16,530 matches
-
La marele oniric, universul liric este somptuos și foșnitor, bogat în sunete, culori și arome, traversat de curenții vieții și ai morții. La excelentul versificator, ,lumea" poeziei apare ca artificială, aseptică, de nu inconsistentă, o aglomerare de cuvinte ,ce din coadă au să sune". Frenetic împlântat în carnația concretului", cum îl vede pe autor Gheorghe Grigurcu (altminteri, un remarcabil critic de poezie) pe coperta a IV-a a volumului? Nu-ți poți reprima zâmbetul: După acquis-ul/ comunitar,/ mai pot, io, rachiul
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
expresiei însăși se întîmplă să fie manipulată, devenind, în mîini nostalgice, revanșarde ariviste ori numai mercenare, o diversiune. Presa nu e decît o țeavă de eșapament, un mijloc de defulare relativ inofensiv. în loc de-a se delecta cu bancuri, la cozi, cetățeanul României de azi parcurge ziarele și ,în originala lui existență de după '89, are sentimentul libertății, pentru că a aflat despre violuri, despre greva lesbienelor și congresul homosexualilor, și că Triță Făniță își completa în valută forte conturile din băncile străine
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
în hohote, să nu ne bată și să nu ne aresteze că n-am făcut nimic. Fugim în teatru ca să-l căutăm pe Habarnam și pe prietenii lui, să ne amestecăm aventurile. Cortina se ridică. Păpădii și albăstrele, cred, uriașe, cozi de ceapă înalte cît scena. Printre ele mișună cîțiva prichindei. Sau așa par, față de flori. Sîntem în țara piticilor. Și e minunat! În spate, pe fundal, o fereastră mare, mare prin care se vede cerul albastru cu norișori alburii. Știetot
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
late, nesfârșite, părând că duc nicăieri. De condus, conducea ea, care-i spunea lui Titi ,prințul meu". Și care se fălea cu el, mai ales în fața albilor, că el, Titi, care nu prea vorbea englezește, le făcuse din sârma unei cozi de mătură aruncată la gunoi, bătând-o câteva zile în șir, nu cu ciocanul, cu laba unui godin de tuci aruncat și el, o busolă, ca să se magnetizeze, spunea, cunoscător, un profesor care era de față. Că Titi al ei
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
niște fii ai democrației orbecăind de colo-colo fără a avea capacitatea de a ne forțá să înțelegem o seamă de lucruri... În calitate de sclavi ai unui fel de dolce far niente, ne amuzăm ore în șir cotrobăind după capul sau măcar coada vreunei emisiuni de televiziune ai căror protagoniști, flenduroși-flenduroși, dar foarte siguri pe ei când, cu câte o grimasă de adâncă înțelepciune, debitează stupizenii. Nu i-ați văzut?!? , Nu se poate!", vorba distinsei doamne a ,Profesioniștilor", Eugenia Vodă când, câte un
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]
-
a cărților sale. Povara responsabilității și Europa iluziilor (aceasta din urmă rezultatul convorbirilor cu membrii grupului ,A Treia Europă") au apărut în 2000, iar ,România: la fundul grămezii" - poate că o variantă mai potrivită a titlului ar fi fost România: coada cozilor -, traducerea însoțită de comentarii a studiului său consacrat candidaturii noastre la U. E., în 2002 - toate, la Editura Polirom. Profesia de bază a lui Tony Judt este cea de istoric (profesor la New York University, el este și directorul lui Remarque
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
cărților sale. Povara responsabilității și Europa iluziilor (aceasta din urmă rezultatul convorbirilor cu membrii grupului ,A Treia Europă") au apărut în 2000, iar ,România: la fundul grămezii" - poate că o variantă mai potrivită a titlului ar fi fost România: coada cozilor -, traducerea însoțită de comentarii a studiului său consacrat candidaturii noastre la U. E., în 2002 - toate, la Editura Polirom. Profesia de bază a lui Tony Judt este cea de istoric (profesor la New York University, el este și directorul lui Remarque Institute
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
și badarans; cuvintele românești - și caragialești - sînt inconfundabile și e plăcut să ne imaginăm efectul lor misterios-eufonic asupra cititorului francez. Tot Al. Graur semnala, în 1947, pronunțarea Obeur, care s-a păstrat pînă azi, cu diverse inovații de transcriere: ,vedeam cozi (...) prin Obeurre & Pantelimon market / plazza" (Observator Cultural, 199-200, 2003); ,Magazinul Bucur OBEUR" (comentariu din forumul Gândul, 1.06.2005); ,el aducea vorba de Nicușoeur de la Obeur " (forum Ziua, 2.08.2005). Umorul care a contribuit la menținerea formei provine desigur
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
acord, sunt inventive, cafteli suspendate prin liane, combatanții se lovesc în plină cădere, dar cât să înduri așa ceva? Vizual, nu poți să nu admiri. Punând și celelalte simțuri la bătaie, constați că lungmetrajul are mai multe burți decât cap și coadă.
