3,515 matches
-
În urgență În spatele frontului. Din această echipă au făcut parte Dr. E. N. Lupu, Dr. O. Troianescu, Dr. P. Brânzei, Dr. S. Petrescu (E. Cozărescu). În condițiile oferite de front, soluționarea plăgilor cranio-cerebrale În urgență nu reprezenta o soluție comoda pentru chirurg dar oferea cele mai mari șanse pacientului. În memoriile generalului Sănătescu este menționată activitatea deosebită și atașamentul față de răniți a profesorului Moruzi și a echipei sale. În apropierea Cotul Donului, Profesorul și echipa erau să cadă prizonieri refuzând să abandoneze
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
amplasate În clădirea Liceului Ortodox de fete, unde acum funcționează Televiziunea Ieșeana. Ca urmare a avalanșei de răniți care pierdeau sânge, se impunea o muncă non stop, pentru salvarea atâtor eroi. Din această cauză, la Spitalul Z.I. 286, atât chirurgii, cât și ajutoarele lor (printre care ma numărăm și eu), nu-și Îngăduiau o clipă de răgaz, până când nu era cules și ultimul rănit aflat pe tărgile depuse În holul spitalului, iar după 24, 36 ori 48 ore de muncă
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
trasă către o ureche, mustăcioara blondă, cu ochii săi jucăuși cărora nu le scăpa nimic, radia un aer de voioșie tinereasca. Totuși, el nu agreă glumele, nu fredona vreun crampei de melodie când Îi mergea bine operația (cum fac unii chirurgi), nici nu admonesta pe cel care, eventual, greșea cu ceva. În general, ne ținea la o distanță amabila și demnă. La sfarsit "fapt neobișnuit" ne-a invitat la cabinetul său, unde intrăm numai dimineață, la raportul de gardă. Când am
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
al Spitalului Socola, organizează Într-un pavilion separat primul serviciu de neurochirurgie din țară, dotat cu 10 paturi, sala de operație și personal. Conducerea serviciului este Încredințată doctorului Al. Moruzi căruia i se repartizează și un colaborator doctor. M. Ferdman, chirurg onorific al spitalului. 4. Facultatea de Medicină a Universității ieșene inaugurată la 1 decembrie 1879 Activitatea facultății a conferit un plus de strălucire a activității medicale prin activitatea didactica și științifică. Corpul profesoral a fost ilustrat de o serie de
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
nici de bine, nici de rău. E un exemplu demn de urmat. UN COȘMAR Un prieten mi-a povestit azi, foarte vesel, un coșmar care l-a chinuit toată noaptea. Se făcea că ajunsese pe masa de operație și că chirurgul îi tăia o bucată de intestin și i-o vâra sub nas cu o expresie sardonică: "Uită-te, parcă îi spunea, și învață-te minte de-aici înainte să mai crezi când te doare ceva că nu e cancer". Și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
S-a trezit inundat de o imensă fericire. Așadar, nu fusese decât un vis! Și s-a culcat la loc. Coșmarul însă a revenit. Se făcea că se afla la o masă, la o petrecere, la care era prezent și chirurgul cu echipa lui, care i-a adresat cu degetul așa, un fel de amenințare că n-a fost cuminte. "N-aveți cancer!" i-a spus acesta ca și când bolnavul i-ar fi jucat o festă și el închidea ochii, iertîndu-l, așa cum
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Irene nu mai avusese nimic de lucru. Avea acum treizeci și cinci de ani și mai era sunată numai pentru rolișoare în reclame la Viagra sau ca să vândă mâncare pentru câini, fără să rostească însă nici un cuvânt. Soțul ei, Naji, era un chirurg plastician cu un salariu stratosferic, dar Irene renunțase, între timp, la șampanie, ca și când adevăratul lux nu este ceea ce bei, ci ceea ce consideri că meriți. Toți patru s-au deplasat încet, spre centrul sălii, ghidându-se după lumina stroboscopică de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu frică și cutezanță. E drept că Sia nu scotea un cuvânt despre nimic și nimeni. Moșica Mari, singurul element sentimental acolo, vorbise profesorului G. despre Lică. Așadar, există un tată! Poate, totuși, dorea să-1 vadă. Cu blândețe și autoritate chirurgul îi pusese chiar el întrebarea. Lumina de suferință și refuz din ochii muribundei îl impresionase. - Nu! Nu! -- Vedeți! Nu vrea deloc! sughițase moșica Mari, pe când Sia cu mâini tumefiate ghemuia cearceafurile. Cum la Drăgănești în ultima săptămână nu se mai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
