3,293 matches
-
coada! strigă Saveta Eu vreau șorici! spuse Ion, târnuind o pelincă umplută cu sămânță de cânepă. Eu m-oi mulțumi cu beșica de porc, ca s-o am la urat, murmură, înțelept, băiatul cel mare, Ivan. După ce îmbucară, își puseră cizmele, căciulile din piei de miel țurcan, îmbrăcară cojocelele din piele de oaie și, hăulind, ieșiră în bătaia Crivățului. Porcul, despicat în două părți, aproape egale, îi înfioră. Dar le trecu repede, gândindu-se la bunătățile pe care le va pregăti
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
niho, ho... De după răspântie, se ivi sutana neagră a părintelui Ioan, înalt, dar încovoiat din pricina frigului pătrunzător. După el, pășea apăsat dascălul Vasile, care ducea o traistă mare, pentru a primi pomenile credincioșilor, apoi, în urma lor, alergau trei băieței, clămpănind cizmele prea mari, dar, având în suflete și obraji, flori de mac roșu. Copiii și Fetea o luară la fugă spre casă, se dezbrăcară și așteptau să sărute icoana, crucea sfântă și mâna părintelui, apoi cei mari să cinstească un cană
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de seamă. Unele ne lasă un gust amar, altele o undă de melancolie sau regret. Reamintindu-ni-le, ne cuprinde o mândrie sau o rușine. * Dacă toți produc de toate, cine o să mai cumpere? Tu boier, eu boier, cine trage cizmele? * Cât de puternic ne va lovi criza societății capitaliste în condițiile participării masive la schimburile de valori materiale? *Trei lucruri ne terorizează toată viața: grija pentru existență, foamea glandelor hormonale și ideea morții. * Nici o ideologie nu e perfectă și nu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
milițienii ăia de situația lui s-a înnoptat de-a binelea, cum cad nopțile de vară târziu, încât s-a văzut nevoit să accepte un loc de dormit pe coridoarele lor sinistre, cu miros de proaspăt zugrăvit, cu bocănituri de cizme, cu... Dimineața, tot Miliția a trebuit să-i plătească drumul înapoi spre București, mult mai ușurat, având în vedere că renunțase la bagaje... În parc o caut fără să-mi dau seama pe Tania. Dacă Ilie n-a fost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
percepe doar sonor pe după casă, de-acolo omul și animalul se întorc alergând - ajunși la poartă, omul se aruncă cu cuțitul în gâtul animalului, sfârșit inevitabil, filmul se colorează într-un roșu arterial aprins. În drum, câteva femei tropăie cu cizmele prin zăpadă, înghețate, se vede, de prea mult stat pe loc. De pe strada cu biserica Sfântul Mina vin alți oameni, vecinul descalecă în fine greoi de pe porcul care nu mai mișcă. Eliberat, porcul țâșnește așa însângerat, sparge o bucată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
soldatul în post, pe când alte fetișcane trântite pe scaune o strigau, Vino, fă, nebuno, că te-nchide-acolo!! Da, lăsați-mă, nici să fumez nu mai am trai de voi, se vaită aia, ghemuită pe scara tramvaiului, cu picioarele în cizme scâlciate atârnând în noroiul de afară. Fumează aruncând fire de tutun prin strungăreață. Vino, fă, că-ți ia românii locu’!! Da voi ce păziți?... Vezi că te toc, fata mea, dacă n-o să am loc, pe tine stau, să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu Zenaida „turcoaica“ nu putea avea viitor. Pe Carmen nu știu de ce o trimisesem undeva în State spre granița cu Mexicul - cred că ideea îmi venise într-o seară, când am văzut-o ieșind de după tejgheaua ei, încălțată în niște cizme lungi cu ținte, gen cowboy; pe una dintre fetele ei, care se purta cu unghiile vopsite în nuanța aceea oribilă, pentru mine, a solzilor de pește, o trimisesem în Rusia asiatică, într-un sat de pescari pe Enisei, rupt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de străină, care probabil va coborî la prima, prea înaltă pentru mine, cu buzele obosite de ruj și mâna încleștată de bara de aluminiu cu unghiile vopsite rubiniu spre mine, lasă să se ghicească sub hainele de iarnă, cojoc lung, cizme italienești, o fire mai degrabă abordabilă, în timp ce, complexată probabil de statura ei, își ține un picior flexat, cu genunchiul despicându-i poala cojocului. Două țărănci cu coșuri mari de plante medicinale, după ce-au aflat că ăsta era metroul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cârciumioara noastră mai ieftină, la Carmen, după cotul liniei de tramvai. Pe mine mă atrăsese totuși la Cavafi umbra văzută din drum a unei fete, pe care acum pot s-o observ din față, cu scurtă de piele maron și cizme până peste genunchi. Sprijinită de faianța roșie, parcă adormită și ea de căldură, trage nervos fumuri scurte și dese din țigara care-i tremură între degetele roșii de ger, cu unghiile vopsite în culoarea solz-de-pește. Nu se poartă cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
