4,620 matches
-
libertății (excesul orgoliului) și de atrofia ei (excesul umilinței); căci ea repudiază deopotrivă orgoliul și umilința. Pe de-o parte, umilitatea știe că ceea ce este superior nu poate umili. De aceea ea nu intră în conflict nici cu ceea ce premerge cauzal libertății noastre, nici cu ceea ce este înzestrat cu un grad sporit de libertate. Și de aceea ea respinge orgoliul ca formă de neadecvare la superior și ca nerecunoaștere a lui. Pe de altă parte, pentru că are conștiința libertății, umilitatea respinge
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
bacteriană în circulație, fiind semnalul de prelevare a hemoculturilor), tahipnee, tahicardie, leucocitoză sau leucopenie. Apariția recentă a acestor semne, fără o altă cauză specifică, constituie sindromul de reacție inflamatorie sistemică (SIRS) sau, dacă poate fi precizată o infecție ca factor cauzal, constituie o stare de sepsis (vezi tabelul 8.1.). Elementele care atestă disfuncția sau insuficiența viscerală constau dintrun ansamblu de manifestări funcționale sau viscerale variabile ca număr și intensitate: a. Manifestări cardio-vasculare: Conform celor arătate mai sus, sunt posibile 2
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
legislația juridică. Promovarea exagerată a propriilor interese subiective face ca afectivitatea să domine și să deformeze interpretarea situațiilor obiectuive exterioare, proiectând asupra lumii propriile dorințe și temeri egoiste. Nivelul stimei de sine afectează puternic performanțele în toate activitățile, mecanismul circularității cauzale funcționând aici deosebit de pregnant:cei cu o înaltă apreciere de sine au o mai mare încredere, se mobilizează mai mult și reușesc mai bine, ceea ce consolidează părerea bună despre sine.Dimpotrivă, o joasă stimă de sine sporește riscul insucceselor, determinând
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
În: a) Metode informative (ating conținuturi de același fel) ajută elevul spre dobândirea unei cantități de informații În scopul reconstituirii faptelor, fenomenelor, proceselor istorice; b) Metode formative potrivite pentru realizarea obiectivelor formative și Învățarea temeinică a conținuturilor adecvate, explicându-se cauzal, funcțional și axiologic faptele, fenomenele istorice și valorificându-se pe deplin valențele lor educativ - formative. 2) În funcție de psihologia celui care Învață (obiectivele și conținutul Învățării pun elevul În situații psihologice diferite de participare) metodele pot fi: a) metode participative (active
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
literatura în timp, fiind astfel cu precădere preocupate de istoria ei. Deși se poate ca studiul "extrinsec" să nu încerce decât să interpreteze literatura în lumina contextului ei social și a antecedentelor ei, în majoritatea cazurilor el devine o explicație "cauzală", care pretinde să justifice literatura, so explice și, în cele -din urmă, s-o reducă la originile ei ("sofismul genetic *1"). Nimeni nu poate tăgădui că înțelegerea literaturii a fost mult înlesnită datorită cunoașterii temeinice a condițiilor în care a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
originile ei ("sofismul genetic *1"). Nimeni nu poate tăgădui că înțelegerea literaturii a fost mult înlesnită datorită cunoașterii temeinice a condițiilor în care a fost creată ; valoarea exegetică a unui astfel de studiu este incontestabilă. Totuși e clar că studiul cauzal nu poate nicidecum să înlăture problemele pe oare le ridică prezentarea, analiza și evaluarea unui subiect cum este opera de artă literară . Intre cauză și efect nu există o relație proporțională : rezultatul >concret al cauzelor extrinsece - opera literară - este întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
prin prisma biografiei și psihologiei autorului. 106 Un al doilea grup caută principalii factori determinanți ai creației literare în viața organizată a oamenilor - în condițiile economice, sociale și politice ; un alt grup, înrudit eu cel de mai sus, caută explicația cauzală a literaturii în alte creații colective ale minții omenești, cum ar fi istoria ideilor, a teologiei și a celorlalte arte. În sfârșit, există un grup de cercetători care caută să explice literatura în lumina Zeitgeist-ulüi, adică a unui anumit spirit
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a unui anumit "climat" de opinie, a unei anumite forțe unitare extrase în mare parte din caracteristicile celorlalte arte. Adepții abordării extrinsece se deosebesc între ei prin rigiditatea mai mare sau mai mică cu care, în cercetările lor, folosesc metode cauzale deterministe și prin întinderea meritelor ce le revendică pentru metoda lor. Cei mai determiniști sunt de obicei aceia care cred în cauzalitatea socială. Acest radicalism poate fi explicat prin adeziunea lor filozofică la pozitivism și la știința secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și cadrul și antecedentele ei, pe de altă parte, considerând că cunoașterea lor poate clarifica unele probleme, cu toate că importanța precisă a acestor legături le poate scăpa în întregime. "Acești cercetători mai modești sunt mod înțelepți, deoarece este evident că explicația cauzală ca metodă de studiere a literaturii este departe de la avea valoarea care i se atribuie și deoarece nu încape îndoiala că ea nu va putea să rezolve niciodată problemele decisive ale analizei și evaluării operei literare. Dintre diferitele metode bazate