leneș, spre veșnicie. Ixtl plutea, deznădăjduit, prin noaptea nemărginită, gândindu-se fără să vrea la puii lui care nu aveau să se mai nască și la Universul pe care-l pierduse pentru totdeauna! Grosvenor nu-l slăbea din ochi pe chirurg, care își înfipse bisturiul electric în stomacul celui de-al patrulea om. Ultimul ou fu scos și depus pe fundul cuvei înalte de metal dur. Erau niște ouă rotunde, cenușii, iar unul dintre ele părea ușor crăpat. Se aflau acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
unchiul meu. Spuneți-i ce fel de pacient sunt. — O, doctorul e un pacient minunat. Gruner Întotdeauna insistase să fie descris cu apreciere și afecțiune, aprobator, cu bunăvoință de toți cei care Îi veneau În preajmă. — Sunt complet În mâinile chirurgului. Fac exact ce-mi spune. — E un doctor bun? — O, da. E de la țară. Țăran de Georgia. A fost vedetă de fotbal american În colegiu. Țin minte că citeam de el prin ziare. A jucat la Georgia Tech. Dar e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
până să-i ajungă procesul pe rol. Dar câștigase. Sau era cât pe ce să câștige. Îi displăcuse meseria lui - cuțitul, sângele. Fusese conștiincios. Își făcuse datoria. Dar nu-i plăcuse meseria. Era Încă, totuși, manichiurat cu pedanță ca un chirurg În pâine. Aici la spital se trimitea după manichiuristă și În timpul vizitei lui Sammler degetele lui Gruner erau muiate Într-un vas de oțel. Nuanța ciudată a degetelor masculine În clăbuci. Femeia În halatul alb, cu fiecare fir de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lui obișnuit, rapid, favorizând ușor partea văzătoare, punând Înainte piciorul drept și umărul drept. Când ajunse În anticameră, o sală Însorită cu mobilier portocaliu de plastic moale, Îl găsi acolo pe Wallace Gruner cu un doctor În halat alb. Era chirurgul lui Elya. — Unchiul tatălui meu - doctorul Cosbie. Încântat de cunoștință, doctore Cosbie. Parfumul posibil irosit al manierelor domnului Sammler. Cine mai era aici acum să fie conștient de asemenea chestii din Lumea Veche? Pe ici, pe colo, poate, o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
oferise să-l ia pe Sammler În aer (O, nu, cred că nu. Oricum mulțumesc, Wallace). Intrase voluntar În Peace Corps În țară. Voia să fie folositor copiilor negri, să fie antrenor de baschet pe terenurile de joacă. — Ce crede chirurgul ăsta cu adevărat despre șansele lui Elya, Wallace? — O să-i facă raze la cap din nou. — Acum vor să-l opereze pe creier? — Depinde dacă pot ajunge la acel loc. S-ar putea să nu poată ajunge. Normal că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
foșneau și tremurau la trecerea mașinii argintii. După mulți ani, Sammler tot nu știa cum să ajungă la casa lui Elya din pădurile din suburbie, atâta se Întortocheau micile drumuri. Dar iată casa, În stil Tudor, jumătate lemn, unde respectabilul chirurg și soția lui casnică crescuseră doi copii și se jucaseră badminton pe acea plăcută pajiște. În 1947, ca refugiat, Sammler fusese uimit să-i vadă cu ce poftă se jucau - adulți cu rachete și fluturași. Pajiștea era acum luminată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fi fost groasă. Nu, n-ar fi făcut un lucru evident. Ai o imagine greșită despre el. Are capul pe umeri din punct de vedere științific. Putea fi țeava asta. Putea să fi rulat bancnotele strâns, În suluri mici. E chirurg. Are priceperea și răbdarea. Brusc țâșnetul se opri. — Uite! A Închis-o. Doar mai țârâie. Ura! spuse Wallace. — Doctorul Lal! — Ce ușurare. A găsit robinetul. Cine e tipul ăla? — Profesorul V. Govinda Lal. — Ce profesor e? — Biofizica, mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
erau plăcerea lui. Avea multe stratageme prin care Își manifesta bunătatea. Eu unul știu prea bine. Cât de neobișnuită - uimitoare, dorința de a ne proteja și de a ne scoate din nevoie. Era uimitor pentru că, pe de altă parte, Elya chirurgul disprețuia slăbiciunea și incompetența. Numai instinctele mari și puternice lucrau atât de profund și de perfid, sfârșind În cele din urmă de partea lucrurilor disprețuite. Dar cum Își permitea Elya să aibă păreri atât de rigide despre putere? El Însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și Întorcându-se de la tejgheaua de marmură descoperi că doctorul Cosbie Îl aștepta. Fostul fotbalist de succes cu halatul lui alb strângea din buze. Fața golită de sânge și ochii de un albastru impersonal erau antrenați să transmită mesaje de chirurg. Mesajul era clar. Se terminase. Când a murit? spuse Sammler. Chiar acum? În timp ce ca un prost o Împingeam de la spate pe Angela! — Cu puțin timp În urmă. Îl dusesem la terapie intensivă și Încercam să-l ajutăm pe cât puteam. — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
