11,711 matches
-
adevăr. Dar prea târziu și cu prea puține șanse de a-l proba. Dacă știința s-ar fi grăbit puțin, și i-ar fi pus la dispoziție analizele ADN sau microscoapele electronice, de care benșeficiază criminalșitii de astăzi, în mod cert, altul ar fi fost finalul acestei înșiruiri de amintiri. ,,CRIMA’’ DE LA HOTELUL VRÂNCIOAIA Nu știu câți vrânceni știau ce și cum a fost cu baba Vrâncioaia, cu ai ei fii și legendara întâlnire cu ȘȘtșefan cel Mare, dar cei cărora le plăcea
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
primă categorie își păstrează echilibrul sufletesc datorită unor caracteristici de forță a Eu-lui (diagnosticați eficient cu "Inventarul de Personalitate California"). A doua categorie sunt cei care intră în penitenciar cu dezarmonii ale personalității, care se accentuează, deși uneori deținuții au certe beneficii din acest refugiu în tulburarea psihică. A treia categorie se referă la cei care, pe un fond de normalitate, au căderi depresive în care nevoia lor de ajutor trebuie satisfăcută în mod calificat. Indiferent de categoria de infractori, toți
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fiecare vol., urmând ca aceasta să trimită o parte din exemplare și Bibliotecii Academiei Române. La momentul actual ambele biblioteci au la raft doar vol. 2. (Nu ar fi exclus ca vol. 3 să fie în lucru/catalogare; dar în mod cert nu au nici un exemplar din vol. 1). Celelalte trei instituții (B.C.U.; B. Pedagogică și B. Metropolitană) nefiind aprovizionate conf. legii prin „depozitul legal” nu posedă nici unul dintre volume... (cu mențiunea că nu au nici fonduri pentru achiziții aferent anului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în jurul ei, ca și cum ea s-ar fi întors la stânga. Acum putea vedea case, plăcile de ardezie gri ale acoperișului apărând în detalii foarte precise. Și se auzea și un sunet, o bucată muzicală repetată, ca un zornăit de bâlci. Lucru cert, Maggie putea vedea un carusel învârtindu-se în depărtare. Pe măsură ce se apropia de el, muzica se auzea mai tare. Părea să străbată o pajiște: cu fiecare pas pe care îl făcea, din pământ se iveau flori în nuanțe strălucitoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
faptul că Jack Watson se îndrepta direct spre Eddie Tolman, fugarul. Nu avea nici un sens. Chiar dacă Tolman ar fi făcut o afacere cu Watson, faimosul investitor nu s-ar fi întâlnit niciodată cu el, față în față. Și, în mod cert, niciodată în public. Dar iată-i acolo, pe o traiectorie de coliziune, în curtea aglomerată a hotelului Venetian, chiar sub ochii lui. Ce naiba!? Nu-i venea să creadă ce urma să se întâmple. Însă în clipa aceea femeia suplă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
veneau să-și ajusteze bretelele sutienelor și care fixaseră cleștișorii jartierelor peste ciorapii de nylon luau notițe odată cu mine: „Moartea este o posibilitate a ființei pe care fiecare trebuie să și-o asume singur. Moartea, posibilitatea noastră absolut proprie, necondiționată, certă, nedeterminată, de nedepășit. Moartea posibilă În fiecare clipă. În calitate de ființă-În-lume, fiecare realitate umană (Dasein), În abandonul ei, este deja livrată morții. Existenz-philosophie“. Profesorul nostru de filozofie era un canonic, un preot care oficia liturghia În fiecare dimineață, ceea ce nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
din jur chiar așa mă vede, deși în mod oficial ar fi trebuit să fi trecut de etapa asta - dar cine mai ține cont de oficialități aparente? În viața mea, majoritatea lucrurilor importante sînt neoficiale și totuși există în mod cert, mai intens și mai concret decît niște formalități fără profunzime și adevăr, de aceea cred că întregul univers e, de fapt și de drept, în adevăratul sens al existenței sale, neoficial și neaparent. Orice fel de călătorie, în spațiul concret
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
care se continuă cu adevărat abia în mintea mea... și chiar dacă nu-i închid, tot asta văd: un pas, o secundă, o fracțiune de spațiu și ea ar fi în brațele mele... e atît de reală această senzație, atît de certă, atît de atrăgătoare... încît nu mai știu dacă nu se întîmplă chiar așa, de fapt... nu-mi dau seama dacă stăm așa în aceste infinite secunde, încă despărțiți de un spațiu insignifiant, aproape inexistent, sau chiar am întins mîna și
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
