7,311 matches
-
experiența cotidiană. În cadrul măsurării și al teoriilor despre date, conceptul de dimensionalitate are o înțelegere specifică și este definit ca numărul de surse separate și relevante de variație între obiecte. Fidelitatea. Este un concept care examinează gradul de repetabilitate și coerența măsurării. O măsură fidelă produce rezultate similare și consistente la repetarea operației de măsurare. Fidelitatea reprezintă un indicator al erorii variabile (aleatorii) conținute de măsură. Eroarea sistematică nu reduce nici coerența, nici repetabilitatea rezultatelor de măsurare. Măsurarea. În acest volum
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Este un concept care examinează gradul de repetabilitate și coerența măsurării. O măsură fidelă produce rezultate similare și consistente la repetarea operației de măsurare. Fidelitatea reprezintă un indicator al erorii variabile (aleatorii) conținute de măsură. Eroarea sistematică nu reduce nici coerența, nici repetabilitatea rezultatelor de măsurare. Măsurarea. În acest volum, prin măsurare se înțelege procedura prin care obiectelor li se atașează numere, în funcție de starea uneia dintre însușirile lor, conform unor reguli coerente stabilite de cercetător. Metoda compozițională. Pornește de la un set
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
regula celor 4 C”" În literatura de specialitate, atunci când se vorbește despre realizarea unui management performant, se subliniază rolul și importanța „regulii celor 4 C” în conduita și practica fiecărui manager. Conform acestei reguli, caracteristicile comune oricărui management performant sunt: coerența, curajul, claritatea și considerația. ¬ Coerența - are în vedere următoarele aspecte: • coerența între vorbe și fapte - un manager nu poate discuta sau promite mult timp anumite schimbări în organizație fără să facă nimic în acest sens. Iată câteva exemple de incoerență
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
literatura de specialitate, atunci când se vorbește despre realizarea unui management performant, se subliniază rolul și importanța „regulii celor 4 C” în conduita și practica fiecărui manager. Conform acestei reguli, caracteristicile comune oricărui management performant sunt: coerența, curajul, claritatea și considerația. ¬ Coerența - are în vedere următoarele aspecte: • coerența între vorbe și fapte - un manager nu poate discuta sau promite mult timp anumite schimbări în organizație fără să facă nimic în acest sens. Iată câteva exemple de incoerență în raport cu subordonații: a cere respectarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
despre realizarea unui management performant, se subliniază rolul și importanța „regulii celor 4 C” în conduita și practica fiecărui manager. Conform acestei reguli, caracteristicile comune oricărui management performant sunt: coerența, curajul, claritatea și considerația. ¬ Coerența - are în vedere următoarele aspecte: • coerența între vorbe și fapte - un manager nu poate discuta sau promite mult timp anumite schimbări în organizație fără să facă nimic în acest sens. Iată câteva exemple de incoerență în raport cu subordonații: a cere respectarea programului, dar a începe ședințele cu
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
cere respectarea programului, dar a începe ședințele cu cincisprezece minute întârziere; a afirma că dreptul la greșeală există, dar a sancționa prima greșeală în luarea unei inițiative, uitând că doar cei ce nu iau nici o inițiativă nu fac greșeli etc.; • coerența între decizii - deciziile contradictorii pot duce la: derogareaunor hotărâri anterioare, destabilizarea unui întreg proces care antrenează deja mai mulți angajați, instituirea unui nou sistem de delegare etc.; • coerența între obiectivele propuse și mijloacele alocate - este ceea ce putem numi punctul sensibil
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
că doar cei ce nu iau nici o inițiativă nu fac greșeli etc.; • coerența între decizii - deciziile contradictorii pot duce la: derogareaunor hotărâri anterioare, destabilizarea unui întreg proces care antrenează deja mai mulți angajați, instituirea unui nou sistem de delegare etc.; • coerența între obiectivele propuse și mijloacele alocate - este ceea ce putem numi punctul sensibil al managementului (alocarea resurselor este un act important în procesul managerial și trebuie efectuată în funcție de prioritățile fiecăruia, iar aceste priorități trebuie să fie foarte clar definite). Atunci când un
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
este ceea ce putem numi punctul sensibil al managementului (alocarea resurselor este un act important în procesul managerial și trebuie efectuată în funcție de prioritățile fiecăruia, iar aceste priorități trebuie să fie foarte clar definite). Atunci când un manager sau un lider veghează la coerența activitățilorsale, legitimitatea sa este rar contestată, indiferent de stilul pe care îl adoptă, chiar dacă subordonații și colaboratorii nu sunt întotdeauna de acord cu deciziile luate de el; din contra, absența coerenței duce adesea la contestare și chiar la revoltă din partea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
