4,913 matches
-
obicei ignorat și indiferent. În gândul lui Tommaso revenea adesea în ultimul timp don Luis Xarava. Se întreba cum de era posibil ca judecătorii să accepte serviciile unui necredincios și netrebnic ce dăduse întotdeauna dovadă că nu este un om cinstit; născocea fapte care nu s-au întâmplat, își dăduseră seama de lucrul acesta și totuși continuau spaniolii ăia să-i dea crezare. Asta înseamnă că era de-ajuns doar să slujești și să pleci grumazul, iar restul nu mai conta
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
apoi, cum am fugit de furia pândarilor m-am afundat în pădure, și am ieșit într-o mare cîmpie la echinox. Mai mult de două luni i-a depănat lui Carlo o poveste fantastică, istoria unei cetăți unde trăiau oameni cinstiți și inteligenți care se respectau și se iubeau. Omul din Avellino asculta ca vrăjit, făcea câte-o observație din când în când, asta doar în primele zile, după care încetă și se recunoscu în poveste; Tommaso se amuză grozav relatându
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că acesta din urmă, ca să-i facă un serviciu, îi dăduse un rost băiatului! Ipoteza n-avea soliditate. Astfel conceput, gestul era mai degrabă nedelicat, incompatibil cu fineța infinită a lui Saferian. Avea aerul unui ajutor familial. Saferian, om eminamente cinstit, l-ar fi prevenit, i-ar fi explicat de ce nu este inconvenient ca fiul arhitectului Ioanide să facă puțină practică într-o prăvălie de cafea și smochine. Față de absurditatea hârtiei, Ioanide simți capul huruindu-l în ciuda iritației, nu-i scăpă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
demnitatea a fost una din ideile de bază care a dus la spiritualitate. Acest principiu putem spune că ne deosebește de animale. Tot Socrate spunea că „nu a trăi e de mare preț, ci a trăi cinstit”. Pentru a fi cinstiți trebuie să acționam corect si să acționam cu demnitate. Demnitatea insăși ne oferă o siguranță a faptelor noastre, iar judecata în folosul demnității este de foarte multe ori în condiția umană cea mai bună alegere. De multe ori ea este
Filosofia deminităţii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Maria Manuela Firu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2292]
-
responsabilitatea faptelor noastre. Trebuie să ne educăm și să dezvoltăm în noi un suflet mare, care știe să rabde și să sufere pentru bine, să-l iertăm pe cel care a greșit față de noi, să-l schimbăm educăndu-l prin fapte cinstite, ajutăndu-l și sprijinindu-l cănd îi este greu, etc.. Ar fi multe lucruri de enumerat pe care toți ar trebui să le urmăm, să le facem și pe care nu, dar prin cele relatate pănă acum am arătat și afirm
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
atașamentul față de dreptatea în sine, ca formă constantă. Concluzia la care ajunge Polemarchos este un adevăr „accidental”. La acest tip de adevăr ajunge și atunci cănd analizează dreptatea bancară, Socrate dă peste faptul că ieșirea în etern 148 pentru bancherul cinstit, dreptatea e arta de a păstra banii, în timp ce pentru bancherul necinstit, dreptatea bancară e arta de a fura banii. E evident că și acest răspuns trebuie abandonat iar susținătorul său silit a recunoaște că se înșeală. Vine în scurt timp
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
mai sunt spirite pentru căsătorii, astfel încât se răspândesc zvonuri despre spirite false create pur și simplu de niște mediumuri insolente. În autonomia lor consubstanțială, geniile părăsesc de fapt țara, prea săracă, pentru regiuni mai bogate în care sunt mai bine cinstite (SUA, Franța etc.) sau chiar își abandonează mediumurile, divorțează și / sau fac schimb cu altele mai norocoase. La această dezertare a spiritelor care se revelase deja, unor mari călători cu câțiva ani în urmă, umplând lumea întreagă cu serviciile lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
petrece la Florența, între ,,arhidiavolul Belfagorx’’ trimis de Pluton pe pământ, și deghizat în negustor castilian, în scopul de a verifica dacă întradevăr femeia este capul tuturor răutăților, așa cum se plâng bărbații prăvăliți în iad, și Honesta, o tânără florentină, cinstită așa cum o arată și numele, dar din cale afară de trufașă și de rea. Nu dorim să încercăm să demonstrăm originalitatea modului de adaptare caragialian. Editorul Antologiei, însoțindu-și textele cu note și studii pertinente, credea că poate afirma, și nu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