Premiereînainte de Crăciun by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11011_a_12336]
-
el, de-a gata, povești de-o săptămînă, roluri învățate în pripă de actorii de la Teatrul German, puși să joace, în port bănățean, ceva gen Heildelbergul de-altădată. Se descurcă, așa nepurtați prin spectacole cum sînt, pe deasupra și cu o ,coadă" de studenți la Belle Arte, veniți, taman atunci, cu Profu' să picteze ceva pustietate. Un amănunt pare, totuși, să-i dea de gol, deși nu știm cu siguranță că-i așa. Zice-s-ar că, dintre simțurile noastre, mirosul e
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
cucerire (nu că profesorii din accelerat n-ar fi și ei oameni și n-ar păcătui, măcar cu gîndul, în vacanță, chiar dacă predau religie...), se citesc reviste de fenomene paranormale, pînă cînd toată situația alunecă, încetișor, în paranormal. Tot farmecul cozilor din toate timpurile, unde morga unor ,retori" e bășcălia celorlalți, se răspîndește endemic în rapid, pe peron, în oraș, pe la gazete: ,Colegii lui din redacție să fie pregătiți pentru o eventuală ediție specială! apoi își anunță un bun prieten de la
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
de vizitatori decât Muzeul Crimelor Comunismului. Oameni de pe toate meridianele globului stau în el zile în șir, cum am stat și eu, și mulți vizitatori depun acolo flori în memoria celor uciși de infama STASI. Oamenii stau, de asemenea, la coadă ca să viziteze Muzeul Comunismului din Praga și Casa Terorii din Budapesta. Toate capitalele celorlalte foste țări est-europene au un asemenea muzeu”, povestește fostul deținut politic, acum profesor la U. Illinois/Chicago și consul onorific general în Florida. Cum s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
iglu de plăpumi, acea lume refugiu care cu lapte te nutri și victimă te crescu. Astfel soarta luă formă ca perlă în cochilie, în cuibul tău creșteai fără griji, recitând rugăciuni, jucându-te cu păpuși și mașinuțe, trăgând pisicile de coadă. Balta secunda fantezia ta de a naviga ca Sinbad și acea zână mută dincolo de gard pentru capre o dimineață de mai. Deja prezență anonimă printre cei care în jur împărțeau zilele tale preziceai excluderea, privirea pierdută din geamurile unei aule
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în leșin două trupuri împletite ca coarde iederei, părul ei proaspăt, fragrant de tussah, cum să-l meriți? în cumpănă pe un tas al balanței cum să te însoțești cu un alt suflet și nu-l rănești?.. Inima ta este coadă scorpionului, viziune aiurea, ramă inedită contextului, un pământ de mijloc plăsmuit de către un pudic vlăstar, soare în umbra limfei sale vitale.. Ambivalența nu-ți îngăduie să lămurești, să schimbi nici nu-ți permite de a rupe lanțul, de a aduna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
apărut la Humanitas, primul dintr-o serie. Prefața autorului pare-a vinde cartea drept dare de seamă (ambidextră...) în fel și fel de politici. E, firește, și asta, cîtă vreme genul proxim al aproape oricărei discuții, de la ,partizanatele" canaliei de cozi, pîn' la foiletonistica de ziar ori revistă, este pusul țării la cale (prin ,țară" puteți înțelege orice...). Da, numai că deosebirea dintre niște ,geometrii" minimale, croite din refuz (vasăzică punct) și alternative (vasăzică virgulă), îndeajuns pentru dansurile propriu-zis politice, ba
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
anume pagubă, singura soluție e să încerci să ții, cumva, în mînă toate alternativele. Și, pe potriva acestui ,jupînlîc", Dan C. Mihăilescu găsește trei ,moșii": ,România lui Caragiale, România lui Cioran și România noastră, a Ťboierilor mințiiť". Le ia, firește, de la coadă. Prima, din Semințe de ceartă, e țara Apelului către lichele (a fost și el reeditat, de curînd, cu diatribe de ieri și deranjuri de azi, altă marfă, același cîntar), contrat tandru de o cronică a schimbărilor pe care Dan C.