definite). Atunci când un manager sau un lider veghează la coerența activitățilorsale, legitimitatea sa este rar contestată, indiferent de stilul pe care îl adoptă, chiar dacă subordonații și colaboratorii nu sunt întotdeauna de acord cu deciziile luate de el; din contra, absența coerenței duce adesea la contestare și chiar la revoltă din partea subordonaților și colaboratorilor. ¬ Curajul - alături de inteligență definește prima calitate a managerului. În domeniul managementului, paradoxal, prea multă inteligență analitică poate constitui un dezavantaj, deoarece, în momentul în care se ia o
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
conducere pe compartimente, departamente sau niveluri ierarhice subordonate, învestirea cu autoritatea necesară a persoanelor care au primit funcții de conducere și stabilirea unor linii de autoritate în cadrul organizației, precum și a unor canale oficiale de comunicare prin care să se asigure coerența și eficiența intervenției și activităților. a. Responsabilitatea se referă la gradul de aderență personală față de valorile, cultura, misiunea și politicile organizației, la implicarea personală în atingerea obiectivelor, utilizarea resurselor și asumarea riscurilor în procesul de derulare a activităților; odată acceptată
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ținându-se cont de trei factori: momentul în care se efectuează evaluarea, cine a solicitat evaluarea și scopul evaluării. A defini obiectul care se evaluează înseamnă, de asemenea, a măsura cunoașterea componentelor proiectului. Acestea sunt criteriile clasice pentru evaluare: relevanța, coerența, eficiența, eficacitatea, viabilitatea, permanența, sustenabilitateaetc. Evaluarea viabilității unei activități nu coincide cu evaluarea relevanței sale: ea necesită metode, indicatori, surse de informații diferite etc.; • abordarea evaluării în relație directă cu celelalte funcții ale managementului. Există cel puțin două argumente în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
a aplica regulile și procedurile și a respecta formalismul necesar pentru buna funcționare a echipei. Aceste stiluri pot fi clasificate astfel: ¬ Stiluri eficace - întreprinzător, realist, participativ, organizator (aceste stiluri sunt atribuite celor care pun în practică „regula celor 4 C” - coerență, claritate, curaj, considerație). ¬ Stiluri ineficace - autoritar, oportunist, demagog, birocrat (aceste stiluri sunt atribuite celor care constituie surse de ambiguitate și de neînțelegere în interiorul echipei; sunt situații când putem fi constrânși să le folosim, dar trebuie să fim conștienți de potențiala
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de învățare integrați într-o școală incluzivă); - participarea - atragerea și implicarea tuturor părților interesate în eforturile de schimbare reprezintă condițiile fundamentale în susținerea reformelor; lipsa de participare și a „sentimentului de proprietate” blochează atât inițierea, cât și adoptarea ideilor reformatoare; - coerența - subsumarea tuturor programelor și activităților din instituție/organizație noii viziuni asupra schimbării; - expertiza - utilizarea în conceperea, realizarea și evaluarea schimbării a expertizei recunoscute în domeniu, fără prejudecăți sau interese de ordin politic, etnic, profesional sau de altă natură; - formarea - educatorii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
b. Comunicarea scrisă se utilizează în rapoarte, memorii, note interne, planuri de activitate, scrisori, mesaje prin fax sau e-mail etc. În acest caz, nota de subiectivitate dispare. În plus, acest tip de comunicare asigură păstrarea în timp a informației și coerența mesajului și permite o elaborare prealabilă. Prezintă însă și câteva dezavantaje: necesită efort și timp mare de realizare (mai mare decât în cazul comunicării orale), nu asigură un feedback rapid și are un caracter impersonal. c. Comunicarea nonverbală permite transmiterea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
accesată oricând ca o mostră „vie” supusă documentării publice, însă prin chiar „vizibilitatea” sa este lipsită de intimitatea și integritatea propriului corp chiar și după moarte. Acest exemplu dovedește încă o dată faptul că viitorul corpului uman, în contextualizare digitală, în lipsa coerenței și a privațiunii, nu se fundamentează doar pe promisiuni, ci și pe amenințări existențiale și psihologice legate de noțiunea controlului și a manipulării (vezi de pildă Cartwright, 1998, 2000, pentru accentuarea problematicilor sociale în legătură cu noile tehnologii medicaleă. Potențialul „eliberator” al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de patternuri informaționale (Hayles, 1997, p. 204Ă. Autoarea înțelege adesea prin subiect virtual conceptul de cyborg datorită simbiozei ființă umană - computer. În momentul când simțurile umane sunt interfațate până la protezarea virtuală care asigură contopirea granițelor corpului uman cu ecranul calculatorului, „coerența proprioceptivă în întrepătrundere cu protezele electronice joacă un rol important în reconfigurarea granițelor corpului perceput” (Hayles, 1997, p. 202Ă. Astfel, una dintre concluziile teoreticienei este faptul că simbioza om-ordinator produce interceptarea viziunii cyborgice: Suntem deja cyborgi în sensul că experimentăm
