7,454 matches
-
Așa pare să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e lovit de cinstita holeră care bântuie Moldova se vindecă prin prișnițe și frecții. Mai greu e cu râia, inevitabilă când dormi cu caprele în bordei. Dar și ea trece, ba chiar conferă imunitate la alte boli, ce nu se lipesc de copii deși ei se scaldă în Bistrița la o dată imposibilă. Teatrul noastru valorifică uneori medicii reali sau improvizați. Personajele au nevoie de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
scoaterea economiilor țărilor dezvoltate din criza declanșată de consecințele primului război mondial, a reprezentat punctul critic al acceptării noii teorii. Criza actuală din economie este, poate, mult mai profundă, deși cauzele sunt diferite. După cum atrage atenția pe bună dreptate Fritjof Capra: „Câteva decenii după al doilea Război Mondial, modelul keynesian al economiei capitaliste, bazat pe un contract social între capital și muncă și pe reglajul fin al ciclurilor de afaceri din economia națională prin măsuri centralizatoare, mărirea sau micșorarea ratei dobânzilor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mărirea sau micșorarea ratei dobânzilor, reducerea sau sporirea impozitelor etc. a avut un succes remarcabil, aducând prosperitate economică și stabilitate socială pentru majoritatea țărilor având economii de piață mixte. În anii ’70 însă, modelul și-a atins limitele conceptuale.” (F. Capra, 2004). Deși mulți economiști recunosc, explicit sau implicit, acest lucru, nu se poate spune că ideile și concepțiile despre o nouă economie sunt prea numeroase. Întrebarea care se pune este dacă teoriile privind sistemul adaptiv complex, dezvoltate până în prezent, pot
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
este dacă teoriile privind sistemul adaptiv complex, dezvoltate până în prezent, pot oferi un fundament teoretic solid pentru elaborarea unei noi teorii economice, adecvată proceselor de rapidă schimbare a relațiilor de producție și sociale la care asistăm în prezent. Tot F. Capra spunea: „Noua economie constă dintr-o meta-rețea globală de interacțiuni tehnologice și umane complexe, implicând multiple bucle de feed-back care operează departe de echilibru și produc o diversitate nesfârșită de fenomene emergente. Creativitatea, adaptabilitatea și capacitățile sale cognitive amintesc fără
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ale vieții. Circuitele de informație ale economiei globale operează la o asemenea viteză și folosesc o asemenea multitudine de surse încât trebuie să reacționeze constant la un torent de informații, iar sistemul ca întreg ajunge să scape de sub control.” (F. Capra, 2004). Nici nu se poate o descriere mai bună a economiei globale actuale, la care trebuie adăugate însă elementele de impredictibil și haos care pot oricând să se transforme în crize și catastrofe majore, cu efecte în lanț asupra tuturor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
atrag tot mai frecvent atenția că ne aflăm într-o perioadă în care are loc o transformare profundă a întregii vieți economice și sociale, transformare în care rețeaua de conexiuni devine o formă esențială de organizare în toate domeniile. F. Capra arată că „Funcțiile sociale dominante sunt organizate în tot mai mare măsură în jurul rețelelor, iar participarea la aceste rețele este o sursă esențială de putere.” (F. Capra, op. cit., p. 214). Unii cercetători merg chiar mai departe afirmând, cum o face
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
rețeaua de conexiuni devine o formă esențială de organizare în toate domeniile. F. Capra arată că „Funcțiile sociale dominante sunt organizate în tot mai mare măsură în jurul rețelelor, iar participarea la aceste rețele este o sursă esențială de putere.” (F. Capra, op. cit., p. 214). Unii cercetători merg chiar mai departe afirmând, cum o face Castells într-o analiză sociologică profundă a Erei Informației, că asistăm la dispariția statului-națiune, care este înlocuit cu „statul-rețea” ai cărui cetățeni sunt interdependenți. Într-un astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cu zahăr. Miere de albine cu argințică, sămânță de busuioc, muguri de brad, hrean ras, rădăcini de iarbă mare, tătăneasă, lăptișor de matcă, lapte dulce, 2-3 gălbenușuri de ou, untură de gâscă, pucioasă și puțin praf de pușcă, lapte de capră nefiert, lapte de iapă sau de măgăriță, de oaie. Consum de grăsime de bursuc, de gâscă, de urs sau untură de pește, pusă În terci de făină de porumb; de fiertură de morcovi și sfeclă, amestecată cu miere de albine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bere sau de mămăligă fiartă, cu aburi de la o piatră fierbinte peste care se toarnă apă rece, fum de busuioc aprins. Când tusea (chihăiala) nu trece cu una cu două sunt folosite: Consum de lapte de măgăriță, de iapă, de capră, amestecate cu pucioasă, zeamă de ciocălăi, de zeamă de balegă de măgar amestecată cu ceai sau cu lapte dulce. Ceai de hrean cu miere, din planta cinci degete, cele două degete, lapte cu pucioasă, din rădăcină de angelică, de cimbru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
