3,004 matches
-
Aerul nu mai părea tras doar într-o parte și sorbit, ca apa din chiuvetă, ci pleca și venea, de parcă mișcarea lui făcea un piept uriaș să tresalte. Ascunse săculețul cu mere în spatele lăzii cu scule și se întoarse spre călăreț. Ceva nu era ca de obicei, dar Petrache nu pricepea ce. Și, ca totdeauna, în astfel de situații, se cățără pe zid, să stea de vorbă cu soarele. În diminețile pâcloase, valea părea un abis între el și răsărit, de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
porțile deschise spre oraș. Poate că erau doar niște simple prevestiri, altminteri lumea nu se schimbase. Și nici alte semne nu mai văzu, nici măcar resturi de măr. Timpul și spațiul se bifurcaseră și fiecare alesese o altă cale. Lipsit de călărețul de bronz, atriul părea acum mai larg. Lecuiți de crengile uscate, gutuii se pregăteau să înflorească. Lespezile străluceau, ca după maslu. Abia atunci văzu, la doi pași, cununa din care ieșeau cuiele, ca niște spini. Se simțea plin de bunătate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
părea bine orânduit și în așteptare, încât nu găsi nicio tainiță unde să ascundă împletitura de sârmă. Și atunci, de vreme ce lumea nu o primea încă, o luă asupra lui și și-o puse pe cap. Se potrivi, de parcă Petrache și călărețul de bronz erau de-o seamă, fiecare în lumea lui. Se simți, dintr-odată, chiar și cu această putere nouă, foarte ostenit. Își strânse veșmintele pe trup, vântul sufla prin ele de parcă ar fi fost zdrențuite. Se ghemui la rădăcina
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și țânțari. Eu și frații mei auzim cum ne chiorăie mațele. Mă trezesc în zori și aud în depărtare tropotul unor copite de cal. Mă gândesc că visez. Însă nici nu mă dezmeticesc bine, că în fața mea se ivește un călăreț. Mă simt amețită din cauza oboselii și a foamei. Omul descalecă și se îndreaptă direct spre mine. Fără să spună o vorbă, îmi înmânează un pachet legat cu panglică. Zice că e de la taotai-ul orașului din apropiere. Alerg speriată la mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
înmânează un pachet legat cu panglică. Zice că e de la taotai-ul orașului din apropiere. Alerg speriată la mama, care deschide pachetul. Înăuntru sunt trei sute de tael-i de argint. — Cu siguranță că taotai-ul e prieten cu tatăl vostru! țipă mama. Cu ajutorul călărețului, îi angajăm din nou pe cărăuși. Numai că norocul nostru nu ține mult. Câteva mile mai încolo suntem opriți de un grup de bărbați călare conduși de către taotai-ul însuși. — S-a făcut o greșeală, zice el. Călărețul meu nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
țipă mama. Cu ajutorul călărețului, îi angajăm din nou pe cărăuși. Numai că norocul nostru nu ține mult. Câteva mile mai încolo suntem opriți de un grup de bărbați călare conduși de către taotai-ul însuși. — S-a făcut o greșeală, zice el. Călărețul meu nu a dat tael-ii familiei care trebuie. Auzind asta, mama cade în genunchi. Oamenii taotai-ului iau tael-ii înapoi. Epuizarea mă copleșește brusc și mă prăbușesc peste sicriul tatălui meu. Taotai-ul vine la sicriu și se lasă în jos, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Descopăr asemănări în modul de comportament al fraților: elegant și arogant deopotrivă. Au amândoi trăsături manciuriene tipice: ochi oblici cu o singură pleoapă, nas drept și gură bine conturată. Iată și diferența, decid eu repede: prințul Kung are ținuta unui călăreț mongol. Pășește cu spatele drept, dar are picioarele încovoiate. Mișcările împăratului Hsien Feng seamănă mai mult cu cele ale unui discipol antic. Facem schimb de daruri. Îi ofer lui Fujin o pereche de pantofi cu care An-te-hai tocmai s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ritual. Cu secole în urmă, manciurienii locuiau pe câmpii vaste, astfel că era greu să-și anunțe rudele despre o moarte în familie. Când un membru al familiei murea în fața cortului familiei, era ridicat un catarg cu pergament roșu, astfel încât călăreții și păstorii aflați în trecere să se oprească și să-și aducă omagiul în locul rudelor absente. Potrivit obiceiului, în Orașul Interzis s-au ridicat trei corturi mari. Unul e folosit pentru a pune corpul neînsuflețit, al doilea îi adăpostește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
