6,191 matches
-
Industriei locale. În curtea dispensarului, prin fața căreia trec, se vede o ambulanță nouă. În jurul ei trebăluiește un șofer tânăr. Ăsta probabil că Încă n-a avut ocazia să-l ducă pe Sică la ospiciu. Drumul pe care au intrat cu căruța pare un drum bun, pietruit, gropile pline cu apă sunt mult mai rare, iar panourile vopsite În roșu cu inscripții mobilizatoare adăugate cu alb sunt mult mai dese. E o zi plăcută, va fi probabil plină de soare, așa cum merită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
diftină suflecate și purtând pe cap un fel de fes cu ciucure roșu. „O fi gospodina miliției“ - Își spuse Popescu privindu-l furiș pe bătrân. În curtea instituției nu se află nici un cal, ci doar un Aro și două Dacii. Căruța se clatină apoi amenințător În momentul În care moș Anton Îndeamnă caii să cotească pe un alt drum desfundat și Împărțit În trei de cele două șanțuri adânci făcute de roțile tractoarelor. După mai puțin de o jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Îndeamnă caii să cotească pe un alt drum desfundat și Împărțit În trei de cele două șanțuri adânci făcute de roțile tractoarelor. După mai puțin de o jumătate de oră cei doi au reușit să descarce tot ce era În căruță, să deshame caii și să le dea să mănânce dintr-un braț de fân pus direct În tronul căruței, să se spele pe mâini și pe față și să se așeze unul În fața celuilalt la o masă de lemn pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de roțile tractoarelor. După mai puțin de o jumătate de oră cei doi au reușit să descarce tot ce era În căruță, să deshame caii și să le dea să mănânce dintr-un braț de fân pus direct În tronul căruței, să se spele pe mâini și pe față și să se așeze unul În fața celuilalt la o masă de lemn pe prispa strâmtă a casei. Popescu Își privește ceasul când află de la bătrân la ce oră va trece pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și ochii Subalternului sclipeau o fracțiune de secundă de bucurie), vorbea de recoltatul lor de cu seara și de transportul cu roaba În beciul de sub casă. De cât de reci erau acei pepeni dimineața la trei când erau puși În căruță să fie duși la vânzare În piața Obor. Directorul se ștergea pe gât și pe față cu o batistă uriașă, era transpirat tot, apoi ofta, probabil gândindu-se la răcoarea din beci și la gustul pepenilor. Da, da, continua Subalternul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
probabil gândindu-se la răcoarea din beci și la gustul pepenilor. Da, da, continua Subalternul, pe la patru dimineața eram deja la bariera Vergului și uneori nici nu ajungeam cu pepenii până-n Obor că ni-i cumpăra lumea pe drum, din căruță. Odată Încheiat ciclul natural al plantei pepene, povestitorul trecea, fără să-și permită să răsufle, la grâu și la porumb, la castraveți și vișini, la arbagic și roșii, vinete, viță de vie, mei românesc și pruni sau corcoduși. Viața la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ar putea fi sugerat mirosul Îmbătător al acelor flori printr-o imagine proiectată pe un ecran? Sinestezia rămâne o problemă deschisă a tehnicii artei. Fântâna cu ghizduri groase, mult mai groase decât cele de la fântâna bătrânului. O roată uriașă de căruță la capătul sulului de lemn peste care este trecut lanțul cu găleți la fiecare capăt. Un veșmânt negru traversează curtea de la stânga la dreapta. Grințu se așază cu dosul pe masa-tarabă. Întinde mâna și-și apropie pachetul de cărți poștale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
copii. Mai greu a fost până ce Nicule i-a lăsat să-l scoată pe Zare din sat. Au trebuit să-i spună că țâncul a murit și el, Nicule, a mers pe jos 15 kilometri, până la halta din G., În urma căruței care-l ducea undeva, el nu știa unde, pe unicul lui nepot. Astfel. Dintre toți cei implicați În aceste povești, cel mai indiferent este, paradoxul, tocmai Zare Popescu. El a Încercat de nenumărate ori să mă Împiedice să-mi continui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