zâmbet: ă Tu faci curat și aici. Am impresia că reședința Annei Alexandrovna este pusă bine la punct. Cred că e o stăpână bună. ă Cea mai bună. ă Ia spune-mi, s-a mai întâmplat ceva neobișnuit în ziua cerții? De exemplu, au avut Goriancikov sau Boria vreun musafir? ă A fost un băiat, răspunse Katia cu surpriză. ă Un băiat? Ce băiat să fie ăsta? ă Nu știu. Nu l-am mai văzut până atunci. A fost ciudat. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cu tavane Înalte și cu un candelabru superb de fier forjat deasupra unei mese de lemn, lângă care se opri Matthew mai Întâi, să-și verifice mesajele. Din robotul telefonic Începură să curgă voci sexy de femei care În mod cert Îl plăceau, cu care sigur se culcase În casa aceea, voci care Își Începeau mesajul cu un seducător „Bună, Matthew!“. De câte ori ieșea din aparat o nouă voce, el trecea peste mesaj, simulând un zâmbet stânjenit. Ar fi trebuit să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
cu o claie de păr negru, creț. — Hei, ce gen ești, căutătoare pe Google sau filosoafă? Întrebă el din senin. Avea aproape patruzeci de ani, dar părea un puștan, genul de adolescent Întârziat, Îndrăzneț și nerușinat. — Hm... sunt În mod cert genul care filosofează, atunci când nu caută pe Google. Tu? — Eu sunt genul de căutător pe Google, atunci când nu filosofez. Noroc! — Noroc! Ciocniră. — De unde ești? Din Germania? — Nu, România. În ochii lui verzi apăru o scânteie drăcească. — România? Avionul tatălui meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
înnoitori” (Kafka, Joyce, Faulkner, Musil, Saint-John Perse ș.a.) și „avangardiști”. Contimporanul se situează, ca de obicei, pe o poziție de echilibru. Vinea, bunăoară, poate fi apreciat drept un „înnoitor” cu nostalgia tradiției autentice și cu bovarismul avangardei... Un lucru e cert: viziunea „contimporanilor” este una „puristă”, radical-autonomistă, ducînd modernismul pînă aproape de ultimele consecințe: de aici, predilecția lor pentru poezia pură, arhitectura pură, sculptura și pictura pure, fără „subiect” și fără „anecdotică”. Pentru un istoric conservator al artei, precum germanul Hans Sedlmayr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
proza „spînzură” între viziunea expresionistă și cea futuristă. Nu mai avem de-a face cu o sinucidere teatrală, ci cu o crimă de un tragism apocaliptic... Neinclus, îndeobște, în familia prozei avangardiste, micul roman poetic Paradisul suspinelor (1930) are totuși certe legături de sînge cu aceasta. „Roman al subiectivității”, fragmentarist, artificios și fantast, el este, într-adevăr, „mai mult în atmosfera europeană a epocii decît oricare alt roman românesc” (cf. D. Micu, Modernismul românesc, 1985). Cum publicarea sa în foileton începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
protector și susținător al primei noastre modernități artistice. Repatriat din Franța după o tinerețe anarhistă și aventuroasă, acesta a intermediat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, vizita oficială a „magului” decadent Josephin „Sâr” Peladan (al cărei succes are o notă certă de spectacol provincial) și a sponsorizat expoziția din 1908 de la București a pictorilor impresioniști Derain, Forain și Galanis, invitați de emulul lor Iosif Iser. Cu toate contradicțiile aferente, rolul lui Bogdan-Pitești în „lansarea” și susținerea literaturii și a artei moderne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru cel de-al doilea eram învățătorul, care, având datoria să fie călăuză, nu putea să fie el însuși debusolat. La început am încercat să mă fofilez. - Trăiesc în îndoială, am răspuns. Îndoiala de dinaintea alegerii între cel puțin două lucruri certe. Altfel nu e vorba despre o îndoială, ci doar despre o confuzie. - Și de ce mi-aș încredința nepotul unui om confuz? m-a încolțit Faroald. N-aveam altă ieșire decât să spun adevărul. - Cred doar în Dumnezeul creator și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
bunicii, apoi se amestecă totul cu zâmbetul tău cristalin! Ianculescu Raluca-Eden, clasa a VI-a Școala Gimnazială Nr.1 Albeni Alba profesor coordonator Pânișoară Elena-Ștefania Oglinda... Părul încărunțit ce mai încarcă umerii încovoiați de timpul alb nu este o dovada certă a faptului că sufletul meu înăsprit de anii vieții încă mai ascunde niște zâmbete de copil. Oricând m-ai întreba ce-a însemnat copilăria pentru mine, n-as ști ați răspunde... printr-un cuvânt. Știu doar că eram fericită. Oglinda
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
adus deloc acasă. Mânca resturile rămase pe tăvi. Refuza să meargă la bufet de teamă să nu mor În timp ce mănâncă. Surorile, când au Înțeles acest lucru, au Început s‑o hrănească. Toate acestea le‑am aflat mai târziu. În mod cert, nu eram conștient că lupt pentru viață. Pe parcursul acestor săptămâni am fost Îndopat cu Verset. Unul dintre efectele respectivului drog este suspendarea oricărei vieți mentale. Nu știam dacă sunt mort sau viu. Toate aparențele (adică lumea exterioară) erau anihilate. Frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
