3,025 matches
-
înalte, domeniu care se ocupă în principal cu interacțiunile particulelor subatomice. Prin urmare, laboratorul CERN a primit o nouă denumire: "Laboratorul European pentru Fizica Particulelor" ("Laboratoire européen pour la physique des particules"), nume care descrie mai bine activitățile curente de la CERN. Acronimul "CERN" a fost însă păstrat. După înființare, la CERN au aderat și alte state, astfel încât numărul țărilor membre a ajuns în prezent la 20. CERN-ul a devenit astfel un exemplu de colaborare internațională. În momentul de față, CERN
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
care se ocupă în principal cu interacțiunile particulelor subatomice. Prin urmare, laboratorul CERN a primit o nouă denumire: "Laboratorul European pentru Fizica Particulelor" ("Laboratoire européen pour la physique des particules"), nume care descrie mai bine activitățile curente de la CERN. Acronimul "CERN" a fost însă păstrat. După înființare, la CERN au aderat și alte state, astfel încât numărul țărilor membre a ajuns în prezent la 20. CERN-ul a devenit astfel un exemplu de colaborare internațională. În momentul de față, CERN are aproximativ
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
subatomice. Prin urmare, laboratorul CERN a primit o nouă denumire: "Laboratorul European pentru Fizica Particulelor" ("Laboratoire européen pour la physique des particules"), nume care descrie mai bine activitățile curente de la CERN. Acronimul "CERN" a fost însă păstrat. După înființare, la CERN au aderat și alte state, astfel încât numărul țărilor membre a ajuns în prezent la 20. CERN-ul a devenit astfel un exemplu de colaborare internațională. În momentul de față, CERN are aproximativ 2600 de angajați cu normă întreagă și, pe lângă
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
européen pour la physique des particules"), nume care descrie mai bine activitățile curente de la CERN. Acronimul "CERN" a fost însă păstrat. După înființare, la CERN au aderat și alte state, astfel încât numărul țărilor membre a ajuns în prezent la 20. CERN-ul a devenit astfel un exemplu de colaborare internațională. În momentul de față, CERN are aproximativ 2600 de angajați cu normă întreagă și, pe lângă aceștia, alți 7931 de cercetători și ingineri (care reprezintă 500 de universități și 80 de naționalități
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
CERN. Acronimul "CERN" a fost însă păstrat. După înființare, la CERN au aderat și alte state, astfel încât numărul țărilor membre a ajuns în prezent la 20. CERN-ul a devenit astfel un exemplu de colaborare internațională. În momentul de față, CERN are aproximativ 2600 de angajați cu normă întreagă și, pe lângă aceștia, alți 7931 de cercetători și ingineri (care reprezintă 500 de universități și 80 de naționalități diferite). Aproximativ jumătate din comunitatea mondială a fizicii particulelor lucrează la experimente ce au
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
2600 de angajați cu normă întreagă și, pe lângă aceștia, alți 7931 de cercetători și ingineri (care reprezintă 500 de universități și 80 de naționalități diferite). Aproximativ jumătate din comunitatea mondială a fizicii particulelor lucrează la experimente ce au loc la CERN. Pentru că este un centru de cercetare internațional, cercetările CERN nu se află în mod oficial nici sub jurisdicția Franței, nici sub jurisdicția Elveției, iar unele vehicule ale companiei au numere diplomatice de înmatriculare. Printre aceste vehicule se află și mașinile
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
alți 7931 de cercetători și ingineri (care reprezintă 500 de universități și 80 de naționalități diferite). Aproximativ jumătate din comunitatea mondială a fizicii particulelor lucrează la experimente ce au loc la CERN. Pentru că este un centru de cercetare internațional, cercetările CERN nu se află în mod oficial nici sub jurisdicția Franței, nici sub jurisdicția Elveției, iar unele vehicule ale companiei au numere diplomatice de înmatriculare. Printre aceste vehicule se află și mașinile de pompieri. România a devenit membru cu drepturi depline
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
unele vehicule ale companiei au numere diplomatice de înmatriculare. Printre aceste vehicule se află și mașinile de pompieri. România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Europene pentru Cercetări Nucleare la 18 iunie 2015, prin votul unanim al Consiliului CERN. Experimentele de la CERN au condus la multe descoperiri științifice, printre care: Activitățile de cercetare fundamentală din cadrul CERN au avut ca rezultat și atribuirea a două Premii Nobel: Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1984, acordat fizicienilor Carlo Rubbia și Simon
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