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
exemplul lui Scott și ale lui Goethe și Henry James care, la bătrânețe, au dictat opere a căror structură era concepută dinainte, dar a căror haină verbală era improvizată. In cazul lui James, cel puțin, pare posibilă stabilirea -unei legături cauzale între dictare și "stilul perioadei târzii", care, în felul lui complex și elocvent, este oral și chiar familiar. *14 Despre procesul de creație însuși nu s-au spus multe lucruri care să aibă gradul de generalizare necesar teoriei literare. Avem
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
formă". Fiind preocupată, ca și marxismul, să găsească o explicație, ea mu oferă o bază rațională pentru estetică și, prin urmare, nici pentru critică și evaluare. 151 Acest lucru este valabil, desigur, pentru orice abordare extrinsecă a literaturii. Nici un studiu cauzal nu poate rezolva problemele ridicate de analiza, prezentarea și evaluarea operei literare. Dar, evident, problema raporturilor dintre "literatură și societate" poate fi privită și dintr-un alt punct de vedere, și anume, din cel al relațiilor simbolice sau semnificative, adică
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
estompate, confuze. Wölfflin și-a demonstrat concluziile printr-o admirabil de fină analiză a unor opere de artă concrete și a indicat necesitatea evoluției de la Renaștere la baroc. Desigur, ordinea lor nu poate fi inversată. Wölfflin nu oferă nici o explicație cauzală a acestui proces, mulțumindu-se doar să sugereze că a avut loc o schimbare în "felul de a vedea"', schimbare care totuși cu greu ar putea fi considerată pur fiziologică. Această părere, cu accentul pe oare-1 pune pe schimbările intervenite
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și chiar studiile istorice au repus în discuție rolul cheie jucat de noțiunea de adaptare: în istoria umană, exemplele abundă de alegeri dezastruoase în materie de adaptare la mediu. În anii 1960, holismul, care postula integrarea sistemelor sociale și teoriile cauzale bazate pe o instanță determinantă a fost contestat. Anumiți antropologi au continuat să caute o ordine de regularizare globală și au propus noțiunea de ecosistem. Concept împrumutat din biologie, ecosistemul este format din ansamblul de relații de schimburi materiale într-
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
interpretează comportamentele sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere, strategie, negociere. Un curent puternic, stimulativ, dar care, fără îndoială, trebuie pus în relație cu dificultatea "terenului" și problematizarea sa, întoarce oglinda antropologiei asupra ei însăși. Schema teoretică împrumută de la structuralismul cauzal, de la funcționalism și de la marxism, arătând cum privirea cercetătorului este determinată de condițiile de producere a disciplinei. Categoriile de gândire ale antropologului, valorile sale, regulile cărora li se conformează, relația sa cu ceilalți pe teren, tehnicile sale de arhivare și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pe mai multe porți de intrare (prin inhalare, pe cale digestivă, prin contact), dar cea mai nocivă este calea parenterală (prin injecție!), deoarece ea răspândește rapid alergenul în tot corpul. Metoda de rutină care se practică de către medici pentru identificarea alergenului cauzal este metoda prin teste "in vivo" sub formă de teste cutanate: • Pick-test (testul prin înțepătură) • Scrath test (testul prin scarificare) • IDR (intra-dermo-reacția) • Patch-test (aplicarea epicutanată). Testul conjunctival (efectuat prin aplicarea unei picături din soluția anestezică loco-regională) are o mare valoare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
care îl apreciem a fi extrem de important este MOMENTUL DECLANȘĂRII URGENȚEI MEDICALE. Importanța practică a „prinderii” momentului declanșării urgenței medicale este mandatorie pentru reacția medicului practician stomatolog sau chirurg dento-alveolar în inițierea rapidă a manevrelor de terapie de urgență. Factorii cauzali care pot acționa individual sau încrucișat în definirea momentului declanșării urgenței medicale sunt : Prezența sau absența premedicației specifice individualizate Pacient cu afecțiuni generale preexistente versus pacient „aparent sănătos” Nivelul anxietății dentare a pacientului Tipul de soluție anestezică folosită în anestezia
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în instalarea morții celulare. A - celulă normală; B - picnoză; C - hipercromatoză periferica; D - karyorexă; Ekaryoliză ; F- cromatoliza. Dacă nucleul, în drum spre dezagregare, urmează în general această cale, citoplasma folosește căi multiple, în raport cu structura ei submicroscopica și agenții cauzali. Moartea celulară radioindusă nu este imediată, rapidă ci adesea după câteva mitoze. Ea se numește moarte amânată sau tardivă. O populatie celulară observată la câteva zile după iradiere va fi constituită TANATOLOGIA 13 din celule normale, celule capabile de diviziune
