3,155 matches
-
ci se reduc la strada copilăriei, Strada Armenească (rebotezată, în epoca evocată, „I. V. Stalin”), a cărei „anatomie”autorul și-a propus s-o reconstituie. Portretele „riveranilor” sunt fixate cu umor, uneori cu blândă maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux Botezatu, sărmanul Naftuli Blecher, lucrător la fabrica
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților, văzute cu ochii învățatului obișnuit să compare și să evalueze metodic, descrierea adesea aplicată, exactă, irigată însă de emoție, a obiceiurilor
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
-i mai pușțin adevărat că, Între timp, fuseseră uciseră În războaie mai multe zeci de milioane de oameni, la vederea cărora Lafcadio s-a transformat brusc dintr-un estet arogant și criminal Într-un luzăr circumspect și plin de (auto)compasiune. Ce Înseamnă literatura de 20ș? Confort. Lectura romanelor publicate de editura Minuit În anii 1980 este aparent comodă: textele mustesc de umor, cinism, parodie. Este o literatură de interior, adresată occidentalului urbanizat care-și petrece toată viața În diverse interioare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a sistemului FFM. Toate sistemele dimensionale de caracterizare a personalității surprind, în felul lor, această perturbare esențială a celor cu tulburări de personalitate. În acest plan se manifestă conflictualitatea, agresivitatea, sadismul și, la fel, multe aspecte etice, de responsabilitate, grijă, compasiune, milă, ajutorare, neglijare, culpabilitate. Planul relațiilor și funcționării sociale e corelat cu rolurile sociale pe care persoana le asimilează și le exercită, cu mai multă sau mai puțină competență. În discuție intră acum distanțele interpersonale mai mari, relaționarea oficială, ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Optimist, curajos, îndrăzneț Căutarea noutății Explorator, deschis, cald, afectuos Energic, rezervat, deliberativ, stoic Dependența de recompensă Întreprinzător, hotărât, entuziast, perfecționist Detașat, rezervat, rece, independent Persistență Responsabil, cu scop, descurcăreț, autoacceptare, disciplinat Leneș, indecis, delăsător Autodirecționare Simțitor, empatic, săritor, plin de compasiune, principial Autoblamare, lipsit de scop, pasiv, doritor să se schimbe, nedisciplinat Cooperativitate Imaginativ, intuitiv, acceptant, spiritual, idealist Intolerant, imprevizibil, egoist, răzbunător, oportunist Autotranscendență Convențional, logic, neîncrezător materialist Împreună cu Przybeck și Svrakic Cloninger a construit un instrument de evaluare a personalității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raționamentele afective și a celor logice alături de încercarea - chiar bazată pe umor - de a degreva de semnificații negative și autoculpabilizante discursul pacientului. Ambele variante amintite impun însă o alianță terapeutică foarte elaborată în cadrul căreia pacientul să fie convins de reala compasiune a terapeutului. Tehnicile dialectic-comportamentale integrează un program flexibil al întâlnirilor, al subiectelor abordate și al accesibilității la diferiții psihoterapeuți implicați. Se consideră că schimbările pozitive sunt favorizate de atmosfera deschisă - dar sigură - astfel întreținută. Programul terapeutic odată structurat integrează observarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trebuit să i se dea: dragoste, prestigiu, bunuri. De aceea, simte mereu un gol interior și ca animalele flămânde își urmărește prada, exploatându-i pe alții neavând rețineri în a-și însuși bunurile lor. E egofil, indulgent cu sine, fără compasiune față de alții de care profită cu orice ocazie ca într-un fel de răzbunare continuă. Ar fi apropiat de psihopatul antisocial. Psihopatul nesigur-amorf („spineless”Ă. Acesta comite acte agresive pentru că se simte tot timpul nesigur, vulnerabil, pe cale de a fi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
POTTER (2006Ă analizează faptul că manipularea poate avea o componentă psihologică și nu neapărat una etică, fiind deseori expresia dificultății de relaționare afectivă profundă a tulburărilor de personalitate. Manipularea patologică, amorală a celor cu tulburări de personalitate se realizează fără compasiune, fără luarea în considerare a problemelor și suferințelor celuilalt, fără rușine sau sentiment de culpă, fără rezonarea interafectivă empatică dintre Eu și tu. Ea se poate articula cu conduite duplicitare, cu minciuna, mitomania, confabulația, reaua credință, ipocrizia. Din altă perspectivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu-i pasă. Desfășurarea existenței oamenilor presupune implicare interpersonală în cursul vieții de zi cu zi, în diverse situații și circumstanțe. Din perspectivă morală contează mai ales situațiile în care „celălalt” e în dificultate și suferință. E vorba și de compasiune, rezonanță afectivă, chiar milă. O atitudine de detașare schizoidă, de neputință dependentă, de continuă retragere și crispare suspicioasă, face ca subiectul să nu se implice în susținerea și sprijinirea, în grija pentru celălalt aflat în nevoie, manifestându-se astfel un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