descrie o zi din viața lui - a doua zi după ce a trimis tratatele semnate de fratele său muribund, împăratul Hsien Feng. „Am fost escortat în Orașul Interzis de generalul Sheng Pao, care nu mai era prizonier, și de patru sute de călăreți. Am luat apoi doar douăzeci de oameni și am intrat în sala principală a Ministerului de Ceremonii pentru a mă întâlni cu omologul meu, lordul Elgin“. Printre cuvintele alese, îi sesisez mânia. „Aceasta era prima oară când intram pe domeniul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dat aceste scrisori, căci mîna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine. 9. M-am dus la dregătorii de dincolo de Rîu, și le-am dat scrisorile împăratului, care pusese să mă însoțească niște mai mari ai oastei și niște călăreți. 10. Sanbalat, Horonitul, și Tobia, slujitorul Amonit, cînd au auzit lucrul acesta, nu le-a plăcut deloc că venea un om să caute binele copiilor lui Israel. 11. Am ajuns la Ierusalim și am rămas acolo trei zile. 12. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
o dată cu migrația grupurilor de populații germanice. Hunii erau de neam turcic sau turanic (așa le numeau vechii perși) o dovadă fiind resturile de limbă păstrate. Descrierile scriitorilor antici făcute hunilor, înfățișarea și modul lor de viață, ca păstori nomazi și călăreți războinici, folosind arcul și arcanul, sabia și lancea, pledează pentru originea lor asiatică. Originea hunilor este în mod cert asiatică, ei făceau parte din semințiile nomade de păstori aflate în nordul provinciilor Chinei, pe care cronicile respective îi cunoșteau sub
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de peste un secol, gepizii au trăit liniștiți în regiunile lor, în apropiere de sarmați (iazigi) și vandali, ca foederati ai romanilor. Dar în jurul lui 400, sub presiunea hunilor și în urma plecării vandalilor spre apus, situația lor se va modifica. Apariția călăreților nomazi huni în apropierea Carpaților a provocat transformări adânci în situația politică și demografică, ceea ce a dus la deplasarea spre apus a numeroase triburi germanice. În urma instalării hunilor în Europa centrală, Pannonia, gepizii au rămas pe loc și au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vârful piramidei statului avar se afla kaganul, cunoaștem doar numele lui Baian. Kaganatul avar (567-796) era o adevărată "mașină de război", forța de șoc fiind asigurată de cavaleria grea. Războinicul avar era inseparabil de calul său-în mormintele avare, cal și călăreț sunt puși împreună! Călăreții avari erau echipați cu zale și înarmați cu coifuri, spade, lănci, arcuri-avarii au adus în Europa scările din fier pentru șa.30 Avarii, ca popor de stepă nomad, erau mari crescători de animale, mai ales cai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se afla kaganul, cunoaștem doar numele lui Baian. Kaganatul avar (567-796) era o adevărată "mașină de război", forța de șoc fiind asigurată de cavaleria grea. Războinicul avar era inseparabil de calul său-în mormintele avare, cal și călăreț sunt puși împreună! Călăreții avari erau echipați cu zale și înarmați cu coifuri, spade, lănci, arcuri-avarii au adus în Europa scările din fier pentru șa.30 Avarii, ca popor de stepă nomad, erau mari crescători de animale, mai ales cai, aveau nevoie de pășuni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păgânismul lor până târziu, în secolul al VIII-lea, dar existau creștini neavari printre supușii lor s-a aflat o bazilică în Ungaria. Despre religia (credința) avarilor știm puține lucruri -practici șamanice specifice popoarelor nomade asiatice. Avarii își înhumau morții, călărețul era însoțit în mormânt de calul său și de piesele de harnașament. Avarii nu au venit în bazinul carpatic cu o civilizație gata formată, ci ea s-a cristalizat treptat din surse diferite. În componența acesteia a intrat "civilizația stepelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de avari, iar uneori acționau pe cont propriu. Existența unui centru stabil al puterii avare în aceste regiuni, care implica prezența unor cete militare, nu este confirmată de izvoare istorice (literare) și descoperirile arheologice. Se cunoaște un singur mormânt de călăreț (războinic) avar în Muntenia, descoperit la Târgușor (jud. Prahova), care datează de la sfârșitul secolului al VII-lea, dar nu este sigur că ar fi avar. Putem presupune că după expediția eșuată asupra Constantinopolului, din anul 626, până și autoritatea nominală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al VII-lea. Spre mijlocul secolului VII, își încetează existența cimitirele de tip Band-Noșlac, specifice gepizilor târzii din Transilvania, dar la periferia necropolelor de la Band (jud. Mureș) și Noșlac (jud. Alba), târziu în secolul VII, au fost îngropați și războinici călăreți, despre care unii specialiști cred că erau avari sau kutriguri