din cameră. — V-a rugat? Era evident că voia să o cruțe pe fiica lui. Așa că am zis analize. Se numește domnișoara Angela? — Da, Angela. — A spus că preferă la subsol. Știa că o să-l duc acolo oricum. — Desigur. Fiind chirurg, Elya a știut. Fără Îndoială a știut că o operație nu avea rost, tot chinul acela de a-i pune un șurub În gât. Sammler Își scoase ochelarii. Ochii, unul din ei un glob stins, sub sprâncenele stufoase, priveau drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Deci te are și pe tine la mână ― zise ea plină de sarcasm. Ei bine, să nu-ți închipui că mă sperie și pe mine. Într-o bună zi am să-i plasez un plumb acolo unde trebuie, astfel încât nici un chirurg să nu-i mai poată cârpi gaura cu plastic. Ieși trântind ușa, Hardie remarcă: ― Cred că nu mai avem timp de pierdut. Nimeni nu obiectă. Gosseyn văzu degetele lui Thorson meșterind contactorul mașinii de pe masă. Degetele răsuciră în forță ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de parchet. Apoi șterge energic și talpa maculată a papucului. Lasă papu cul să-i cadă din mână și merge în baie. Aruncă dovezile crimei în closet și trage apa. Se spală pe mâini timp de cinci minute. Ca un chirurg căzut pradă excesului de zel. Ca un chirurg care se pregătește să-și opereze mama. Gata. Paranoia lui consideră că mâi nile îi sunt perfect curate. Sterilizate. Lasă apa să-i umple palmele, făcute căuș. Se stropește pe față și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a papucului. Lasă papu cul să-i cadă din mână și merge în baie. Aruncă dovezile crimei în closet și trage apa. Se spală pe mâini timp de cinci minute. Ca un chirurg căzut pradă excesului de zel. Ca un chirurg care se pregătește să-și opereze mama. Gata. Paranoia lui consideră că mâi nile îi sunt perfect curate. Sterilizate. Lasă apa să-i umple palmele, făcute căuș. Se stropește pe față și se uită la imaginea lui din oglinda băii
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ce se afla, repet, cine-i sunt, adică, părinții, și, gata, porțile i se deschideau larg, larg de tot, ba, i se și lăbărțau, În cele mai multe cazuri, Încât, examinatul era, În final, mereu și mereu, primul! La rândul lor, medicul chirurg și profesoara de chimie răsplăteau, cu plicuri destul de groase, și cu dibăcie plasate, premieratul fiului. Cum, de altfel, și lor, li se aducea, la fel de multe și de grosuțe plicuri, de către părinți ai celor care treceau prin mâna eminentei profesoare de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cine se considera că este mai În măsură s-o facă, din partea pacienților, a suferinzilor , a celor bătuți de soartă, pe care, viața, fără putință de Împotrivire, Îi aducea În ochii și sub mâna cu bisturiul, În ea, a neîntrecutului chirurg. Și iată cum, Încetîncet, anii s-au scurs, trupurile celor doi au Îmbătrânit, iar feciorul a ajuns mare de tot, printre cadrele universitare din capitala acelui istoric și de legendă ținut românesc. Ilustrul fiu de bani gata și unanim acceptat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
că o să vezi, o să Înțelegi și o să te dumirești. Bătrânii au rămas, pentru moment, uluiți. Autoturismul, odată ieșit, În artera principală, București - Iași, a cotit, nu la stânga, spre capitala Moldovei, ci, către direcția opusă, București. Ești nebun?, a Întrebat, bătrânul chirurg, unde ne duci? Taci, și-o să-ți satisfac și curiozitatea asta, imediat ce ieșim din localitate. Dar, bine, mamă, chiar, ce-i cu gluma asta deochiată; unde, Încotro ne duci? La Huși, vă duc, scumpii mei părinți. La Huși, da, acolo
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
chiar și-a oferit brațul cu nepăsare, ca să i se pună o lipitoare, spre a ne da seama, "la fața locului'', de arta și mai ales de sângele rece cu care operează lipitoarea în cazuri urgente, mai abitir ca un chirurg! La "aplicație", cum se numește în Pedagogie lucrarea pe care ți-o dă profesorul de făcut acasă, Radian ne-a spus să facem un rezumat al lecției. Eu, cum știam că de fiecare dată ni se dă să facem și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]