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de oxigen, apa sau diferite substanțe nutritive; - acțiunile factorilor biotici: prioni (agenți infecțioși neconvenționaliă, virusuri, bacterii, fungi și paraziți. B. Cauzele intrinseci sunt reprezentate prin starea constituțională și ereditară cât și prin modificările morfofiziologice impuse de vârstă. TANATOLOGIA 27 Factorii cauzali pot acționa: - brutal, în cazul traumatismelor - moartea post-traumatică; - violent sau fulgerător, în cazul electrocutării, înecului, inhalării de gaze nocive, intoxicării cu stricnina - moartea subita sau apoplectiforma; - treptat, cum se constată în majoritatea proceselor patologice - moartea lentă. Cauzele morții sau factorii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
agenți fizici, radiațiile ionizante și neionizante, energia electrică, frigul, căldura, curenții de aer, traumatismele, factorii chimici exogeni și endogeni (terebentina, substanțele medicamentoase uleioase, insecticidele, erbicidele, radicalii liberi, radicalii toxici (Moise A. și Șuteanu St., 1988Ă. În raport de cantitatea agentului cauzal și reactivitatea gazdei, toți acești agenți determina inflamații dintre cele mai variate că expresivitate și constituție celulară. Nu trebuie să omitem faptul că fiecare epoca acorda o anumită interpretare patologica diferitelor procese, în raport cu posibilitățile ei de cunoaștere (Paul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
suport concret: piese arheologice, obiecte de artă sau imagini, fotografii, diafilme și diapozitive. Lectura explicativă a textelor cu conținut istoric poate avea caracter formativ dezvoltând la copii capacitatea de a sintetiza ideile, de a le ordona, de a stabili legături cauzale Între ele. Întrebările trebuie astfel adresate, Încât să transforme lectura explicativă Într-un exercițiu de descoperire a problemelor centrale, de Înțelegere a noțiunilor care exprimă esențialul. Gândirea elevilor este dirijată să stabilească legături Între cunoștințe și să le folosească În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
este obiect de studiu cuprins În Planul de Învățământ al școlilor speciale - aria curriculară - „Om și societate", Începând din clasa a V a este un obiect Îndrăgit de elevi și mai mult de băieți În general. Explicația În istorie este cauzală, funcțională și axiologică. Fenomenele istorice se Înlănțuie Între ele pe o perioadă mai mare formând un proces istoric, al cărui lanț cauzal trebuie explicat elevilor urmărind realizarea obiectivelor propuse. Stabilirea volumului de cunoștințe necesar a fi asimilat de elevi se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
a este un obiect Îndrăgit de elevi și mai mult de băieți În general. Explicația În istorie este cauzală, funcțională și axiologică. Fenomenele istorice se Înlănțuie Între ele pe o perioadă mai mare formând un proces istoric, al cărui lanț cauzal trebuie explicat elevilor urmărind realizarea obiectivelor propuse. Stabilirea volumului de cunoștințe necesar a fi asimilat de elevi se face În funcție de două criterii, după cum bine știm: logica istoriei ca știință și particularitățile psihice ale copiilor. Manualul de istorie trebuie să cuprindă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
abundenței și al răspândirii, sunt: specii periclitate, dacă sunt în pericol de dispariție sau a căror supraviețuire este amenințată; specii vulnerabile, dacă trecerea lor în categoria speciilor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat, în caz de persistență a factorilor cauzali; specii rare, dacă populațiile speciei sunt mici și dacă, deși în prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, riscă să devină. Aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafețe largi; specii endemice, care trăiesc într-
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
grupuri diferite, deși, la o privire de ansamblu, acest factor nu este evident. Complexitatea identității sociale poate fi văzută În două modalități diferite. În primul rând, identifică diferențe individuale, În ceea ce privește impactul cogniției. În al doilea rând, se concentrează pe influența cauzală și nevoia de cunoaștere socială. Conceptul de identitate socială complexă, este văzut drept coîmpărtășire ori suprapunere a unei dimensiuni unice În interiorul unui grup guvernat de o altă dimensiune, astfel că două grupuri diferite pot avea o latură comună, conștientizată sau
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Silvia – Oana DONDAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93105]
-
Așa cum au insistat Eva Erman și Niklas Möller, această afirmație destul de confuză - și în privința căreia Williams nu face nimic pentru a o dezambiguiza 59 - poate fi interpretată în mai multe sensuri, printre care unul epistemologic, unul conceptual, unul temporal (sau cauzal) și unul justificativ. Or, despre moraliști se poate spune că împărtășesc teza "priorității moralului asupra politicului" numai în sensul justificativ. Niciun moralist nu susține și nu a susținut, în mod evident, teze (atât de implauzibile) precum aceea că domeniul politicului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]