companiei au numere diplomatice de înmatriculare. Printre aceste vehicule se află și mașinile de pompieri. România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Europene pentru Cercetări Nucleare la 18 iunie 2015, prin votul unanim al Consiliului CERN. Experimentele de la CERN au condus la multe descoperiri științifice, printre care: Activitățile de cercetare fundamentală din cadrul CERN au avut ca rezultat și atribuirea a două Premii Nobel: Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1984, acordat fizicienilor Carlo Rubbia și Simon van der Meer
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
pompieri. România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Europene pentru Cercetări Nucleare la 18 iunie 2015, prin votul unanim al Consiliului CERN. Experimentele de la CERN au condus la multe descoperiri științifice, printre care: Activitățile de cercetare fundamentală din cadrul CERN au avut ca rezultat și atribuirea a două Premii Nobel: Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1984, acordat fizicienilor Carlo Rubbia și Simon van der Meer (pentru descoperirea bosonilor W și Z), și Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1992
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
și atribuirea a două Premii Nobel: Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1984, acordat fizicienilor Carlo Rubbia și Simon van der Meer (pentru descoperirea bosonilor W și Z), și Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1992, acordat cercetătorului francez de la CERN Georges Charpak (pentru inventarea și dezvoltarea detectoarelor de particule, în particular a camerei proporționale multi-fir). Laboratorul joacă un rol vital în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv cele necesare propriei activități, care presupune tehnologii de cea mai înaltă performanță. CERN dispune de
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
francez de la CERN Georges Charpak (pentru inventarea și dezvoltarea detectoarelor de particule, în particular a camerei proporționale multi-fir). Laboratorul joacă un rol vital în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv cele necesare propriei activități, care presupune tehnologii de cea mai înaltă performanță. CERN dispune de o gamă largă de forme de instruire și specializare, care atrag mulți cercetători și ingineri tineri. CERN are în dotare o rețea formată din șase acceleratoare de particule și un singur decelerator de particule. Fiecare accelerator din complex
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
joacă un rol vital în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv cele necesare propriei activități, care presupune tehnologii de cea mai înaltă performanță. CERN dispune de o gamă largă de forme de instruire și specializare, care atrag mulți cercetători și ingineri tineri. CERN are în dotare o rețea formată din șase acceleratoare de particule și un singur decelerator de particule. Fiecare accelerator din complex accelerează particulele până la o anumită energie, după care le trimite următorului accelerator, care urmează să accelereze particulele către energii
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
cercetare de la Meyrin are, de asemenea, un centru mare de informatică dotat cu computere de ultimă generație pentru a interpreta digital datele obținute experimental. Datorită faptului că rezultatele cercetărilor trebuie făcute publice tuturor cercetătorilor din lume, centrul de computere de la CERN găzduiește un Internet Exchange denumit CIXP ("CERN Internet Exchange Point"), care se interconectează cu alte Internet Exchange-uri și furnizori de servicii internet din Europa. CERN este cunoscut de altfel că locul unde a fost creat web-ul. Aici există primul
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
centru mare de informatică dotat cu computere de ultimă generație pentru a interpreta digital datele obținute experimental. Datorită faptului că rezultatele cercetărilor trebuie făcute publice tuturor cercetătorilor din lume, centrul de computere de la CERN găzduiește un Internet Exchange denumit CIXP ("CERN Internet Exchange Point"), care se interconectează cu alte Internet Exchange-uri și furnizori de servicii internet din Europa. CERN este cunoscut de altfel că locul unde a fost creat web-ul. Aici există primul server din lume, un computer care avea
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
faptului că rezultatele cercetărilor trebuie făcute publice tuturor cercetătorilor din lume, centrul de computere de la CERN găzduiește un Internet Exchange denumit CIXP ("CERN Internet Exchange Point"), care se interconectează cu alte Internet Exchange-uri și furnizori de servicii internet din Europa. CERN este cunoscut de altfel că locul unde a fost creat web-ul. Aici există primul server din lume, un computer care avea lipit pe el un bilet: "This machine is a server! Do not power down!" ("Acest aparat este un
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