veți face (Ps. 63, 8). Loviți trupul nostru, care, dacă va rezista mai mult, se va încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
sale. Cum natura a fost mult mai generoasă cu belgienii, aceștia ofereau fierul francezilor mai ieftin decât domnul Prohibant, ceea ce înseamnă că toți francezii, sau Franța, putea obține o cantitate dată de fier cu mai puțină muncă, cumpărându-l de la cinstiții flamanzi. De asemenea, ghidați de interesul lor, primii nu greșeau niciodată și zi de zi se putea vedea o mulțime de fabricanți de cuie, de fierari, de meșteri de care, de mecanici, de fabricanți de șine și de lucrători mergând
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
celorlalți polemiști, erorile adversarului printr-o bucată de sticlă prea groasă. Fără îndoială, imaginația mea este cea care, pentru a avea mai ușor dreptate, umflă teoria Monitorului industrial 55 până la proporțiile celei din Popularul. Ce închipuire că mari industriași, proprietari cinstiți, bancheri bogați, abili oameni de stat s-au transformat, fără să o știe și fără să o vrea, în inițiatorii, în apostolii Comunismului în Franța! Și de ce nu, vă întreb? Există destui lucrători, însuflețiți pe deplin de o credință sinceră
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
iasă, ca să zic așa, sub o altă formă de sub fierăstrăul și rindeaua mea. Interesul meu este de a primi în mod onest cea mai mare cantitate posibilă din aceste lucruri în schimbul fiecărei cantități oferite din munca mea. Spun în mod cinstit, căci nu doresc să violez libertatea și proprietatea nimănui. Dar aș dori, în egală măsură, să nu îmi fie încălcate nici proprietatea și nici libertatea mea. Punându-mă de acord asupra acestui punct cu ceilalți muncitori, ne impunem sacrificii, cedăm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceștia se vor îngrozi, fără îndoială, în fața consecințelor spolierii și inechității transformate în sistem. Se va îmbrățișa cu hotărâre și indiferent de cost cauza Justiției, spunându-se: "Faceți ce trebuie, indiferent ce se va întâmpla?" Spre acest lucru înclină sufletele cinstite; dar cine ar dori să își ia responsabilitatea de a arunca țara sa și umanitatea în mizerie, dezolare și moarte? Îl provoc pe oricine este convins de acest antagonism să se decidă. Mă înșel. Se va lua o decizie și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lenea este începutul tuturor viciilor. Asta, pentru că munca îl scutește pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul și sărăcia, afirmație întărită și de opinia unei personalități care nu-și refuza plăceri (Ch. Baudelaire): Cine refuză plăcerile pure ale activității cinstite nu poate simți decât plăcerile teribile ale viciului". Pe aceeași linie, un glumeț spune că-i place munca, este fascinat de ea, încât ar putea-o contempla ore în șir. Nici așa nu este simplu, pentru că, nefăcând nimic, nu-ți
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
se distrează. O formă răspândită de incultură e citatul standardizat. Nu citești Blaga, dar știi că "veșnicia s-a născut la sat", nu citești Kant, dar știi chestia cu "cerul înstelat deasupra și legea morală din interior". Există și ignoranți cinstiți, dăruiți cu inteligența bunului-simț. Nu se obrăznicesc, nu-și dau ifose într-un domeniu pe care nu-l cunosc. Cu proștii trebuie să manifești o mare prudență. Nu pot fi evitați pentru că sunt prea mulți. Nu trebuie să-i ofensezi
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Onoratul dumnealui Naum Petrovici, case - perțeptor la mărita deputăție a fundusului școalelor românești, sârbești și grecești, au dat la lumina Methodica și Pedagogia din limba nemțească; carele și acum se gată a da mai multe alte cărți folositoare la tipari. Cinstitul și cu adevărat cultivirei românești rîvnitoriu dumnealui Nicola Nicolau au dat la lumină Plutarch nou în 2 părți tălmăcit din limba nemțească etc. Cinstitul cliric Vasilie Ghergheli de Ciocotici au dat la lumină o carte chemată Omul de lume. Între
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
