10,974 matches
-
Acasa > Cultural > Modele > JOLT KERESTELY. VIAȚA ȘI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Patru sunt coloanele pe care cântecul urcă la văzduhul șlagărului: compozitorul, textierul, interpretul, publicul. Cântecul e o lumină care nu străbate prin vedere, ci prin suflet și auzire, spre mit, fără strânsoare și serpentine. El are soldați pe cei patru, căci regiment fără garnizoană nu se poate! „Copacul”, „Tăcutele iubiri”, „Lumea
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
spre mit, fără strânsoare și serpentine. El are soldați pe cei patru, căci regiment fără garnizoană nu se poate! „Copacul”, „Tăcutele iubiri”, „Lumea de dragoste”, multe altele... sunt fiecare dintre ele un șlagăr în solda și tributul creativ al aceluiași compozitor, Jolt Kerestely, al pajilor condeieri, al pleiadei de interpreți, al mării fremătânde a publicului, oglindă fluidă în care nu se reflectă realități dezarticulate, materiale, ci spiritul cu ardoare de meditație și contopire în melodie. Notele muzicale ale cântecelor compuse de
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
Alina Mavrodin, Roxana Vulpescu, Mihaela Oancea, Angela Gheorghiu, Elvira Cârje, Sanda Șandru, Cornelia Angelescu, Liliana Pagu, Daniela Vlădescu, Valentin Teodorian, Ludovic Spies, George Lambrache, Dorin Teodorescu, Eugen Fântâneanu... sunt câțiva dintre interpreții care au contopit soarele tabloului creațiilor muzicale ale compozitorului Jolt Kerestely în culoarea vocii și solia cuvântului. Textierii care au clădit din cuvânt calea confidențială a cântecelor compozitorului Jolt Kerestely sunt: Mihai Dumbravă, Eugen Rotaru, Flavia Buref, Ovidiu Dumitru, Victor Brătulescu, Dan V. Dumitriu, Nina Cassian, Aurel Storin, Nicolae
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
Teodorian, Ludovic Spies, George Lambrache, Dorin Teodorescu, Eugen Fântâneanu... sunt câțiva dintre interpreții care au contopit soarele tabloului creațiilor muzicale ale compozitorului Jolt Kerestely în culoarea vocii și solia cuvântului. Textierii care au clădit din cuvânt calea confidențială a cântecelor compozitorului Jolt Kerestely sunt: Mihai Dumbravă, Eugen Rotaru, Flavia Buref, Ovidiu Dumitru, Victor Brătulescu, Dan V. Dumitriu, Nina Cassian, Aurel Storin, Nicolae Niță, Dumitru Popescu Chiseleț, Ion Rus, Corina Brăneanu, Ion Lotreanu, Sașa Georgescu, Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu, Teodora Popa
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
Patriche, Claudia Deleanu, Gh. E. Marian, Viorel Cosma, Lidia Danciu, Dumitru Nicolae, Crenguța Roșu, Liliana Ștefan, Florin Busuioc, Cătălin Crișan, Stelian Filip, Andreea Andrei, Viorela Filip, Marian Stere, George Popovici... Azi a terminat Oana Georgescu, de scris o carte despre compozitorul născut pe 12 mai 1934 la Sicold, în Harghita, și sorbind melancolia și mirajul sătesc de la Siclod în Mureș, unde a copilărit, Jolt Kerestely. Așteptată de lumea cucerită iremediabil de spumele valului fremătător al muzicii ușoare românești contemplate de istoria
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
talent! Oana Georgescu alege protagoniști dintre artiștii de valoare și redeschide între ei și publicul lor un drum de regăsire, de aducere aminte și de bucurie justificată. Azi ne reîntâlnim cu Jolt Kerestely, alăturându-ne cărții despre viața și opera compozitorului, scrisă de Oana Georgescu. Aurel V. ZGHERAN) aurel.vzgheran@yahoo.com (foto: Sebastian Oros) Referință Bibliografică: Jolt Kerestely. Viața și opera, povestite de Oana Georgescu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1138, Anul IV, 11 februarie 2014
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
Gheorghe Luchian cu ,, Zâmbete vesele și triste ,, epigrame și catrene, Iulia Valeria Raclu cu ,, Buburuza albastră ,, haiku, Mariana Bendou cu ,, Priviri în oglinda vieții ,, poezie, Liliana Albu cu ,, Sămânță de iubire ,, cu poezie. Pe lângă o aleasă ,, Pledoarie sentimentală ,, dedicată marelui compozitor George Enescu, de către regizorul Mihai Zaborilă din Iași, a fost și expoziția mea de grafică care s-a numit ,, Avem nevoie de Eminescu ,, prezentă pe simezele Galeriilor de Artă GEEA, patronată de Elena Condrei. Expoziția de grafică a cuprins 43
,, DE ZIUA TA, LIMBA ROMÂNĂ ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362917_a_364246]
-