beau 2-3 căni pe zi. Ceaiul este hemostatic și antiseptic. Infuzie de răchitan, o linguriță la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Consum de fiertură de cartofi. Se fierb cartofii, după care se bea apa. Consum de lapte de capră, răcit, băut imediat după mulgerea caprei. Infuzie de trifoi roșu, o lingură la cană, care se bea Într-o zi, pe stomacul gol. Infuzie de roiniță, o linguriță la cană. Se bea seara la culcare. Benefice sunt și ceaiurile de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
este hemostatic și antiseptic. Infuzie de răchitan, o linguriță la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Consum de fiertură de cartofi. Se fierb cartofii, după care se bea apa. Consum de lapte de capră, răcit, băut imediat după mulgerea caprei. Infuzie de trifoi roșu, o lingură la cană, care se bea Într-o zi, pe stomacul gol. Infuzie de roiniță, o linguriță la cană. Se bea seara la culcare. Benefice sunt și ceaiurile de busuioc, coada calului, dud, frasin, gălbenele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o vinișoară de sub buză, de la urechi sau din vârful nasului (!?). Ceaiuri din rădăcină de dud alb, din floarea cornului, crini galbeni, dumbăț, gălbenele, flori de gălbinare, de lumânărică, din fructe de măceșe, rădăcini de măcriș, din nalbă mare, pătlagină, părul caprei, Poala Sf.Marii, rostopască, rozmarin, siminoc, stânjenei galbeni, șofran, rădăcini de ștevie, petale de trandafiri galbeni, țintaură, rădăcină de urzică creață, de vâzdoage, măcrișul iepurelui, iarba fierii. Cataplasme pe zona ficatului cu rostopască sau cu lostoparniță pisată. Totodată, se ungea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau mătase de porumb, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de pătlagină, coada calului, feciorică, brebenel sauu iarbă neagră, În părți egale, o lingură la cană. Se beau 4 căni pe zi. Comprese cu piciorul caprei. Din frunze proaspete se face un terci, care se aplică pe locul dureros. HIDROPIZIE (EDEME) Boală caracterizată prin reținerea apei În țesuturi și cavitățile naturale ale organismului (pliuri, peritoneu, articulații etc.). Terapia naturistă folosește În tratarea acestor maladii: Ceai din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cană cu ulei de măsline. Se aplică În oblojeli, pe partea de jos a abdomenului. Oprirea sau reducerea udului (anurie, zăpreală) Afecțiune a vezicii urinare caracterizată prin retenție urinară, ce apare din cauza răcelii, oboselii mari, ridicăturilor etc. Ceaiuri din barba caprei, boz, busuioc roșu, cimbru, cozi de cireșe amare, coada calului, teci de fasole, ienupăr și paie de ovăz, mătase și spice de porumb, părul ursului, rădăcini de pir, de pătrunjel și de stânjen. Coji de ou pisate, amestecate cu rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unui prun, cu miere de albine, cu smântână și seu de oaie, cu captalan, holeră, tătăneasă (cel mai bine), cu mentă, mutătoare, otrățel. Aceste plante se amestecă cu tărâțe de grâu sau cu hoștină de stupi. Oblojeli cu păr de capră roșie și rachiu de drojdie, cu fiertură de pătrunjel sau tinctură de tătăneasă, preparată astfel: se iau cîteva rădăcini și se pun la macerat, timp de 6 săptămâni, În rachiu tare de drojdie, alcool. Tinctura se folosește și intern, 10-12
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și cărămidă nouă sau oală, să piseze și să ia albușul de la 7 ouă, să radă săpun cu rachiu și oțet tare, să le bată bine și să le puie pe hârtie, câlți de in peste miere sau păr de capră roșie și să pună acelea toate părți câlți sau peste păr și să puie blasture (plasture) la junghi și să o lege bine, să șadă 24 de ceasuri. De 3 ori să facă așa. Pentru junghi: să cumpere mărgelușe mici
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
