place compania acelora
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cinstește haina, nu haina face pe om. (Desigur, „hainele nu-l fac pe om mai de treabă”. Într-un alt proverb se face remarca: „Pe un cap bun stă bine și o căciulă ruptă”. Prin urmare: „Nu te uita la căciulă, ci te uită la făptură”.) „Omul nu are cuvânt mai nobil pentru a arăta cine este, decât numele său.” (J. Herder) Pe om după prieten Îl cunoști. Pentru că ne place compania acelora cu care ne asemănăm prin fire sau caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și-au câștigat, Într-adevăr, meritul de a fi considerate vorbe cu subînțeles, deoarece, sub aparența râsului nevinovat, ele ridiculizează un lucru ce se impune a fi Îndreptat. Așa se explică faptul că oamenii care se simt „cu musca pe căciulă” ajung să nu mai știe de glumă.) „Sinceritatea nu Înseamnă a spune tot ce gândești, ci a gândi tot ceea ce spui.” (H. de Livry) „Un om care trăiește În lume nu are cum să nu fie curtenitor.” (Vauvenargues) Cine de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
repede nevasta”; „Mai ușor e să oprești vântul, decât gura satului”; „Lasă lumea să vorbească, numai puica să-mi trăiască”; Pentru o vorbă de nimică, joacă baba de se strică”; „Toate se fac și se desfac prin gura satului”.) Bună ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură. (Când firea ursuză Își spune cuvântul, suferă Însăși politețea elementară a salutului.) Vorbele cele ferite În piață sunt auzite. Pentru că vorba de rău este mai lesne spusă și crezută: „Vorba rea merge din gură În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vocație: cel care a trădat pe altul În folosul tău va fi gata să te trădeze oricând În avantajul altuia. Un mecanism psihologic asemănător explică și comportamentul hoțului de profesie: când, pe moment, nu are ce fura, „Își fură propria căciulă”, ca să nu-și piardă deprinderea de a fura sau pentru a-și menține mereu proaspătă satisfacția/plăcerea de a Înșela sau de a fura. Μ Răsplata firii discrete a cuiva este, În realitate, una amară: cel În cauză ajunge să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Doar știi că tot ce s-a întîmplat n-a fost din vina lui. Că n-a avut nici o vină. Vera: Tocmai de asta îmi vine să urlu. Tocmai pentru că n-a avut nici o vină! Dacă avea, treacă-meargă, alta era căciula și alta traista. Mina: Și, la urma-urmei, ce-ai fi vrut să facă? Vera: Nu știu. Mina: Ăsta e el. Cînd era acolo își vedea de treabă așa cum își vede și aici, la asigurări. Și, te rog să mă crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh. P. unu: Da, la urma urmei, de ce ții morțiș să-ți spui, să-ți strigi toate adevărurile tale...; la ce bun? Gh. P. doi: Hm! știi chestia cu musca, nu? Gh. P. unu: Care? Gh. P. doi: Aia de pe căciulă... Gh. P. unu: Și ce te deranjează?! Bîzîie și ea pe unde poate... Gh. P. doi:...Numai că în cazul nostru bîzîie în urechi, în ochi, pe mîini, pe picioare, în cap, în suflet... Și asta cu atât mai al
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-aș să-i bag eu (apar cei doi bodigarzi; toți se liniștesc, în timp ce banda cu regulamentul se aude la maxim; heblu) PARTEA A DOUA TABLOUL I La poartă: (Lumină de început de dimineață: personajele sînt îmbrăcate pentru vreme răcoroasă paltoane, căciuli etc.; vor reface, în fapt, exact ceea ce s-a întîmplat în primul tablou; aceleași cupluri în aceleași locuri, aceleași mișcări și gesturi, aceleași dialoguri, doar că de data asta se vor auzi șoptit pe bandă; la fel, se vor repeta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ele poartă ascuns un "ce" misterios care dăinuie din timpuri străvechi: apare șarpele bun, păzitor al casei, pentru care săteanul a turnat lapte în hârburi, vițelului nebun îi sângeră călcâiul; prânzul este biblic cu cinci pâini și doi pești, în căciulile țăranilor se lasă pasărea clocind grăunțele, și "Aventura laptelui", în ciuda faptelor relatate, nu ni se pare stranie, pentru că totul vine din timpuri imemoriale, dintr-o lume care întotdeauna a crezut în miracole. Amintirile din copilărie sunt proiectate cosmic; nu știm
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
gură". Hotărâtă să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă printre oameni întrebând cu discreție și inteligență din loc în loc, din han în han despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în amănunt, înfăptuirea crimei și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan: soțul Vitoriei Lipan, concentrează în jurul său toate acțiunile și întreg zbuciumul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat, ca de un muntean "cinstit, plătindu-și datoriile și iubitor de animale: "ș-a hrănit el cu mâna lui un câne pe care-l avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