dovezii achitării taxei de participare în contul: Cont IBAN RO24RNCB0092140819700001,BCR Sucursală Universitate, București Titular Federația Artă, Muzica și Sport participanții vor recita o poezie religioasă și /sau vor cânta un cântec religios; XI. Jurizarea Juriul va fi format din compozitori, realizatori radio-tv, interpreți consacrați, ziariști, profesori de specialitate, precum și reprezentați ai organizatorilor, dar și votul comunității facebook. Juriul va ține cont de calitatea interpretării, calitățile vocale, mișcarea scenica, precum și de vestimentație. clasamentul se va întocmi, de către juriul concursului, prin centralizarea
„ROMÂNISM CREŞTIN-CONCURSUL DE POEZIE ŞI CÂNTECE RELIGIOASE EDITIA I-A” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362942_a_364271]
-
din Iași. În timpul studenției, apoi ca profesor de muzică a condus coruri și orchestre, având cu ele numeroase participări în spectacole, emisiuni televizate, festivaluri... a compus melodii și versuri. A înșirui tot ceea ce a izbucnit din inima profesorului dirijor și compozitor Mihai Drimbe, zbuciumată până la ultima palpitație, tot ce a descătușat în muzica lui, nu se poate, pentru că destinul i-a întins pulbere stelară pe bagheta vijelioasă. A avut o familie frumoasă în mijlocul căreia a redobândit liniștea risipită fără măsură, pe
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
Andreea Gavriliu, pentru coerentă, umorul și ingeniozitatea coregrafiilor și a spectacolelor coregrafice pe care le semnează; Actorul Cristian Iacob, pentru interpretarea tripleților Zanetto din spectacolul Trei gemeni venețieni, producție a Teatrului Mic din București. Pentru categoria “Muzică” au fost nominalizați: compozitorul Adrian Enescu, pentru complexitatea artistică a Proiectului BachFiles, un spectacol de succes al Teatrului Bulandra; pianistul Lucian Ban, pentru albumul Songs from Afar; proiectul Pasărea Rock Simfonic, pentru renașterea unui gen muzical în România: rock-ul simfonic. La secțiunea “Arte
GALA PREMIILOR RADIO ROMÂNIA CULTURAL de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363324_a_364653]
-
artei, medicinei, texte semnate tot de personalități care, la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de știință și cultură, artiști etc, așa cum subliniază prefațatorul acestei interesante și instructive lucrări. Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363460_a_364789]
-
de Muzică Veche București. Vineri, 20 ianuarie 2012, orele 19.00, sunteți invitați la concertul inaugural ce va avea loc la Biserică Anglicană din București (Strada Xenopol Nr. 2, sect.1). Primul concert al Stagiunii din acest an este dedicat compozitorului german Georg Philipp Telemann și invita publicul într-o Călătorie în lumea barocului târziu. Un avangardist al epocii sale, Telemann este apreciat pentru măiestria cu care a știut să îmbine și să reinterpreteze elemente stilistice ale celor mai importante școli
STAGIUNEA DE MUZICĂ VECHE – BUCUREŞTI 2012 de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362450_a_363779]
-
Republicii (Nămești Republiky), unde ne rețin atenția două monumente. Primul este Casa Municipală, construită în stil Art Nouveau la începutul secolului XX, pe locul fostei reședințe regale. În fiecare an, la data de 12 mai, în sala care poarte numele compozitorului ceh Bedrich Smetana, se interpretează poemul sau “Patria mea”, eveniment cu care debutează festivalul de muzică clasică “Primăvară Pragheza”. Praga este un oraș în care muzica clasică este la ea acasă, nu puțini turiști venind aici pentru a se bucură
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
programul de activități, i-a predat ștafeta lui Al. Florin Țene, președintele național al LSR, care l-a invitat pe dr. Mihai Ganea din Baia Mare să dea tonul intonării, alături de eleva Emanuela Benciu (pe disc), a Imnului Ligii, al cărui compozitor este. „Noi nu vom mai fi, dar Imnul nostru va dăinuiˮ, a afirmat la final Al.F. Țene, în aplauzele sălii. Iulian Patca, președintele Filialei Cluj a LSR, împreună cu Al.F. Țene au înmânat apoi lui Vasile Irimuș carnetul de
LIGA SCRIITORILOR LA FINAL DE 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362495_a_363824]
-
inevitabil se scufundă într-un infern al gustului morții, fără nici o ieșire de vindecare pentru că Mediocritatea este Mediul ei, unde deja îți sunt prinse rădăcinile vieții. De aceea consider mai mult decât nece- sar un CEC în alb pentru tineri compozitori care să „scoată la lumina zilei” Imnul Culturii Române al cărui drapel să flamureze pe Vârful Omu din Carpați, iar „Omu” să fie numit capitala lumii. Las toată viața mea introspecția azurului pentru a se căuta cineva măcar să-l zgârie
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