transpună în situația altora și să se relaționeze astfel firesc cu ei. El nu rezonează afectiv împreună cu alții, nu e capabil de prietenie și dragoste autentică, nu realizează o bună intimanță și gradație a distanțelor psihice. Îi lipsește simpatia necesară compasiunii și milei, receptarea suferinței celorlalți. Psihopatul nu e interesat de consecințele acțiunilor sale pentru altul. Acestea sunt efectuate fără ca subiectul să implice aceste consecințe în însăși proiectul său de acțiune. Prin egofilia și egoismul său el e lipsit de generozitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fiecare o poate cauza. Dacă lipsește considerația și stima pentru altul în contextul unei păreri despre sine centrată pe egofilie, evaluarea acestuia ca persoană în sine, rezonanța afectivă intersubiectivă, capacitatea de descentrare, de plasare în situația celuilalt, de milă, de compasiune, sentimentul de vinovăție poate fi redus sau chiar poate lipsi. Rușinea și vinovăția sunt cultivate de socio-cultură în diverse grade. În unele cazuri, cum e cel al creștinismului, însăși ideologia religioasă accentuează educarea acestor trăiri. În alte societăți ele sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vom întâlni - deci în perspectivă morală - următoarele aspecte: incapacitatea unui comportament constant, cu sens moral pozitiv bogat în raport cu celălalt, ceilalți și sine; comportamente constante, cu sens moral negativ de tipul manipulării, chinuirii, neglijării, duplicității maligne; egofilie, lipsa de generozitate, milă, compasiune dar și de rușine și sentiment de vinovăție; tendința de deplasare și difuzare a responsabilității; deficiența raportării interpersonale de tip „eu-tu”, cu tendința plasării celuilalt la distanța indiferenței, a obiectelor ce nu se cer stimate, a lui oricine. Această
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vedere (1937), ce pune în relief virtuțile de pamfletar ale publicistului. Inclement se dovedește a fi și în cronicile lui dramatice. Afirmându-și cu duritate punctul de vedere despre aspecte la ordinea zilei, vorbește însă o altă limbă, aceea a compasiunii, în însemnările privind soarta necăjită a celor „desculți”, „flămânzi și goi”. Dar, în general, e neiertător și câteodată chiar câinos. Formula pe care o practică în schițele lui „anapoda” din Eu sau frate-meu?!... (1929) și Două și-un cățel
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
cu „păgânele urdii”. În mănăstire, „a țării mândră Doamnă” îndură „sub bolți de jale o soartă urgisită”, în timp ce în țară bântuie prăpădul (Călugărița). C. evocă mai ales aspecte tragice ale vieții voievozilor, sacrificiile și suferințele acestora. Versurile mărturisesc nu atât compasiunea poetului, cât îndurerarea față de soarta unor oameni considerați mult apropiați lui, legați de el sufletește. Forța emotivă sporește în poezia Noapte roșie: învins, un bătrân voievod fuge „ca o nălucă, prin vifor, prin noroi”, fără să simtă că din răni
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
și își manifestă întreaga aversiune față de Pirgu, reprezentant plebeu al unei lumi care se ridică pe ruinele blazoanelor. Admirator al stemelor și figurilor nobiliare, al căror urmaș se credea, C. infuzează în Craii de Curtea-Veche un anume regret, o anume compasiune pentru Pașadia și Pantazi. Din acest punct de vedere, romanul are și o altă semnificație. El zugrăvește destrămarea prin viciu și desfrâu a aristocrației, a ultimelor ei vlăstare. Pașadia și Pantazi, purtători degenerați ai blazoanelor, oficiatori ai viciului cu gesturi
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
și cu diferite identități socio-cultural-profesionale), cu toții cât se poate de „tipici” și, totodată, particularizați prin diferite detalii ori atribute (mentalități, preocupări, comportamente etc.), de regulă bizare ori grotești (de un grotesc al banalității, privit de autor cu oarecare blândețe și compasiune). Banalul imobil băcăuan capătă astfel funcția de „model societal”, de „eșantion” ori „machetă” a societății românești contemporane, și nu e de mirare că una dintre cronicile care s-au scris despre roman e intitulată Țara ca bloc. Peripețiile micii comunități
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