schimbarea locului ambiant, elementele din vechiul mediu devin „noi“, neobișnuite, se Încarcă cu semnificații pe care până atunci nu le-au avut, pot provoca nostalgia sau repulsia? Vreau să zică abia astfel ne putem explica de ce o roată veche de căruță poate deveni un așa de apreciat lampadar, de ce sfeșnicul de aramă sau felinarul de căruță sunt obiecte decorative În locuri În care necesitatea lor e nulă, de ce apare uneori Încăpățânarea de a armoniza o cergă de Maramureș cu mobila lustruită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care până atunci nu le-au avut, pot provoca nostalgia sau repulsia? Vreau să zică abia astfel ne putem explica de ce o roată veche de căruță poate deveni un așa de apreciat lampadar, de ce sfeșnicul de aramă sau felinarul de căruță sunt obiecte decorative În locuri În care necesitatea lor e nulă, de ce apare uneori Încăpățânarea de a armoniza o cergă de Maramureș cu mobila lustruită și de ce pot sta În vitrina cu pahare de cristal rădăcini informe, tratate sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Întorsătură definitivă iar trupele agresoare se retrăgeau În dezordine de pe teritoriul U.R.S.S. Misiunea caporalului Bobocică și a comandantului său, sergentul-major Țiplea, originar din Dolj, era aducerea În țară În bune condițiuni a următoarelor obiecte considerate material de război: una căruță fără animale de tracțiune și una cuptor de făcut mâine instalat pe căruță. Pentru Îndeplinirea acestei misiuni cei doi au primit hrană rece pe o săptămână și au fost plantați Într-o gară din stepă. De-a lungul celor 168
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Misiunea caporalului Bobocică și a comandantului său, sergentul-major Țiplea, originar din Dolj, era aducerea În țară În bune condițiuni a următoarelor obiecte considerate material de război: una căruță fără animale de tracțiune și una cuptor de făcut mâine instalat pe căruță. Pentru Îndeplinirea acestei misiuni cei doi au primit hrană rece pe o săptămână și au fost plantați Într-o gară din stepă. De-a lungul celor 168 de ore În care hrana rece drămuită cu zgârcenie le-a amăgit foamea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fost plantați Într-o gară din stepă. De-a lungul celor 168 de ore În care hrana rece drămuită cu zgârcenie le-a amăgit foamea, caporalul și sergentul-major n-au reușit să convingă nici un șef de tren să le Îmbarce căruța. Aceia aveau alte griji și nici n-aveau loc pentru căruța lor. Ce vor fi vorbit Între ei cei doi În timpul acelei săptămâni, cum Își vor fi povestit amintiri din copilărie sau din tinerețe, cum vor fi făcut din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
168 de ore În care hrana rece drămuită cu zgârcenie le-a amăgit foamea, caporalul și sergentul-major n-au reușit să convingă nici un șef de tren să le Îmbarce căruța. Aceia aveau alte griji și nici n-aveau loc pentru căruța lor. Ce vor fi vorbit Între ei cei doi În timpul acelei săptămâni, cum Își vor fi povestit amintiri din copilărie sau din tinerețe, cum vor fi făcut din când În când focul lângă cantonul 235 care se afla la câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
vor fi discutat ei și În ce limbă cu șefii de tren care le răspundeau invariabil „Nein!“, cum vor fi stat cu moralul nu știu. Știu numai că În primele două zile, nu departe de locul În care se afla căruța, o haită de câini era ocupată cu devorarea a două hoituri de cai. După ce au terminat, au lăsat oasele albe, bune de pus la muzeu, câinii au plecat Într-o direcție necunoscută. „Noi am rămas, zicea Bobocică, am rămas acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
realizarea acestui scop. A refuzat Însă să-și amintească ce a vorbit cu sergentul-major Țiplea În cele trei zile și și-a Încheiat povestea cu următoarele cuvinte: „Și atunci sergentul-major Țiplea a dat ordin să plecăm și am plecat, abandonând căruța.