des trebuia să repete manevra asta... Aveți spectacol? Avem în fiecare seară, da’ știi cum e. Ne facem numărul noi pentru noi. Zina se încălzește încet într-un fel de geampara, se încălzește până trebuie să-și zvârle din picioare cizmele, se învârte în loc până nu se mai distinge nici o formă, e o coloană de mercur - formele se refac, redevine om abia când rămâne inertă pe scânduri. Cu toate instinctele materne de care vorbește mama, viața mea curge cam la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Anca, deși acolo nu i-am dat nume, dar parcă așa o strigase o dată băiatul de la toneta vecină) a fost în iarna de după moartea tatei, când am găsit-o la taraba ei dând foc la frunze într-un tomberon. Cu cizmele desfăcute și o broboadă peste părul care credeam că nu suportă nici un acoperământ, cu buzele vopsite corai și fața îmbujorată de focul peste care sta aplecată - nu mai știu cum depășisem totuși criza erotică, probabil întâlnirea cu ea era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
am auzit-o pe mama oftând, dar eram prea Înnebunită să nu Întârzii ca să Îmi mai pese. Am fugit tot drumul către studioul de balet. Afară era Îngrozitor de frig și de pustiu. În timp ce picioarele mele, aflate În cele mai incomode cizme cu toc, mă implorau să mă opresc, m-am gândit cât de mult uram iarna. Totul era rece și trist. Totul, până și eu. Am ajuns cu două minute Întârziere la studio, dar am fost mulțumită. Adoram locul acela. Studioul
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
foarte bine cu ea. Pune-ți nenorocita aia de fustă și haide. M-am uitat nemulțumită la ea. Purta un top negru și o geacă de piele, o pereche de blugi Închiși la culoare - blugii mei, de fapt - și niște cizme Îngrozitor de scumpe pe care i le făcuse cadou un pretendent urât și scund. Părul Întunecat și lung i se revărsa pe spate În bucle lejere, iar buzele de un roșu aprins oftau nemulțumite pe chipul ei perfect. Arăta atât de
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
eram unde trebuia să fiu. Nu știam cât ar fi fost Alex dispus să mă mai aștepte. Am inspirat. Tictac. Tic-tac. Ai mei aveau să mă omoare. Mult prea târziu, am ajuns. Arătând deplorabil, cu părul În șapte direcții și cizmele distruse pe vecie, dar totuși la locul potrivit, gata să-mi recuperez fratele cu ultimele puteri. Dar alternativa ca el să nu fie acolo mă Înnebunea și fiecare secundă Îmi confirma adevărul ei. L-am căutat jumătate de oră, am
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Înțelegi tu. Bianca chicoti. ― O, cu siguranță că Înțeleg! ― Nu-mi vine să cred că asta chiar costă bani, zise Maria uitându-se scârbită la fusta mini roz bombon pe care o ținea În mână. E absolut oribilă. ― Au și cizme asortate, am remarcat eu râzând. Am putea să ne luăm la fel și să ne spunem gemenele Barbie. Maria strâmbă din nas și agăță fusta la loc pe umeraș. ― Ți-am spus că e o idee proastă să mergem la
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
geam Înainte să intru. Arătam binișor În fusta neagră a Mariei, deși mă simțeam parcă prea scundă fără tocuri. Picioarele mele nu puteau suporta Încă chinul de a se cocoța pe ele. Mi-am amintit de toate perechile minunate de cizme și pantofi care fuseseră exilate În debara. Era nedrept! Mi-am dat pe spate părul lung și ondulat și, luându-mi un zâmbet Încrezător, am intrat În cafeneaua micuță. Nu a fost nevoie să-l caut cu privirea. Mi-a
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
circulă, iar autobuzele s-au redus cu 40%. Și așa înghețam în stații și mergeam agățați ciorchine pe scări, ușile nu se puteau închide niciodată. Va trebui să mărșăluim pe jos, pe viscol și alunecuș, cu leucoplast lipit pe tălpile cizmelor? Iarna trecută a apărut o modă - ciorapi trași peste încălțăminte când e polei. O minimă cochetărie mă împiedică să adopt soluția. Doar babele și moșii fac asta. Chiar dacă îmi cârpesc lenjeria și ciorapii (nu-i pot înlocui fiindcă nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