G. Savin. Alegeți din bârlădenii care au fost întemeietorii revistei de la Dorohoi: P.S. Iacob Antonovici, Ștefan Bârsănescu (profesor de pedagogie la Școala normală „Vasile Lupu”Iași) pr. Gr. Baz, Aurelian Borșianu, Tiberiu Crudu (directorul Șc olii normale din Botoșani), C. Capră, D. Capră, N. I. Dumitrașcu , Alex. Dimitriu, Fundația Culturală „Principele Carol”, econ. D. Furtună, directorul seminarului Dorohoi, I. Giosanu, Min a I. Grădinaru, controlor al cooperativelor sătești, București, pr. N.V. Hodoroabă, I. Isăceanu, C. Lavronschi, Al. Al. Leontescu, N. Mateescu, N.I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alegeți din bârlădenii care au fost întemeietorii revistei de la Dorohoi: P.S. Iacob Antonovici, Ștefan Bârsănescu (profesor de pedagogie la Școala normală „Vasile Lupu”Iași) pr. Gr. Baz, Aurelian Borșianu, Tiberiu Crudu (directorul Șc olii normale din Botoșani), C. Capră, D. Capră, N. I. Dumitrașcu , Alex. Dimitriu, Fundația Culturală „Principele Carol”, econ. D. Furtună, directorul seminarului Dorohoi, I. Giosanu, Min a I. Grădinaru, controlor al cooperativelor sătești, București, pr. N.V. Hodoroabă, I. Isăceanu, C. Lavronschi, Al. Al. Leontescu, N. Mateescu, N.I. Munteanu, V.C.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar preotul, în dangătul clopotelor, îmbrăcat în haine strălucitoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
clădire ceva mai veche, cândva sediul chesturii. Conducerea, redactori, colindători au întâmpinat cu colaci și vin ansamblul de la Rafaila care, în ț ăcănitul potcoavelor cailor pe asfalt, cu tricolorul în frunte au urat, au înfățișat haiduci călări, au evoluat cu caprele supraînălțate, restul alaiului și...urșii. într-un gest de sinceritate, mi-am scos pălăria de pe cap, în semn de respect pentru păstrătorii vechilor noastre obiceiuri. "Cât ne putem păstra limba, obiceiurile și pământul nu putem pieri", au spus. Oamenii ne-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Tutoveanu, T. Pamfile - cel mai complet conducător de publicații, scriitor folclorist, vezi Rev. Ion Creangă, 1908-1921, episcopul Iacov Antonovici, apoi G.G. Ursu, Gh. Vrabie etc.), după pâlpâirea mai vioaie dintre cele 2 Războaie Mondiale la Vaslui și Huși (prof. Constantin Capră, ministrul C. Angelescu, acad. Gh. Vrânceanu, C-tin Ciuhodaru, Alexandru Mironescu etc.) și cei 50 de ani de lentoare sub comunism, cu slabă reprezentare națională, iată în preajma lui 2000 municipiul Vaslui strălucește mult mai puternic prin grupul de intelectuali cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
alb iar pe albia Bârladului mai erau din loc în loc ochiuri de apă sub umbra sălciilor. Animalele erau costelive și răgeau de foame și sete, iar în păduri se strângeau frunzele verzi pentru a fi uscate și date la oi, capre sau vaci. Caii mureau pe câmpuri. Săteni și târgoveți bejeneau prin Ardeal sau Oltenia, unii în străinătate (dar erau probleme de circulație după război). Mulți copii din Moldova au fost trimiși într-un fel de tabere spre a fi salvați
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
in Memory: A Methodological Critique of Collective Memory Studies, în "History and Theory", nr. 41, mai 2002, pp. 179-197. Kersten, Rikki, Coming to Terms with the Past: Japan, în "History Today", martie 2004, vol. 54, nr. 3, pp. 20-22. La Capra, Dominick, Representing the Holocaust: History, Theory, Trauma, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994. Idem, History and Memory after Auschwitz, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1998. Le Goff, Jacques, Nora, Pierre (eds.), Faire de l'histoire. Nouveaux problèmes, vol. I, Gallimard
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
123, 124, 132, 138, 139 Kiss, Paraschiva, 124, 138, 139, 191 Klein, Kerwin Lee, 12, 15, 16 Klisans, Valdis, 40 Kogălniceanu, M., 165, 203 Koleva, Daniela, 121 Korkuti, Myzafer, 246, 247 Koslinski, Niculae, 144 Koulouri, Christina, 235, 266 L La Capra, Dominick, 14 Laiotă Basarab, 57 Lalaj, Ana, 246 Lambrino, Scarlat, 124 Lancelot, G., 258 Laville, Christian, 105, 107, 108 Lavisse, Ernest, 18 Lazăr, Liviu, 47, 48, 57, 68, 69, 71, 98, 135, 136, 225, 229, 230, 241 Lăcustă, Ioan, 147
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un rol decisiv în consacrarea studiilor despre memorie. Direcția sa a fost susținută mai ales de istoricii preocupați de identitatea statului Israel, dar și de autori interesați de valențele istorice și filosofice ale problemei Holocaustului, cum ar fi Dominick La Capra (vezi lucrările sale, Representing the Holocaust: History, Theory, Trauma, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994 sau History and Memory after Auschwitz, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1998). În Germania, tematica nazismului și a Holocaustului a provocat așa-numita "ceartă a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]