6,140 matches
-
dinspre un dig din blocuri de beton ce răsărea din mare, accelera În direcția noastră un camion Încărcat cu chioșcuri de iarmaroc. Crawford apucă volanul și schimbă traiectoria Porsche-ului. Călcă accelerația cu tot cu piciorul meu, făcînd mașina să țîșnească Înainte, În vreme ce camionul trecea pe lîngă noi urlînd din claxon. — La mustață..., spuse Crawford, făcîndu-i cu mîna șoferului și trăgînd mașina către fîșia nisipoasă de lîngă dig. Am un mic comision de făcut, Charles. Nu durează mult. Ieși din mașină și inhală pulberea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
în apele mele! Te caut eu! Și o zbughise înapoi spre casă. Bobo rămăsese cu jurnalul ei în mână, fără grai. A doua zi de dimineață, se postase în fața blocului ei, dar nu o zărise ieșind, nici nu văzuse vreun camion oprit acolo pentru a încărca mobilă. Se întorsese acasă și sunase la telefon, în delung, dar nimeni nu-i răspunsese, nici măcar târziu în noapte. în ziua următoare se dusese decis în fața ușii ei și sunase la sonerie. Nici o mișcare. Nici un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vremurilor noi: "Proletari din toate țările, uniți-vă!", comandă ei , tot mai imperativ. "Tovarăși, lupta de clasă se ascute din ce în ce mai mult", enunță o metaforă, ce ascunde măceluri înfiorătoare. Trenuri trase de locomotive care mugesc înfiorător, supranumite "Vaca lui Stalin", și camioane încăpătoare și lacome încărcau utilaje de fabricat avioane, locomotive, utilaje petroliere, utilaje textile, în timp ce, în fabricile jefuite, lozincile clamau: "Tovarăși, construim industria socialistă, fără burghezie, împotriva burgheziei! " Cârtelile se diminuează, necuviința cerșetoriei se amplifică în festivități profane și în chiolhanuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să calce din nou pe asfaltul curat fără să mai fie nevoit să stea cu cizmele înfundate până la glezne în mocirla și mizeria frontului! Pe Calea Griviței, două tramvaie pline ochi cu călători se hurducă zgomotos pe șine. Automobile, birje și camioane militare curg în ambele sensuri într-un du-te-vino permanent, dominat de claxoanele șoferilor grăbiți. Strecurându-se cu abilitate prin aglomerația străzii, mici vânzători de ziare agită grăbiți cotidiane care miros încă a cerneală tipografică. "Ediție specială! ... specialăăă! Comunicatele Marelui Stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
blond, cu obrajii bucălați plini de acnee juvenilă, ce se întrezărește sub cozorocul capelei militare. Afară, pe aleea din fața comandamentului trece în viteză un Mercedes mare și cenușiu plin cu ofițeri de rang înalt, germani și români. Huruind puternic, două camioane vopsite în culori de camuflaj acoperite cu prelată verde, le urmează îndeaproape. Un sunet puternic de goarnă, căreia imediat îi răspunde alta, domină zgomotele cazărmii. Clădirile din cărămidă roșie ale unității militare sunt pline de activitate febrilă, asemeni unor stupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
speriat asemeni unui copil mic rătăcit de părinți. Oare ... mai trăiește cineva? Întreabă o voce gâtuită. Răspunsul se pierde în zgomotul clopotelor de pe mașinile pompierilor și tânguirile neîncetate ale ambulanțelor. Uitând de soarta propriei lui case, Marius face semn unui camion militar care frânează violent lângă el. În ușa cabinei apare fața neagră de funingine și uniforma murdară a unui căpitan: Urcă locotenente, orice mână de ajutor este binevenită. Avem nevoie de oameni pentru echipele de salvare. A murit multă lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
salvare. A murit multă lume... Unde mergem? Pe Griviței. Am înțeles că a fost rasă de pe suprafața pământului. Sunt morți cu miile. Mașina înaintează cu greu. Prin fața lor trece cu viteză nebună o mașină a salvării. Înjurând cu năduf, șoferul camionului o evită în ultimul moment, apoi pornește din nou, hurducăindu-se puternic, atent la gropile bombelor sau mormanele de cărămizi din mijlocul străzii înguste. Pe parbriz se depune un praf cenușiu, grăunțos pe care ștergătoarele încearcă cu greu să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sacilor cu nisip ce delimitează găurile negre ale adăposturilor. Totuși, chiar și acest optimism specific anilor nebuni ai belle epoque nu poate să ascundă numărul prea mare de femei îndoliate, schilozi și orfani. Bulevardele capitalei oferă din ce în ce mai des imaginea autoturismelor, camioanelor sau căruțelor încărcate până la refuz cu valize, genți, piese de mobilier, peste care se îngrămădesc ciorchine oameni grăbiți să fugă din calea bombardamentelor. Alții, la fel de numeroși, preferă să rămână. Precum familia Nandriș, vecinii de palier ai lui Marius, formată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