soi, cât de cât atestați documentar, erau abia de pe la mijlocul secolului al nouăsprezecelea. Oricât se străduise dr. Pomponică Strungă, directorul Filialei Județene a Arhivelor Naționale și șef al Comisiei locale de genealogie, numismatică și cartofilie, nu reușise să adune documente certe și din veacurile anterioare. Doar trei mărturii erau autentice. Una, un act din 1863, atesta că un Budrigă Goncea fusese recompensat de Vodă Cuza cu 10 taleri pentru că făcuse un pat nou, cu baldachin, pentru dormitorul Mariei Obrenovici, în casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
așa, noi, cei rămași, am mai jonglat o vreme cu seria de posibilități, fără să ajungem la vreo concluzie. În lipsa unor certitudini de la care să plecăm, nu puteam face mai mult. Instinctul îmi spunea că vreo două elemente ferme și certe ar fi suficiente ca să începem să descâlcim ițele. Dar până le obțineam, nu făceam decât să alunecăm de colo-colo, incapabili să găsim un punct solid de sprijin în cele ce se petreceau. Într-un fel, înțelegeam ezitările lui Violet în privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
soldați coborî din mașină. — Sunt commissario Brunetti din Veneția, zise el, reluându-și gradul adevărat, apoi adăugă: Maiorul Butterworth m-a trimis aici să arunc o privire la apartamentul lui Foster. Poate că nu ăsta era adevărul, dar În mod cert era pe-aproape. Soldatul schiță ceva ce-ar fi putut fi un salut, duse mâna În buzunar și-i Înmână lui Brunetti un set de chei. — Cea roșie e de la ușa din față, domnule, zise soldatul. Apartamentul 3B, la etajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
loțiune tonică și o cremă de curățare a tenului. În plus, colecția de aftershave se dublase ca număr. Jake făcea acum baie în fiecare zi, trăgea apa la WC cu frenezie, și un număr de tricouri care erau, în mod cert, noi se adăugaseră garderobei compuse, până atunci, numai din haine second-hand. Dar altceva l-a dat de gol până la urmă. Alice era acasă numai cu Rosa, pentru că Jake era plecat la o demonstrație împreună cu Joss și Jessamy. Dar i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
închipuit de el, care făcea să trăiască întru Hristos, precum în credința lui, Iisus Hristos trăise întru Dumnezeu... Iorgu se deșteptase din acele rătăciri, devenind altul. Pentru el toate Scripturile, vechi și noi, religioase si laice, de la Moise încoace... erau certe, divine, erau chipul lui Dumnezeu. Sfânta Scriptură era pilda cea mai bogată... Creștinismul era întruchiparea lui Iisus Hristos... Istoria omenirii nu era decât istoria necurmatei creșteri a ideii de Dumnezeu. Iorgu se deșteptă din acele rătăciri, ca dintr-un vis
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mai largă decât diametrul fundului (ultimul fiind drept și îngroșat, o caracteristică a ceramicii autohtone), cu umerii bombați, iar buza răsfrântă și rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la jumătatea secolului al VI-lea și generalizat pe parcursul veacului următor. Uneori, fragmente astfel ornamentate s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adâncite sau adâncite (datorită răcirii accentuate a climei, față de veacurile I-IV), spre finalul mileniului I, în timpul culturii Dridu reapar în număr mare locuințele de suprafață, din cauza încălzirii climatice. De altfel, pentru intervalul de timp X-XI se constată în mod cert răspândirea locuințelor de suprafață pe întreg teritoriul românesc, inclusiv în bazin (L1-Dănești, L5, L6 de la Bârlad-Prodana, L13 la Gara-Banca). Această idee este susținută și de prezența, de-a lungul perioadei secolelor VIII-IX, mai multor vetre de foc simple, placate sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Gara-Banca, și par să aducă cu sistemul de tip paiantă, cum este numit în domeniul etnografiei. Acest tip de construcție era foarte răspândit pe teritoriul românesc, din secolele IX-XI, fiind utilizat atât anterior cât și ulterior perioadei menționate, având certe analogii la Dodești, Botoșana, Fundu Herții (Moldova), dar și la Capidava, Dinogeția-Garvăn (Dobrogea). Pe lângă informațiile amintite, alte date interesante privind modul de realizare al locuințelor de tip Dridu au fost observate (de către autorii cercetărilor) la analiza unei locuințe parțial adâncite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]