7,605 matches
-
depresiei (vezi și Nettle, 2004). Tulburarea de tip depresiv Pasul 1: Care este structura cognitivă care poate explica producerea acestui răspuns? Depresia este un termen care descrie modificări specifice la nivel subiectiv (de exemplu, tristețe), cognitiv (de exemplu, gânduri negative), comportamental (de exemplu, reducerea comportamentului social) și psihofiziologic (de exemplu, probleme cu somnul). Aceste manifestări sunt efectul unor structuri cognitive. Pasul 2: În ce constă această structură ca proces și/sau conținut? Răspunsul la această întrebare este fundamental căci el ne
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
structuri cognitive evaluative locale (cogniții evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare (catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranță la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală) exprimate în gândurile automate care, la rândul lor, produc răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Dacă aceste mecanisme sunt iraționale, răspunsurile se vor exprima într-un tablou clinic; gândurile automate iraționale fac parte din tabloul clinic și constituie factori de vulnerabilitate locală pentru celelalte componente ale tabloului clinic. Dacă aceste mecanisme sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
formale. Într-adevăr, cognițiile iraționale se învață implicit, fără efort conștient și fără o pregătire formală. d) Este utilizată fără efort conștient și fără a conștientiza modul în care funcționează; Într-adevăr, cognițiile iraționale generează automat diverse outputuri emoționale și comportamentale. e) Nu se identifică și/sau reduce la aplicarea structurilor generale ale modelului social standard la conținuturi specifice. Conform modelului social standard, aceste structuri cognitive ar trebui să fie aplicabile similar la conținuturi diferite. Cercetările arată însă că ele sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
dată termenul „genetică” pentru studiul transmiterii informației ereditare și al variațiilor acesteia; ulterior, în 1909, Wilhelm Johannsen, un biolog danez, a introdus termenii: gene (unitățile de bază ale eredității), genotip (constituția genetică a unui organism), fenotip (totalitatea caracteristicilor fizice și comportamentale ale unui organism). În 1910, factorii mendelieni sunt localizați la nivelul cromozomilor de către Thomas Hunt Morgan, un embriolog care a făcut celebră banala musculiță de oțet, Drosophila melanogaster. Identificarea ADN-ului drept „principiu transformator” de la baza transformărilor genetice la bacterii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Presiune arterială scăzută/normală ridicată/nu știu ridicată Greutate normală supraponderal obez Diabet fără diabet istoric familial cu diabet Activitate fizică mai mult de 30 de minute în majoritatea zilelor activ o dată sau de două ori pe săptămână inactiv Pattern comportamental relaxat adesea grăbit, anxios, intolerant întotdeauna grăbit, competitiv, intolerant Scorul total: Cotarea riscului de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare Scor Risc scăzut 0 - 2 Risc moderat 3 - 5 Risc excesiv 6 - 9 Risc ridicat > 10 Riscul genetic este așadar o subcategorie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mai mult sau mai puțin sever depinde uneori de stilul de viață și de aderența la tratament a pacientului. În principiu, procedurile/tehnicile de intervenție terapeutică în consilierea genetică vizează următoarele niveluri: 1) cognitiv (de exemplu, modificarea cognițiilor disfuncționale); 2) comportamental (de exemplu, modificarea comportamentelor dezadaptative); 3) psihofiziologic/biologic (modificări biologice prin tehnici de psihoterapie - de exemplu, relaxare - și medicale). Modificările de la aceste niveluri se exprimă apoi în modificări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv. Toate procedurile noastre de intervenție pot viza, separat
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
dezadaptative); 3) psihofiziologic/biologic (modificări biologice prin tehnici de psihoterapie - de exemplu, relaxare - și medicale). Modificările de la aceste niveluri se exprimă apoi în modificări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv. Toate procedurile noastre de intervenție pot viza, separat sau simultan, palierul cognitiv, comportamental și/sau psihofiziologic/biologic; așadar, ele sunt intervenții cognitiv-comportamentale (la nivel cognitiv, comportamental și psihofiziologic) și/sau medicale (la nivel biologic). Toate tehnicile terapeutice, indiferent de originea lor, vizează unul sau toate cele trei niveluri. Efectele modificărilor cognitive, comportamentale și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și medicale). Modificările de la aceste niveluri se exprimă apoi în modificări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv. Toate procedurile noastre de intervenție pot viza, separat sau simultan, palierul cognitiv, comportamental și/sau psihofiziologic/biologic; așadar, ele sunt intervenții cognitiv-comportamentale (la nivel cognitiv, comportamental și psihofiziologic) și/sau medicale (la nivel biologic). Toate tehnicile terapeutice, indiferent de originea lor, vizează unul sau toate cele trei niveluri. Efectele modificărilor cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice se exprimă în schimbări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv (pentru tehnici de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cognitiv, comportamental și/sau psihofiziologic/biologic; așadar, ele sunt