purtând ochelari cu rame negre, late și trabuc în colțul buzelor groase, răsfrânte. Jigodeanu senior. Ceruse o întrevedere personală colonelului Pietrosu, sperând să-și scape progenitura de zăpezile rusești și "cruciada împotriva bolșevismului" având pregătit pentru susținerea rugăminții sale un camion plin cu cel mai fin coniac. Fără vreun comentariu, comandantul nici nu-i dăduse voie să treacă de santinela aflată la intrare. Sergent, bagă răcanul în rând! Douăzeci de centuri la cur să învețe cadența! Asist personal la pedeapsă, încheie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
privesc indiferent la ofițerul din fața lui. Din păcate nu am nici o putere. Mă supun unor ordine, la fel ca dumneavoastră. Ca un vuiet continuu, se aude zgomot înfundat de motoare. Printre norii de praf se arată boturile monstruoase ale unor camioane de mare tonaj. O coloană mecanizată germană. Fără nici un menajament, jandarmul forțează bătrânul să treacă cu atelajul în câmp. Prin fața lor defilează nenumărate baterii antiaeriene. Sub plasele de mascare se văd uriașe țevi de tun îndreptate către axul drumului. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
coloană mecanizată germană. Fără nici un menajament, jandarmul forțează bătrânul să treacă cu atelajul în câmp. Prin fața lor defilează nenumărate baterii antiaeriene. Sub plasele de mascare se văd uriașe țevi de tun îndreptate către axul drumului. Din sens contrar apar nenumărate camioane, înțesate cu infanteriști sau pline ochi cu echipamente militare. Din urma lor apar câteva tanchete. În sfârșit, trec ultimele mașini. Bătrânul îndeamnă grăbit calul în timp ce agită deasupra lui o jordie. Curând, se abat din șosea și apucă pe un drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Așează lângă el trei cocteiluri Molotov. Leagă două grenade în jurul unei sticle cu benzină. Nu prea sofisticat, dar extrem de eficient. Chestia asta poate reduce la o simplă grămadă de fiare calcinate chiar și un tanc greu, de asalt. Motorul unui camion urlă forțat la capacitate maximă. Din remorcă se fac auzite numeroase strigăte nervoase și înjurături ale soldaților, cu trimiteri la "originea" șoferului. De înțeles. Nici unul nu își dorește să intre în peisaj la bordul unui bolid scăpat de sub control. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
prelată. Casca, de asemeni albă, strălucește mat în bătaia lunii. Idiot 122! Amenință cu pumnul, după care dispare înăuntru. Cutia de viteză scrâșnește, pinioanele aproape că o iau razna, totuși șoferul, pierdut evident cu firea, nimerește în sfârșit viteza necesară. Camionul redresează, dar se înclină periculos spre dreapta. Răsună alte obscenități, mai puternice și loviturile în tabla caroseriei se întețesc. "Începător" murmură Karl, privind în lungul țevii și alegându-și atent ținta. În virtutea unei vechi obișnuințe, așează ușor degetul pe garda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aleargă bezmetici, numai pentru a fi secerați fără ca măcar să vadă de unde le vine moartea. În fața mitralierei lui Karel oamenii cad ca popicele. Motocicletele se răstoarnă. Din Opel-ul de transmisiuni distrus, zboară bucăți de tablă ascuțite, la fel de periculoase ca niște proiectile. Camioanele sar în aer unul după altul, aruncând fragmente însângerate de trupuri umane. Răcnete, țipete și vaiete cutremură văzduhul. Cei care cu puțin timp în urmă nu avuseseră drept unică grijă decât un șofer slab de înger, acum sunt copleșiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vaiete cutremură văzduhul. Cei care cu puțin timp în urmă nu avuseseră drept unică grijă decât un șofer slab de înger, acum sunt copleșiți de focul ucigaș care coboară peste ei parcă direct din cer. Unii dintre soldații adăpostiți în spatele camioanelor, încearcă să reziste. Trag mai mult la întâmplare, dar exemplul lor este urmat și de alții. Deruta este înlocuită treptat cu un început de organizare, dar nu pentru mult timp. Umbre rapide coboară panta muntelui. Cei care își păstraseră capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
șterge lentilele aburite și îl duce la ochi. La cel mult o sută de metri în vale, zărește obiectivul lor. Pădurea, care maschează clădirea din care se văd numai hornurile înalte, este tăiată în două de o șosea pietruită. Numeroase camioane încărcate până la refuz rulează cu viteză sporită. Șoferii accelerează de parcă toate cohortele Iadului sunt pe urmele lor. Luminile albastre de camuflaj aruncă reflexe vagi pe poleiul drumului. Grăbiți băieții! Dar nu-i rău. Poate pleacă toți și ne lasă clădirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ocolim, durează mai mult și am putea avea bafta să dăm peste cine știe ce surprize. Mi se pare logic să urmăm drumul nemților, așa măcar suntem siguri că nu sărim în aer călcând pe vreo mină. Ce-or fi cărând atâtea camioane? Mai mult ca sigur evacuează echipamentele odată cu apropierea frontului. Am înțeles că aici este un centru de transmisiuni foarte important. Iar asta nu o pot face decât noaptea, când sunt mai puțin vulnerabil în fața atacurilor aviației. Oricum, nu pornim decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