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
arte, idei, trece de la înțepătura prin cojoc, de cititor cusurgiu, respectuos totuși, pînă la proba contrarie, la eseul de psihologia mulțimilor, făcut cu arme de sociolog ,volant". De om care se plimbă, vorba lui Eminescu, pentru pîine, pentru linte, din coadă-n coadă și vede, nici mai mult, nici mai puțin, decît lumea românească la 1990: un viceversa trist, de clovnerie trecută-n impostură... Mai încolo, părăsind repede actualitatea care nu-i, niciodată, atît de nouă pe cît se pretinde, Dan
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
trece de la înțepătura prin cojoc, de cititor cusurgiu, respectuos totuși, pînă la proba contrarie, la eseul de psihologia mulțimilor, făcut cu arme de sociolog ,volant". De om care se plimbă, vorba lui Eminescu, pentru pîine, pentru linte, din coadă-n coadă și vede, nici mai mult, nici mai puțin, decît lumea românească la 1990: un viceversa trist, de clovnerie trecută-n impostură... Mai încolo, părăsind repede actualitatea care nu-i, niciodată, atît de nouă pe cît se pretinde, Dan C. Mihăilescu
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
o stranietate istorică. Aberația era a ansamblului existenței obștești, amar-pitorească precum un fapt divers vînat de amatorii de senzațional. întreaga viață a societății noastre se transforma într-un fapt divers prin care își făcea loc monstruosul. Sărăcia lucie provoca faimoasele ,cozi" pentru obținerea alimentelor, cu prilejul cărora indivizii regresau spre reacții primitive, spre o comportare de turmă. Detaliile au preciziunea clinică a consemnării simptomelor unei maladii severe: ,La ŤFlorať (în Cluj) se formează zilnic, dimineața, cîte o coadă de 300 de
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
lucie provoca faimoasele ,cozi" pentru obținerea alimentelor, cu prilejul cărora indivizii regresau spre reacții primitive, spre o comportare de turmă. Detaliile au preciziunea clinică a consemnării simptomelor unei maladii severe: ,La ŤFlorať (în Cluj) se formează zilnic, dimineața, cîte o coadă de 300 de persoane, fără a ști ce se dă și dacă se dă. Mulți își iau cîte 2 Ťlibereť, pentru a cumpăra ceva. Uneori trec cele două zile fără să reușească să cumpere ceva. Stau la rînd și femei
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
mică. Printre necazurile și lamentațiile prezentului, trecutul deloc îndepărtat începe să fie întrezărit într-o lumină dulce, blândă, odihnitoare. Un fel de eden socialist, din care au dispărut foamea, frigul și frica, întunericul din apartamente și turnătorii de pe scara blocului, cozile și rațiile la alimente, cele două ore de unic program TV, uriașele manifestații populare întru glorificarea perechii prezidențiale, sincrone cu demolarea caselor și a bisericilor, mutilarea satelor, rescrierea Istoriei, restul ,sistematizărilor" operate de către un Conducător paranoic. Grijile zilei de azi
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
camuflaj, tunică verde colonial, kaki, multe buzunare burdușite având fermoarele trase, gata să pleznească, șapcă de comando cu cozoroc lung, ochelari de soare tropicali... în mâna dreaptă, un aparat de luat vederi, ultimul tip. în stânga, un fel de pâlnie cu coadă, a cărei utilitate n-o înțelegeam; vreun aparat, poate, de înregistrare de la distanță... Cu flerul firii mele îngerești, oricât de infimă și de decăzută, văzui, ascunsă, înfășurată, făcută bine sul, vârâtă pe sub centironul lat al tunicii, aripa dreaptă, tot kaki
Pe Obi, pe Irtîș... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10804_a_12129]
-
scopuri este cel educativ. Declarat, așadar. Dorim ca mulți copii și tineri să vină și să vadă." M-a impresionat teribil că responsabilitatea celor bogați poate să însemne și așa ceva. Poate să însemne o provocare culturală extraordinară, poate să însemne cozi interminabile, liniștite, în care turci de peste tot și străini de peste tot pot vorbi despre Picasso, Istanbul, Londra, Madrid, Malaga, Paris, Tokyo, București, New York, Barcelona, Madrid, Avignon, Washingthon, Cannes. Poate să însemne chiar vizita aceasta. Scurtă și tulburătoare. Visul unei nopți
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]
-
negru, de exemplu, personajele sînt șarjate, orice autor carichează lumea, nu poți să iei imaginea drept document. Dacă vrei să știi ce s-a întîmplat, deschizi o carte de istorie. Și totuși, oamenii citeau literatură ca să afle. De-asta făceau coadă la Delirul, de exemplu. Credeți că greșeau? Da. Și Preda greșea. Arta n-are nici o legătură cu ce s-a întîmplat, de fapt. Luați catedralele lui Gaudi. Acolo sînt ornamente, sînt înflorituri. Poți urmări ideea de credință în linia catedralelor
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
care Încearcă În anii interbelici (1938) câteva traduceri În engleză (printre care și Luceafărul), luându-și Însă mari libertăți de interpretare textuală, cu scuza muzicalității - de fapt, combinând versul 1/2 și 3/4, și făcându-le să „sune” din coadă cu rime simple. Au urmat traducerile din timpul comunismului, realizate aproximativ Între 1960 -1975. Ele sunt influențate negativ de realitatea politică mai mult decât s-ar crede: poeții români scriau cu interdicții de tematica, ba chiar și de vocabular; Într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]