intervenții cognitiv-comportamentale (la nivel cognitiv, comportamental și psihofiziologic) și/sau medicale (la nivel biologic). Toate tehnicile terapeutice, indiferent de originea lor, vizează unul sau toate cele trei niveluri. Efectele modificărilor cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice se exprimă în schimbări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv (pentru tehnici de intervenție detaliate, vezi David, 2006a). Prezentăm în continuare un exemplu de tehnică de intervenție. Exemplu (Tehnici de decizie: modelul utilizății așteptate) Pasul 1: Definirea opțiunilor. Se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pacientul. Odată înțelese cele comunicate de pacient, ele trebuie recomunicate acestuia într-o formă empatică. În mod normal, cele comunicate de pacient în cursul terapiei cuprind referiri la situații de viață sau experiențe interne ale subiectului și la reacțiile sale comportamentale și emoționale la situațiile respective. Reflectarea terapeutică empatică lasă să transpară cele comunicate de pacient într-o formă structurată (de exemplu, evenimentul X generează comportamentul Y, producând trăirea subiectivă Z), insistând asupra trăirilor sale emoționale. De obicei, prototipul reflectării empatice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ale comportamentului său asupra noastră ca terapeuți. Apare astfel posibilitatea ca pacientul, necriticat ca persoană, să-și modifice comportamentul incriminat. De asemenea, se evidențiază impactul negativ al comportamentului asupra terapeutului și trăirile pe care acesta le experiențiază, stimulând astfel schimbarea comportamentală, în cazul unei relații terapeutice adecvate. „Tu comunicare” se referă la faptul că pacientul este criticat pentru comportamentul său global; aceasta sugerează că nimeni nu ar putea să schimbe acest comportament, deoarece însuși cel care îl produce este învinovățit. Exemplu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
New York: John Wiley. Coulson, A.S., Glasspool, D.W., Fox, J. și Emery, J. (2000) Computerized genetic risk assessment and decision support in primary care. Informatics: The Journal of Informatics in Primary Care. David, D. (2006a). Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale. Iași: Editura Polirom. Ehling, U.H. (1991). Genetic risk assessment. Annual Review of Genetics, 25, 255-280. Frank, J.D. (1973). Persuation and healing. Baltimore: John HopkinsUniversity Press. Hunt, S.C., Williams, R.R. și Barlow, G.K. (1986). A comparison of positive family history
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
riscul genetic cu riscul determinat de factori non-genetici, precizia în calcularea riscului pentru boală este mai mare. Utilizarea procedurilor cognitiv-comportamentale în tratamentul tulburărilor multifactoriale este susținută de faptul că cei mai importanți factori psihologici de patogeneză sunt cognitivi și/sau comportamentali (Baum et al., 1997). La nivel cognitiv, stilul funcțional/rațional respectiv disfuncțional/irațional este un mecanism important pentru sănătate și boală (vezi David, 2006); atunci când se referă la structuri generale, el se exprimă în trăsături de personalitate de vulnerabilitate (de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
față de acestea, atunci când sunt puse într-o ecuație de regresie, în explicarea, descrierea, predicția și organizarea răspunsurilor subiectului uman. Așadar, modificarea unui stil cognitiv disfuncțional/irațional în unul rațional/adaptativ se face în primul rând utilizând principii cognitiv-comportamentale. La nivel comportamental, stilul de viață (de exemplu, fumatul, comportamentul alimentar) este un factor etiopatogenetic cu implicații pentru boală (de exemplu, tulburări cardiovasculare, cancer, SIDA etc.). Așadar, modifcarea unui stil de viață nesănătos într-unul sănătos se face utilizând principii cognitiv-comportamentale. Aceste patternuri
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
le poate câștiga În cadrul parteneriatului; beneficiile pe care le poate aduce școlii, ca partener real. În ciuda acestor eforturi, În relațiile dintre școală și familie pot să apară disfuncții generate de bariere În comunicarea interpersonală, lipsa de interes din partea familiei, carențe comportamentale și atitudinale la nivelul ambelor părți etc. Pentru a depăși aceste bariere, care afectează inevitabil parteneriatul dintre școală și părinții elevilor, trebuie asumate ca priorități: creșterea inițiativei și implicării managerilor școlii În sensibilizarea și atragerea familiei; elaborarea și aplicarea sistematică
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
educație și construirea unei identități proprii onorabile, imaginea instituțională este importantă, ea fiind completată de rezultatele cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare În alte structuri de Învățământ) și de elemente persistente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, simboluri, modele comportamentale, ceremonii). Mesajul transmis comunității trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să exprime specificul unității respective În peisajul educativ local. Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală de către toți agenții instituționali (sponsori, autorități, părinți, elevi) menține
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