“ Personal, cred că acesta este lucrul cel mai groaznic Într-un război: conectarea ființei cu absurdul. Înainte de primul foc de armă, Înainte de folosirea celor mai teribile arme, Înainte ca bomba cu neutroni să omoare toți oamenii și să lase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care vocea bătrânească vorbește s-au Întâmplat În urmă cu ani. Imaginile se succed cu repeziciune ca la un jurnal de actualități din acea vreme și nici gramatica montajului nu pare tocmai bine pusă la punct. Oricum, vedem convoaie de căruțe și plutoane de soldați mișcându-se Într-o ordine aproximativă pe drumuri noroioase, părăsind, printre casele mici cu arhitectură amestecată (românească, turcească, europeană!), cartierele de margine ale orașului Medgidia. Unitatea În mișcare este Batalionul 2 Administrativ, iar funcția de „șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În mișcare este Batalionul 2 Administrativ, iar funcția de „șef de cuptor“ de care G.P., zis Bobocică, vorbitorul ghemuit, tocmai a adus vorba, nu Înseamnă decât onoarea de a conduce spre front un cuptor de făcut pâine instalat pe o căruță trasă de boi. Aceasta este, deci, funcția lui G.P. Gradul - caporal! În ziua de Florii, 30 martie, am mâncat numai turtă goală și așa de rea era făcută că nici porcii n-o mânca. deși eram la locul unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
puțin! și dimineața am plecat tot Înainte spre front și am ajuns Într-un sat de unde mai aveam zece kilometri până la orașul spre care se tot spunea că mergeam. aicea am cantonat În noaptea de Paști și s-a dus căruța la șosea pentru a aștepta mașina cu daruri, adică țigări și ceva de mâncare, și am stat toată noaptea treji ca s-o așteptăm! Chiar dacă vocea gâjâită nu spune mai nimic despre acea noapte de sărbătoare, noi putem desluși În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
temerii de avioanele inamice. În Întunericul de smoală al nopții de aprilie mulțimea de soldați-țărani-făcători-de pâine ascultă totuși cântarea pe nas a slujitorului divin, cu inima, privirea și urechea ațintită mai ales spre drumul de pe care ar trebui să apară căruța cu daruri. E o perioadă În care sărbătorile ortodoxe se țin lanț, zile Întregi de-a lungul cărora n-ar trebui să muncești, ci doar să mănânci și să bei, În nici un caz să mergi spre front cu borta goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Bunicul se trezise din zori și tocmai isprăvise treburile casei. Era un bărbat nu prea înalt, uscățiv, cu părul cărunt, frunte înaltă brăzdată de cute adânci, cu ochi blânzi care trădau înțelepciunea strânsă de-a lungul vieții. Pregătea calul și căruța pentru a pleca în pădure, când cel mai mare dintre nepoți și-a făcut apariția în pragul ușii. Unde pleci, bunicule? La pădure. Ia-mă și pe mine, te rog! a strigat prichindelul luând-o la fugă înspre el. Bunicul
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
-mă și pe mine, te rog! a strigat prichindelul luând-o la fugă înspre el. Bunicul i-a ieșit înainte, l-a luat în brațe, l-a sărutat pe obrajii încă împurpurați de căldura somnului, apoi l a urcat în căruță și au pornit la drum. În timp ce străbăteau satul, bunicul răspundea cu blândețe potopului de întrebări care ieșea din gura nepotului. Bunicule, de ce mergem în pădure? Să cosim iarbă pentru vacă și cal. Uite acolo iarbă, hai să cosim! E mai
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
acum sunt eroi. Și locuiesc în pădure? Nu în pădure, ci în cărțile de istorie și în poveștile cu eroi. Imi spui și mie o poveste cu eroi? Îți voi spune diseară, înainte de culcare. Acum trebuie să pun iarba în căruță și să adun ciupercile acestea să le duc bunicii, ne va face din ele o tocăniță gustoasă. Te ajut eu, bunicule! Prichindelul începu să adune ciupercile în timp ce bunicul aduna iarba. Cum au sfârșit treaba, au pornit pe drumul de întoarcere
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
LUAU-AR DRACU DE BRIȘCĂ... Frunzuliță foi de hrișcă Luau-ar dracu de brișcă, O tot port la cingătoare Dușmanul nu-mi iese-n cale... Să-i iau calul și căruța Că mi-a păcălit mândruța, Să-i iau boii de la plug, Să îi vând și-apoi să fug... Să mă duc în pustnicie Nimeni să nu mă mai știe, Că din cel mai bun băiat Am ajuns de râs în
LUAU-AR DRACU DE BRI?C?.. by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83812_a_85137]
-
LUAU-AR DRACU DE BRIȘCĂ... Frunzuliță foi de hrișcă Luau-ar dracu de brișcă, O tot port la cingătoare Dușmanul nu-mi iese-n cale... Să-i iau calul și căruța Că mi-a păcălit mândruța, Să-i iau boii de la plug, Să îi vând și-apoi să fug... Să mă duc în pustnicie Nimeni să nu mă mai știe, Că din cel mai bun băiat Am ajuns de râs în
LUAU-AR DRACU DE BRI?C?... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83821_a_85146]