unde a fost creat web-ul. Aici există primul server din lume, un computer care avea lipit pe el un bilet: "This machine is a server! Do not power down!" ("Acest aparat este un server! Nu îl opriți!") Cercetătorii de la CERN au făcut public faptul că ar fi observat că neutrinii se deplasează cu o viteză superioară celei a luminii și, mai mult decât atât, au proprietatea de a-și schimba aroma. Potrivit teoriei restrânse a relativității, niciun corp cu masa
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
deplasează cu o viteză superioară celei a luminii și, mai mult decât atât, au proprietatea de a-și schimba aroma. Potrivit teoriei restrânse a relativității, niciun corp cu masa de repaus nenula nu poate depăși viteza luminii. Experimentul efectuat la CERN a constat în trimiterea cu viteză mare a unor fluxuri de neutrini dintr-un accelerator aflat la sediul CERN din apropierea Genevei către un detector aflat la Laboratorul Național Gran Sasso din Italia, la o depărtare de circa 732 de kilometri
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
aroma. Potrivit teoriei restrânse a relativității, niciun corp cu masa de repaus nenula nu poate depăși viteza luminii. Experimentul efectuat la CERN a constat în trimiterea cu viteză mare a unor fluxuri de neutrini dintr-un accelerator aflat la sediul CERN din apropierea Genevei către un detector aflat la Laboratorul Național Gran Sasso din Italia, la o depărtare de circa 732 de kilometri. Neutrinii sunt particule subatomice elementare, despre care se știe că ar călători, în general, cu o viteză apropiată de
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
Acest rezultat nu a fost acceptat de cercetători. Ulterior, în urma unei revizii interne în cadrul experimentului, s-a dovedit a fi un rezultat eronat datorat conectării defectuoase a unor cabluri de fibră optică. În perioada 2011 - 2012 oamenii de știință de la CERN au făcut progrese majore pentru a dovedi existența bosonului Higgs, până acum doar presupusa.
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
părăsit activitatea publicistică desfășurată la Buda. Așa cum cărturarii formați de către Școala Ardeleană au trecut Carpații și au început reformarea învățământului românesc din Moldova, Oltenia și Muntenia, Damaschin Bojincă a plecat la Iași și Ioan Triffu a fost numit profesor la Cerneți. De la Cerneți, Ioan Triffu s-a mutat la Craiova, acolo unde Constantin Lecca a venit ca profesor de desen și caligrafie la Școala centrală din localitate. Zaharia Carcalechi și-a continuat și el activitatea începută la Buda, dar la București
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
publicistică desfășurată la Buda. Așa cum cărturarii formați de către Școala Ardeleană au trecut Carpații și au început reformarea învățământului românesc din Moldova, Oltenia și Muntenia, Damaschin Bojincă a plecat la Iași și Ioan Triffu a fost numit profesor la Cerneți. De la Cerneți, Ioan Triffu s-a mutat la Craiova, acolo unde Constantin Lecca a venit ca profesor de desen și caligrafie la Școala centrală din localitate. Zaharia Carcalechi și-a continuat și el activitatea începută la Buda, dar la București. Obținerea postului
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
continuare, se alătură formației Chromatic Grup, cu care cântă în vara lui 1973 la Mamaia. În 1974, Bădulescu intră în formația bucureșteană Sfinx, la acea vreme reunindu-i pe Dan Andrei Aldea (chitară), Corneliu „Bibi” Ionescu (chitară bas) și Mișu Cernea (baterie). Și-a adus o contribuție în partea de compoziție, cât și cu intervenții vocale și la chitara a doua; formația înregistrează în această formulă primul disc LP, "Lume albă", pionierat al muzicii românești cu sintetizator (producție proprie). Piesele compuse
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
formația înregistrează în această formulă primul disc LP, "Lume albă", pionierat al muzicii românești cu sintetizator (producție proprie). Piesele compuse de Bădulescu pentru disc sunt două: „Răsărit” (introducerea instrumentală a discului, potpuriu continuat de piesa „Călătorul și copacul”, scrisă de Cernea) și „Magelan” (pe versuri proprii). "Lume albă" este lansat în 1975. (Anterior acestuia, Sfinx participase în același an la înregistrarea discul single de debut al Didei Drăgan.) Bădulescu colaborează în paralel cu Dan Aldea la un număr de compoziții, care
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
din pricina neregularităților curentului de intrare, vechiul instrument se dezacorda la intervale scurte de timp, aducând dificultăți tehnice în timpul concertelor. După scindarea formației Sfinx în 1994, au rezultat două proiecte, unul condus de Ionescu (Sfinx Pro), iar celălalt aparținând lui Mihai Cernea (Sfinx Experience). Muzicienii reuniți sub titulatura Sfinx Pro s-au despărțit la scurt timp, numele fiind mai apoi folosit de Ionescu pentru compania de echipamente de scenă pe care o va înființa. Ulterior, Sfinx Pro și-a schimbat denumirea în
Corneliu „Bibi” Ionescu () [Corola-website/Science/310264_a_311593]