sau alți nomazi răsăriteni. Un fapt semnificativ pentru avari, este că ei nu s-au instalat niciodată efectiv în partea nordică a Transilvaniei pentru asigurarea controlului căilor de acces dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de "huni (avari), slavini și anți". El prezintă luptele duse împotriva slavilor, încă sub Justinian, de Germanus, general înrudit cu familia imperială, dar "geții" năvălitori despre care vorbește Procopius, la 517 și 530, erau de fapt slavi, dacă nu cumva călăreți avari. Pătrunderea lor are loc pe la Ulmetum și Aldina, prin Sciția Mică. Iorga adaugă detaliul că despre"prădăciunile slave" vorbesc și Ioan din Efes și Mihai Sirianul. Iordanes scrie și el despre lupta continuă cu "bulgarii (avarii), anții și sclavinii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un sfat alcătuit din "oameni buni și bătrâni", care vegheau la interesele comunității ce practica o economie agro-pastorală. Așezările și locuințele, ocupațiile (îndeletnicirile) tradiționale au terminologie latină. În ceea ce privește continuitatea, rolul principal l-a avut Transilvania, o adevărată cetate, oarecum inaccesibilă călăreților nomazi, dar aceasta poate fi urmărită și în Banat și Oltenia, ca și în regiunile extra-carpatice, Muntenia și Moldova. Populația daco-romană a continuat să viețuiască și la câmpie (Vlașca-țara românilor) și în păduri (codri) codrul Tigheciului sau cel al Vlăsiei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A. Cihac (1879), ce cuprindea 5765 de cuvinte, relevă că două cincimi din ele sunt slave
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și postarea în defensivă a conducătorilor Imperiului în fața năvălitorilor de la nord a dus la pierderea totală a controlului politic asupra teritoriilor extra-carpatice ce au încăput în mâinile nomazilor. Populația autohtonă românească nu se putea opune încă forțelor de șoc ale călăreților turanici, după 1036 însă, în urma unui tratat cu Imperiul, năvălirile în sudul Dunării au încetat (vezi capitolul X). Pe fondul hărțuielilor cu pecenegii, în a doua jumătate a secolului al XI-lea, s-a declanșat năvălirea uzilor, dar aceștia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
belșug, în condițiile în care barbarii înșiși beneficiau de produsele schimbate în zonă. El precizează că de la Dristra sunt patru zile de drum, pe Dunăre, până la Vicina, la gurile ei, "un oraș cu mulți locuitori". Regele pecenegilor, cu carele și călăreții săi, se întărise cu șanțuri și doar intervenția gărzii bizantine asigura victoria împăratului. Față de "sciții" vecini, pecenegi și (ulterior) cumani, atitudinea cetăților de la Dunăre (Istru) era una de cooperare, ei vin aici pentru hrană, iar o clientelă era și peste
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe turanici (pecenegi) în tentativa de a opri ofensiva bizantină. Șirul invaziilor pecenege se reia în 1027 și a continuat în 1032, 1034, 1035 și 1036. Aceste invazii aveau o rază largă de acțiune și evidențiază întărirea potențialului militar al călăreților nomazi (turanici) așezați, în secolul al X-lea, în sudul Moldovei și în Muntenia. Atacurile lor prădalnice s-au întrerupt, ca urmare a unui tratat de pace cu Bizanțul, dar cu prețul unor mari stipendii plătite acestora, cf. lui Skylitzes
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au fost solicitați frecvent să sprijine pe vlahi în luptele lor cu Bizanțul. Atrași de perspectiva de a prăda ținuturile bogate ale Bizanțului, cumanii treceau periodic Dunărea însoțiți uneori de români din nordul fluviului. Și după 1204-cucerirea Constantinopolului de cruciați călăreții cumani au continuat să lupte ca aliați ai Asăneștilor împotriva statului latin de Răsărit. Datorită participării active la evenimentele tumultuoase din sudul fluviului, o parte din nomazii din câmpiile nord-dunărene s-au scurs (instalat) spre celălalt mal. Dar această infiltrare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1241) " Din uriașul creuzet etnic al Eurasiei s-au revărsat periodic spre apus (375-1241) nenumărate valuri de migratori, dar nici unul nu a avut robustețea și penetrabilitatea celui pus în mișcare de mongoli. Cu o impetuozitate implacabilă, fără termen de comparație, călăreții stepelor au constituit, numai în câteva zeci de ani, cel mai întins stat din istorie, înglobând în cuprinsul său, prin măsuri coercitive extreme, un întreg mozaic de popoare de largă diversitate rasială, lingvistică, somatică și confesională, ceea ce a produs modificări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]