aceea, deseori, în scrierile lui anecdotica e cruntă, dar mesajul e luminos. Abjecția umană, în diferitele-i manifestări, este fără îndoială condamnată, dar nu înainte de a fi studiată în amănunțime, cu o remarcabilă intuiție psihologică și totodată cu o anumită compasiune față de cei care o întruchipează, ei înșiși niște nefericiți. Astfel, scriitorul ajunge, în unele cărți (Piticii își puneau țărână-n cap, 1995) să compună, după cum declara într-un interviu, „...o odă închinată ticăloșiei”, dat fiind că „ticăloșia are extraordinare potențe
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc din amărăciuni și ostilități, A. rămânând adesea la relatarea faptului brut, primitiv. O privire trist-resemnată, pătrunsă de compasiune, prinde scene din viața micilor slujbași, luminând fie amarul singurătății, ca în romanul Orașul dărâmaților (rămas în pagini de revistă), fie vreun suflet candid rănit de brutalitatea existenței (Fals mandat de aducere, 1931), fie o figură de apostol jertfit „faptei
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
o persoană rezilientă, va fi unul de schimbare pozitivă, de dezvoltare (Joseph, Linley, 2006, p. 1042): 1. vor fi valorizate mai mult relațiile cu ceilalți, cu prietenii, cu ceilalți membri ai familiei, față de care persoana va manifestă mai multă înțelegere, compasiune și altruism; 2. imaginea de sine va suferi modificări substanțiale privind sporirea încrederii în înțelepciunea, puterea și reziliența proprie, dar și a toleranței față de propriile limite și vulnerabilități; 3. filosofia de viață a persoanei se va schimba în sensul unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o oarecare lipsă de interes a specialiștilor față de subiect. Deși în creștere în ultimii ani, interesul polițiștilor, al medicilor, al cadrelor didactice din școli față de violența domestică rămâne încă ancorat mai mult în zona curiozității față de evenimentul violent și a compasiunii față de victime, decât a unui profesionalism gata de intervenție. în ultimii ani, mai ales începând cu 2003, s-au făcut pași importanți în considerarea fenomenului violenței domestice, s-a inițiat o lege specială (217/2003) căreia i s-au adus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor sau cu spaima acesteia de consecințele ce vor apărea în viața ei din cauza penalizării agresorului. în astfel de cazuri, în acord cu legislația noastră, poliția și oamenii legii nu mai au nici o putere, trebuie să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
promova cu perseverență și stoicism diverse strategii spirituale, ceea ce îi apără coeziunea și lumina interioară a ființei, reușind să înțeleagă sensul superior al destinului ei tragic. Ca urmare, în pofida stării ei precare de sănătate se dedică cu iubire, generozitate și compasiune ajutorării bolnavilor de cancer, prin activarea într-un centru de suport, special creat de ea la San Francisco. Practicând meditația cu acribie zilnică, ea a reușit să-și controleze durerea, fără analgezice, deși metastazele îi cotropiseră întregul corp. Fiindcă și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
capabilă de o totală autoacceptare, valorizare. Persoana, conștientă de forțele și slăbiciunile sale, este capabilă să trăiască autentic, ancorată în prezent, să se bucure de viață și să găsească sensul vieții; prețuiește încrederea profundă în ceilalți și are sentimente de compasiune față de cei din jur, fiind în același timp capabilă să primească manifestările de compasiune ale celorlalți. Schimbarea este văzută ca necesară și inevitabilă. Imaginea persoanei despre ea însăși este menținută și apărată până la confruntarea cu evenimente amenințătoare, total diferite de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
capabilă să trăiască autentic, ancorată în prezent, să se bucure de viață și să găsească sensul vieții; prețuiește încrederea profundă în ceilalți și are sentimente de compasiune față de cei din jur, fiind în același timp capabilă să primească manifestările de compasiune ale celorlalți. Schimbarea este văzută ca necesară și inevitabilă. Imaginea persoanei despre ea însăși este menținută și apărată până la confruntarea cu evenimente amenințătoare, total diferite de structura sinelui persoanei. într-o astfel de confruntare se petrece o dezorganizare a structurii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fără a-și pierde bucuria de viață. Ceea ce se schimbă la persoană ca urmare a evenimentului traumatic depășit (Joseph, Linley, 2006) apare în trei dimensiuni, astfel: 1. se întăresc relațiile cu ceilalți, familia și prietenii devin mai importanți și cresc compasiunea și altruismul persoanei față de ceilalți; 2. persoana își schimbă viziunea asupra ei înseși, capătă un sentiment clar cu privire la puterea și înțelepciunea ce le deține, dar și o mai mare conștientizare și toleranță față de propria vulnerabilitate și limitele personale; 3. se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]