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acest lucru nu înseamnă că identitatea subiectului este dezintegrată în mod ireversibil și pierdută în rețea. Dimpotrivă, acest tip de identitate poate fi definitorie pentru eforturile căutărilor și ale regăsirilor de sine, ale restructurărilor și ale întâmpinării alterității. Până la urmă, coerența și integritatea identității obținute prin intersectarea dintre realitatea fizică și cea digitală sunt procese care trebuie să conteze și să fie cultivate. 2.3. Alteritate și nomadismtc "2.3. Alteritate și nomadism" Aspectele prin care se închipuie alteritatea în mediul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și formaleă cognitiv-senzoriale ale propriului statut vizual, modificări artistic-estetice și social-comunicaționale. 3.6. Critica corpului virtual la Paul Viriliotc "3.6. Critica corpului virtual la Paul Virilio" Critica identității și a corporalității cyberspațiale se sprijină pe ideea ideologică a pierderii coerenței și continuității în identitate, care duce la rândul ei la dispariția controlului asupra realității. Am văzut în capitolul precedent modul în care se structurează critica baudrillardiană în legătură cu subiectivitatea virtuală, deși atitudinea sa abundă în extreme discursive. Indiferent dacă identitatea se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
endoscop video. 14. În cadrul acestor performări tehnoartistice, Internetul este utilizat pentru explorarea „coregrafiei” corpului și a experienței telematice. 15. „Propriocepția” este simțul care ne spune unde sunt granițele corpului nostru determinându-ne să simțim că ne locuim corpurile din interior. „Coerența proprioceptivă” este un termen împrumutat de la fenomenologi și „se referă la modul cum aceste granițe sunt formate printr-o combinare a mișcărilor de feedback fiziologic și uz comun” (Hayles, 1997, p. 198Ă. Teoreticiana dă exemplul jucătorului de tenis aflat în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
proprioceptivă” este un termen împrumutat de la fenomenologi și „se referă la modul cum aceste granițe sunt formate printr-o combinare a mișcărilor de feedback fiziologic și uz comun” (Hayles, 1997, p. 198Ă. Teoreticiana dă exemplul jucătorului de tenis aflat în „coerență proprioceptivă” cu racheta de tenis pe care o experimentează ca o extensie a propriului braț. Prin urmare, corpul uman poate simți coerența proprioceptivă, fiind interfațat cu computerul. 16. MUDs (Multi User Dungeons sau Multi User Dimensionsă constă în câteva sute
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de feedback fiziologic și uz comun” (Hayles, 1997, p. 198Ă. Teoreticiana dă exemplul jucătorului de tenis aflat în „coerență proprioceptivă” cu racheta de tenis pe care o experimentează ca o extensie a propriului braț. Prin urmare, corpul uman poate simți coerența proprioceptivă, fiind interfațat cu computerul. 16. MUDs (Multi User Dungeons sau Multi User Dimensionsă constă în câteva sute de jocuri multiutilizator ale Internetului în care interacțiunea se realizează prin conversație textuală online și prin improvizația de jocuri de roluri în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de Amy Bruckmană etc. 17. Teoreticiana Sherry Turkle nu se referă la noțiunea psihologică de „personalitate multiplă” în sensul patologic al sintagmei. În postmodernism, este de remarcat disputa insolvabilă dinntre teorie (descentrarea și multiplicitatea euluiă și experiența trăită (unitatea și coerența ca și realitate subiectivăă. Postmodernismul nu poate depăși capcana corporealității; oricând se poate aduce contraargumentul identității psihice stabile care caracterizează normalitatea subiectului uman în pofida descentrării identitare: subiectul uman nu poate evada din fixitatea relativă a corpului și a minții. 18
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Norbert Wiener (stabilitatea sistemelor mecaniceă, al doilea prin Humberto Maturana și Francesco Varela (accentul asupra observatoruluiă, iar al treilea prin diverși teoreticieni ai inteligenței și vieții artificiale (robotică și simulareă. 19. Katherine Hayles (1999Ă remarcă perpetuarea umanismului liberal (care cultivă coerența și raționalitatea euluiă în opera informaticianului Norbert Wiener sub forma „anxietății cibernetice”: calculatorul este designat astfel încât să nu amenințe autonomia subiectului uman; mai mult decât atât, mașina cibernetică trebuie să producă extinderea eului uman în cadrul său. „Părintele ciberneticii” conservă granițele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
2001) conține un set de propuneri concrete care abordează nevoia de intensificare a participării, îmbunătățirea eficacității politicii și, mai general, nevoia redefinirii rolului instituțiilor UE. Carta albă propune cinci principii ale „bunei guvernanțe”, și anume: participarea, transparența, responsabilitatea, eficacitatea și coerența, în plus față de cele ale subsidiarității și proporționalității, care au fost deja stabilite în tratate. Satisfacerea acestor exigențe presupune luarea în considerare a necesității revizuirii atât a dimensiunii orizontale (relațiile dintre instituții și cetățeni, precum și relațiile construite de-a lungul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
dintre nivelurile politicilor) în procesul decizional și de implementare a politicilor europene. În acest circumstanțe, „o mai bună implicare” înseamnă comunicarea, într-un cadru democratic, cu cetățenii de la nivel regional și local. Acest demers implică o responsabilitate majoră referitoare la „coerența generală a politicilor” asumată prin impactul teritorial al politicilor UE în domenii precum transport, energie sau mediu. Aceste politici ar trebui să facă parte dintr-un ansamblu coerent, fiind necesară evitarea fragmentării pe sectoare specifice. În mod similar, deciziile luate
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]