În cadrul activităților; de a efectua direct o gamă variată de exerciții În cadrul unor activități simple, accesibile și În ritm propriu; de a cunoaște lumea prin intermediul tuturor canalelor de recepție (tactil, kinestezic, văz, auz); abilitarea copilului pe planurile motric, senzorial-perceptiv și comportamental, astfel Încât să se poata integra În activitatea de grădiniță; diminuarea dizabilităților sale printr-un antrenament continuu și gradual; abilitarea copilului pentru o mai bună inserție socială În grădiniță, familie, societate În general; descoperirea și folosirea potențialităților copilului, a ritmului propriu
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
selectarea activităților de Învățare, elaborarea indicatorilor de evaluare. Se realizează apoi un plan de intervenție personalizat. Un plan de intervenție personalizat este un plan cu obiective pe termen scurt, mediu și lung elaborat pentru a sprijini Învățarea copilului sau nevoile comportamentale. Este un document de lucru pentru Învățător ce are următoarea structură: * domeniul de intervenție; * stabilirea obiectivelor; * stabilirea metodelor și mijloacelor de realizare; * perioada În care are loc intervenția; * criterii minimale pentru evaluarea progresului; metode și instrumente de evaluare. Învățătorului Îi
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
elevilor; formarea continuă a cadrelor didactice are În vedere diversitatea elevilor, politicile și serviciile de sprijin sunt coordonate global, iar politicile pentru copiii cu cerințe educative speciale vizează stimularea participării În activitățile obișnuite În clasă; politicile care privesc rezolvarea dificultăților comportamentale sunt legate de politicile de sprijin ale activității de Învățare; distribuirea resurselor școlii se face În mod echitabil și școala dispune de o strategie prin care părinții sunt Încurajați să devină parteneri În procesul de Învățare al copiilor lor; serviciile
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
concluzia exagerată că investigarea naturii virtuții etice ar fi străină demersului din Etica nicomahică și nu ar avea nici un rol în educația morală. Căci educația morală, nu-i așa, e o chestiune exclusivă de „deprindere”, de formare a unor obișnuințe comportamentale prin înfăptuirea repetată a unor acțiuni bune și evitarea sistematică a unora rele pănă cănd genul adecvat de reacție îți devine o a doua natură, prin metoda recompensei si pedepsei; or, în acest proces, teoria sistematică și argumentul rațional nu
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
genere, dar mai ales pentru mulțimea oamenilor de rănd care nu au nici o influență, totuși el recunoaște că ele au o putere de influențare asupra celor ce și-au format deja un caracter moral prin deprindere, prin asimilarea de habitudini comportamentale din mediul social, sub influența părinților, a educatorilor și a legilor: „Dar, așa cum arată lucrurile, ele (argumentele)... par să aibă o anume putere de a influența și de a încuraja pe acei tineri care posedă o generozitate a spiritului și
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
ca acestea să nu mai acționează, când viața progeniturilor este în pericol. Stimularea electrică a cortexului cingulat produce la masculi doar erecția, iar ablația girusului suprimă reacțiile de furie. Alte structuri decât girusul cingulat mai intervin în organizarea acestor acte comportamentale fundamentale. Încât, după ablația bilaterală a lobilor temporali, maimuțele prezintă un comportament bizar: le dispare teama de șerpi și alte vietăți sau obiecte, ce le produceau frică anterior și prezintă explorarea orală a tuturor obiectelor, chiar și a celor ce
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
specii și chiar obiecte (fetișism). Stimularea cu electrozi implantați cronic a diferitelor structuri ale rinencefalului (sistemului limbic) determină la animale expresii de comportament emotiv, în raport cu aportul alimentar, cu agenții nocivi și de comportament sexual. Se deduce, că cele două moduri comportamentale principale de conservare ale individului : stările emotive de agresivitate sau placidă, motivate de foame sau sațietate și cea de conservare a speciei (comportamentul sexual ori cel de apărare și ocrotire a puilor) sunt organizate în sistemul limbic. Rinencefalul conservă doar
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
exitus), când animalul se autostimulează rămânând cu lăbuța pe resortul, ce-i producea plăcerea (reacție de satisfacție). Zonele a căror stimulare produc o recompensă negativă sunt localizate distinct în nucleul perifornical al hipotalamusului și aria cenușie a mezencefalului. O situație comportamentală comparabilă cu cea prezentată în urma experienței menționate mai sus se petrece și în natură. Un șoarece marsupial (Rattus marsupialis), când ajunge la vârsta maturității sexuale, atunci prezintă (partea masculină) doar o singură perioadă de împerechere în viață, ce durează aproximativ
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
comportament și conferă acestora componenta afectivă, iar prin intermediul hipotalamusului se asigură procesele de integrare metabolică și somatică. Componenta somato-motorie se găsește sub controlul neocortical și al structurilor latero encefalice (talamus, corpi striați, neocortex). Aceasta asigură caracterul specific, orientat, al actului comportamental : Prin integrare talamică, excitația periferică, senzitivă și senzorială, interconexiunile limbice se transformă în senzație conștientă funcție de modularea interactivă a celorlalte formațiuni nervoase și prin conexiune inversă trecându-se de la durere la plăcere prin pragul (punctiform) stereotaxic: VII.2. EMOȚIA Comportamentul
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]