al mâinii drepte și începe să-l învârtă rapid în cerc: Rulează în continuare! Un subofițer în vârstă își face apariția. Domnule locotenent, trebuie să vă prezentați la biroul locotenentului major Bedniakov. Bine...bine... Iese din garaj exact când două camioane Molotov cu botul teșit, parchează în curtea împrejmuită cu clădiri din cărămidă roșie, a cazărmii. Cam nesiguri pe ei, de sub prelata kaki își fac apariția mai mulți soldați ruși, în marea lor majoritate băiețandri, care se aliniază sub comanda unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
zis foarte lacom de bani... Și curând i se raportă următorul fapt. În fața casei bănuite pe care o supraveghea un polițist sub pretextul reglării circulației se produse la un moment dat un accident între o mașină, o căruță și un camion. Stupid, polițistul scăpă casa din vedere, și în timp ce lumea se aduna și el încerca să facă ordine, în fața casei se opri brusc o furgonetă sanitară, poarta se deschise, apărură doi inși cu un sicriu, îl vârâră în furgonetă, se urcară
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
caca... A încetat cu cărțile, au început să-mi dispară cămăși, costume, pantofi, chiar și ciorapi, exclamă prietenul meu cu un humor disperat... Acum trei zile, continuă el, cobor în pivniță să tai lemne. Eu le cumpărasem de la depozit, însoțisem camionul până acasă, le stivuisem cu un om pe care îl plătisem, lemn cu lemn, trei mii de kilograme... Ea venise acasă ca o cucoană, se uitase cu ironie la mine cum îmi curgea sudoarea de oboseală... Ironie, surâs, dispreț... Fără
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
elevilor în vacanță era obligatorie alături de a tatălui și putea influența nota la purtare. Mă uitam la preot și mă întrebam ce-i mai rămăsese lui din aceste prerogative? Nici măcar să ne îngroape, fiindcă am văzut înmormîntări fără el, cu camioane, sinistre apariții... Oricum ceremonia religioasă ne sugerează că o divinitate există (și nu există? chiar așa, sîntem părăsiți în marele cosmos? nimeni nu mai veghează asupra noastră?). Curios, mă luasem odată după un astfel de camion să văd ce se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
înmormîntări fără el, cu camioane, sinistre apariții... Oricum ceremonia religioasă ne sugerează că o divinitate există (și nu există? chiar așa, sîntem părăsiți în marele cosmos? nimeni nu mai veghează asupra noastră?). Curios, mă luasem odată după un astfel de camion să văd ce se întîmplă. Murise subit o oarecare Marița, responsabilă de stradă. A luat cuvântul în fața gropii căscate viitorul responsabil, s-o elogieze. "Eroinica țața Marița", zicea el, a făcut și a dres. Eroinica țața Marița a activat cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că n-ai pățit nimic cu casa", îi spusei apoi Matildei la masă. "Crezi tu?! zise ea. A treia zi după arestarea ta au venit să mă evacueze. Chiar căpitanul acela care te-a ridicat venise gata pregătit, cu două camioane, unul deja încărcat cu niște mobile și altul gol, să le încarce pe-ale mele. Îi spusesem Anei să nu deschidă la nimeni și dacă totuși cineva încearcă să spargă ușa, să-mi telefoneze imediat. Așa s-a și întîmplat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
neobișnuit capătă proporții nemăsurate... Dar numaidecât surveni desamăgirea: nu erau americanii, ci mașinile lagărului. Evadații fură prinși chiar în noaptea aceea, numai unul scăpă și ajunse până la București, dar fu prins acolo... A doua zi toți fură încărcați într-un camion și dispărură din lagăr. Unde îi trimitea? Gardenii lansară svonul că au fost toți împușcați, în realitate, cum aflarăm mai târziu, au fost împrăștiați prin alte închisori și lagăre, unde au devenit cumpliți torționari, înaintați deci în grad sub amenințarea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mine însumi, o forță supusă acestor dulci mișcări, care îmi topeau amorțeala sufletului și îmi goneau adânca singurătate de al cărei rău mă eliberam. Curând însă toate acestea, mașinile cu farurile și claxonatul lor, care o înveseleau, tu, tu, puternicele camioane, al căror duduit o făceau să se lipească foarte tare de mine, baia mișcătoare de lumini multicolore din marea piață, unde vedea țâșnind spre cer săgeți albastre, care brusc se răsuceau spre pământ, devenind verzi sau roșii, într-un viu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]