limba nemțească; carele și acum se gată a da mai multe alte cărți folositoare la tipari. Cinstitul și cu adevărat cultivirei românești rîvnitoriu dumnealui Nicola Nicolau au dat la lumină Plutarch nou în 2 părți tălmăcit din limba nemțească etc. Cinstitul cliric Vasilie Ghergheli de Ciocotici au dat la lumină o carte chemată Omul de lume. Între "mult prea învățații și de bun neam născuții" boieri moldoveni care se ocupă cu literatura și traduc cărți în românește, dar nu tipăriseră nimica
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se poate servi un turc - încetase de-a domni. Împrotiva ghiaurilor în genere sultanul nu numai că n-are antipatie, ci din contra îi laudă; numai pe greci nu-i poate mistui și-i încredințat că, în tot Țarigradul, grec cinstit și de treabă nu se află. - Doamne! Cum nu putem și noi să-i trimitem peșcheș câțiva greci de București, marfă extrafină frizată la Paris, pentru ca acest sultan, iubitor de hărți, să li scoată pe nas harta republicei universale și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deși numele M. Sale se scrie cu z și nu tz ("Frantz" Iosef), totuși vom sta la vorbă bună și vom întreba cum de ni se întîmplă nepomenita onoare de a fi rugați să reproducem catalogul de lecții al mult cinstitei Universități de Cernăuți, și aceasta încă în ajunul serbărei dureroase a uciderii lui Grigorie Ghica VVd. Știm cu toții că acel institut a fost creat drept recompensă pentru manifestația din anul trecut, știm că profesorii toți, înainte de a fi numiți, a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de unde au luat această putere. Între mitropoliții care țin sub mâna lor episcopii se zice: Moldoveanul ține aceasta: Rădăuțul și a Romanului și Hușii Între exarhi se citează "Moldoveanul ", al "Sucevei și a toată Moldo-Vlahia " - "iară ceilalți mitropoliți numai pre cinstiți să scriu, iară nu și exarhi ". Va să zică episcopia Rădăuților, supusă celui mai neatârnat mitropolit, exarh sua sponte, și în rang cu un patriarh, această episcopie este azi administrată de beamteri și de evrei. În școlile acestei episcopii se propun obiectele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cari le dezleagă c-o copilărească ușurință. Căci finanțele sunt o știință, ele stau în legătură cu știința economiei politice, cu știința administrației. Într-o țară unde sunt deputați și jurnaliști care au studiat atâta pe cât se poate învăța în academiile din cinstitul oraș al Mizilului, alături cu alții, cari fără o preparare serioasă au vizitat academiile străine și s-au întors ca să realizeze idei nouă de-o valoare "foarte relativă" fără să-și cunoască țara și poporul, nu se poate aștepta decât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poporului rusesc, de a-l face să simtă în vreme de pace încă anevoințile războiului, sperând că, deodată cu agitațiunea primitivă se va stinge încet - încet și iubirea peste măsură pentru frații din sud. Așadar Europa și-au întins binișor cinstita față ca să primească o palmă de la turc, știind că în fond n-o primește ea, ci fiul ei cel c-un picior în Asia și cu celălalt în Europa. De aceea nimeni nu poate zice Rusiei că trebuie să-i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și virgule. Dar noi nu suntem de loc dispuși a o esplica aceasta printr-o simplă întîlnire de idei a două genii și 'nțelegem foarte bine întîlnirea în cuvinte. Aceasta, pentru că logica lui John Stuart Mill e citată în mod cinstit în apendice între manualele întrebuințate și pentru manualul nostru, încît bunătatea recenzentului de-a se arăta dispus să esplice consunanța din întîlnirea în idei a două genii este în cazul nostru cel puțin de prisos, Dar această ciudată bunăvoință a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iar alții numai privesc. Toate-n ea ca ziua vin și se duc. Precum în fundul mării stă mărgăritariul și mărgeanul și în fundul pământului pietrele cele mai scumpe, iar pe fața mării toate mortăciunile, așa și în lume: cei vrednici și cinstiți - ascunși și nevăzuți, iar cei nerozi în cinste mare. Lume fără nebuni, ca pădure fără uscături - nu se găsește. [13 iunie 1876] O TRAGEDIE ȚIGĂNEASCĂ Între mai mulți prășitori țigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moșie din ținutul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
străini de loc. E posibil ca, la început, să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]