negru, ros, scurt în mîneci și rupt în coate; în niște pantaloni de altă culoare (gălbui mi se pare) scurți, de i se vedea de sub ei pînă la înfășurări ciobotele scîlciate și prăfuite. Pe cap purta, deși era cald deja, căciulă neagră, grea, soioasă, de miel"94. Cacoveanu l-a luat la gazda sa, unde, pe două paturi, dormeau patru "studenți". În aceeași odaie mică, în fiecare seară se improviza un pat și pentru Eminescu. Dormea lung pînă pe la ora opt.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că nu cutezase să facă la fel, noi terminaserăm rugăciunea, și noul venit tot își mai ținea șapca pe genunchi. (P2) Ceea ce punea el pe cap era [una din acele]* pălăriuțe făcută cu de toate; foarte ciudată: semăna și a căciulă, și a șapcă, și a pălărie rotundă, și a caschetă de vidră, și a scufie de bumbac; într-un cuvînt, unul din acele sărmane lucruri a căror mută urîțenie este tot așa de profund expresivă ca fața unui imbecil. (P3
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
parcursul lecțiilor. De exemplu, la clasa a II-a, în cadrul lecției de limba română cu titlul „Lupul la stână” vom face corelarea cunoștințelor cu cele însușite de elevi despre animalele sălbatice la literatura pentru copii din clasa I, în lectura „Căciula din blană de lup” . Vom realiza o aprofundare a cunoștințelor în lecția de predare - învățare la cunoașterea mediului având ca temă „Animalele sălbatice - lupul” scoțând în evidență caracteristicile specifice. Ne putem propune să realizăm în cadrul orei de educație plastică un
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
situațiilor generatoare de acte antisociale, ostile. Din contactul avut cu candidatul a rezultat că acesta este conștient de necesitatea patriotică a fiecărui cetățean de a-și apăra țara împotriva acțiunilor externe de orice gen. Recrutarea va fi efectuată de mr. Căciulă V., la sediul organelor de miliție în 29.09 a.c., unde va fi invitat sub o legendă plauzibilă. Se va porni de la discuția anterioară avută cu el referitor la obligațiile cetățenești ale fiecăruia și se va propune candidatului colaborarea secretă
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
lume, să nu dai cu mâna de mine." Plecând în căutarea zânei, se oprește într-o vâlcea și îl apucă somnul; aude trei draci certându-se pentru o moștenire: niște opinci "cu care se traversa marea ca pe uscat", o căciulă "care făcea pe purtătorul ei nevăzut" și un bici, care, "dacă era trosnit, împietrea dușmanii". Fiul de împărat își continuă drumul, "unde îl trăgea dorul", cu obiectele fermecate, găsindu-și mireasa. Basmul Fata lui Verde-mpărat din Paltin [Robea] reia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
radicalizarea la mulți adulți a recurgerii la represiune și excludere și cu aprofundarea conflictelor de echipă, accentuate de suferința resimțită. Se dezvoltă o extorcare pe criterii "etnice", până la un episod final deosebit de dur. Lucrurile vor ajunge, într-adevăr, până la ceremonia "căciulii": un copil, cu căciula trasă pe ochi, va fi snopit în bătaie de un grup de elevi din aceeași clasă și va trebui spitalizat. Vinovații vor trebui să răspundă la o plângere penală și vor fi exmatriculați, sporind astfel dificultățile
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a recurgerii la represiune și excludere și cu aprofundarea conflictelor de echipă, accentuate de suferința resimțită. Se dezvoltă o extorcare pe criterii "etnice", până la un episod final deosebit de dur. Lucrurile vor ajunge, într-adevăr, până la ceremonia "căciulii": un copil, cu căciula trasă pe ochi, va fi snopit în bătaie de un grup de elevi din aceeași clasă și va trebui spitalizat. Vinovații vor trebui să răspundă la o plângere penală și vor fi exmatriculați, sporind astfel dificultățile cartierului în care este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
malurile unui rîu la umbra unui arbore sfînt și că doar păstorii așezați pe un munte vecin au fost martorii intrării lui în lume. Ei l-au văzut ieșind din lespedea de piatră, avînd pe cap o bonetă frigiană(corect căciulă getică), înarmat cu un cuțit în trei muchii - dagă și dage la plural - și purtînd o torță ce lumina adîncurile întunecate de dedesupt. Plini de venerație, păstorii se apropie, oferind copilului divin primele produse ale turmei lor și recoltelor lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
simbolul Sfîntului Duh ori Suflet din religia strămoșească, în colț mai este un cap, iar sub acesta sînt doi măgăruși sau cai pentru cei doi cabiri. În colțul din stînga jos a imaginii este un personaj cu un fel de căciulă pe cap și plete, poartă o mantie pe umeri și ține în mînă un toiag, stînd pe scaun. Acestea sînt trei, poate simbolizînd cei trei păstori sau magi cum au ajuns în iudeo-cretinism, ce aduc cinstire pruncului născut din lumina
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]