găseau ciorapi de nylon sau erau foarte scumpi (80 de lei, comparativ cu 70 de lei, cât costa o pereche de pantofi!), așa că noi umblam în ciorapi albi, adesea tricotați de noi. Visul meu de-atunci era o pereche de cizme, pentru că aveam numai pantofi - unele colege umblau chiar cu decupati pe zăpadă mare! Visul cu cizmele mi s-a împlinit mult mai târziu... În general, eram cam toate îmbrăcate la același nivel, întrucât era o vreme săracă pentru toți. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cât costa o pereche de pantofi!), așa că noi umblam în ciorapi albi, adesea tricotați de noi. Visul meu de-atunci era o pereche de cizme, pentru că aveam numai pantofi - unele colege umblau chiar cu decupati pe zăpadă mare! Visul cu cizmele mi s-a împlinit mult mai târziu... În general, eram cam toate îmbrăcate la același nivel, întrucât era o vreme săracă pentru toți. De pildă, cumpăram pachete cu deșeuri de lână de la o prăvălie, le înnodam și lucram pulovere, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cu burta plină, spuse căpitanul Nichols, și personal nu m-am supărat niciodată. La urma urmelor ofițerul trebuie să se gândească la disciplină. Parcă vedeam un tablou foarte animat - căpitanul Nichols zburând cu capul înainte pe o pasarelă îngustă în fața cizmei ridicate a unui ofițer furios și, ca un adevărat englez, bucurându-se cu vioiciunea caracteristică marinei comerciale. De multe ori mai găseau câte o trebușoară de făcut pe la piața de pește. O dată, fiecare din ei a câștigat câte un franc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Eram sârguincios, conștient de propria mea sârguință și mândru de ea. Și nu doar în privința primusului. Dacă avusesem răbdarea să-i redau rezervorului strălucirea de alamă, multe alte obiecte se pretau la aceeași operație, începând, spre exemplu, cu pintenii de la cizmele de călărie ale străbunicului meu, care se cereau și ei găsiți în depozitul de vechituri. Lustruiți, și-ar fi recăpătat strălucirea din vremurile lor de glorie. Apoi nasturii de alamă de la uniforma lui de cavalerist, care cu siguranță se mai
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dus să doarmă în chilia unui monah (eroul principal al filmului). În timpul nopții eroul nostru se scoală și aruncă în foc minunata pătură a starețului, primită cadou de la Veneția și în același timp aruncă în apă (oceanul era aproape) și cizmele cele grozave la care starețul ținea foarte mult. Într-o primă etapă starețul sare nervos, agitat: ”Ce faci frate? Țineam mult la ele. Cum ai putut să-mi faci una ca asta?” Dar, după un timp, îi spune: ”știi, de
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
fără-vamă. Mi-am răsucit în căutarea căruciorului. Și trei lucruri s-au întâmplat în același timp. Prima dată, ca de încălzire, cineva mi-a tras un șut în mutră - dar din interior. Capul mi-a zvâcnit la impactul cu această cizmă dureroasă, cu acest uppercut, deloc glumeț, cât se poate de dur. Între timp am simțit cum un întreg duș de vomă și venin mi se revarsă din burtă. Trei sticle de B & F e un stomac complet gol, de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mișcându-și buzele. Intrară într-un portic în stil vechi, cu pilaștri din cărămidă. Ofițerul spuse: — Tatăl tău te aducea cu el în șa, în mijlocul nostru. Gajus întoarse capul; militarul continuă: — Odată, pe Rhenus, te-am urcat pe calul lui. Cizmele tale au stat în mâna asta. Ți se zicea Caligula. Fu o lovitură drept în inimă: își aduceau aminte de el, după atâția ani. Ofițerul îi ghici gândul. — Toți oamenii din legiuni îți zic așa, din Rhenus până în Aegyptus, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Apoi vei construi peste fluviu un pod nou, cu patru arce, care din inima Romei va ajunge la poalele colinei Vaticanus. Din fundul tribunei înainta încet, și fu ușor de recunoscut de departe, deoarece purta ostentativ vechea toga restricta și cizma, calceus, din piele neagră, chiar și în toiul verii, un faimos filosof care venea din cel mai îndepărtat colț al Hiberiei, Baetica, în apropiere de Coloanele lui Hercules. Se numea Lucius Anneus și provenea din marea familie Seneca. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]