băncile facultății și continuată, cât timpul și împrejurările i-au permis, ca și după pensionare, până la sfârșitul vieții. Și, firește, cu ramura înrudită folcloristicii, lingvistica. În anul 1927, Ion Muțiu a fost gratulat cu titlul de laureat al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru culegerea sa de folclor, care cuprindea 37 de melodii din alte comune din județul de baștină Sibiu, 4 melodii din Făgăraș. A adunat de-a lungul vieții peste 1200 de doine și cântece bătrânești, culese de prin aproape toate
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > ȘTEFAN DUMITRESCU - „ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Domnul îți scoate în cale fel de fel de oameni. Lumea în care trăim este pestriță ca un câmp de ciulini, frumos colorați
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
cârciumii tatălui său, de la Ghioroiu. Copilului i-au rămas în suflet, ca apoi să se lase pe fundul subconștientului său, glumele și voia bună, luminate de melodia arcușului tras pe coarda a subțire, și atmosfera de la cârciuma din sat. Geneticește compozitorul acesta prestidigitator, care compune ca și cum ar dansa pe sârmă, vine chiar din spiritul lui Anton Pann, iar Anton Pann este o personalitate complexă. În piesa de teatru a lui Blaga vedem un Anton Pann mai trist, mai ponderat. Nu este
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
În opereta veselă și spumoasă a lui nea Marin vedem un Anton Pann, eclatant, vesel nevoie mare, inteligent foc, care știe să le întoarcă toate pe toate fețele, ca să iasă el bine ... E un maestru și un prestidigitator și personajul compozitorului Marin Voican. Creația acestui domn este operetă pentru că are decorul (decorul interior, am spune, adică decorul care este o expresei a psihicului personajelor, al lumii lor interioare) unei operete, al unei piese de teatru: „Pe fundal tronează firma cârciumioarei «LA
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
pe numele lui de trăitor pe acest pământ Marin Voican, din satul Delureni, comuna Ghioroiu de peste apa cea nemuritoare a Oltețului. Ștefan DUMITRESCU membru al Uniunii Scriitorilor București 23 iunie 2013 Referință Bibliografică: Ștefan DUMITRESCU - „ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN / Ștefan Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
In Honoris” Primarului General al Capitalei Sorin Oprescu; Premii de Excelență personalităților din sfera cultural-artistică: prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, soprana Silvia Voinea, tenorul Florin Diaconescu, scenograful Viorica Petrovici, director de imagine al Operei Comice pentru Copii, actrița Stela Popescu, compozitorul Dumitru Lupu, Radu Anghel Vasilescu, directorul Palatului Național al Copiilor, Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură din Constanța, Liviu Manolache, fondator al Festivalului „Mamaia Copiilor”, Ioan Bojin, directorul Filarmonicii de Stat din Sibiu, regizorul Cristian Mihăilescu, coregraful Valentin Roșca, Ana
A XIV-A EDIŢIE A PREMIILOR FORUMULUI MUZICAL ROMÂN (24 IANUARIE 2014, OPERA COMICĂ PENTRU COPII, BUCUREŞTI) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364125_a_365454]
-
alegerii protagoniștilor: acordarea unor Premii Nominale de către laureații distinși cu Premii de Excelență. Enumerarea completă a premiilor și protagoniștilor Galei Premiilor Forumului Muzical Român pentru anul 2013 este următoarea: Premii nominale : Premiul „Stela Popescu” - tenorul Valentin Racoveanu, Premiul „Grigore Constantinescu” - compozitorul Roman Vlad, Premiul „Silvia Voinea” - soprana Gabriela Daha, Premiul „Florin Diaconescu” - tenorul Vicențiu Țăranu, Premiul „Daniela Caraman-Fotea” - solista Roberta Enișor, Premiul „Viorica Petrovici” - coregraful Cătălin Caracaș; Premii de Excelență: Radu Anghel Vasilescu - directorul Palatului Național al Copiilor, Ioan Bojin - directorul
A XIV-A EDIŢIE A PREMIILOR FORUMULUI MUZICAL ROMÂN (24 IANUARIE 2014, OPERA COMICĂ PENTRU COPII, BUCUREŞTI) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364125_a_365454]
-
Premiul „Daniela Caraman-Fotea” - solista Roberta Enișor, Premiul „Viorica Petrovici” - coregraful Cătălin Caracaș; Premii de Excelență: Radu Anghel Vasilescu - directorul Palatului Național al Copiilor, Ioan Bojin - directorul Filarmonicii de Stat din Sibiu, Gheorghe Ungureanu - directorul Casei de Cultură Constanța, Dumitru Lupu - compozitor, Liviu Manolache - fondatorul Festivalului „Mamaia Copiilor”, Liliana Constantinescu - redactor revista „Melos”, Cristian Mihăilescu - regizor, Valentin Roșca - coregraf, Sorina Goia - redactor șef Radio România Cultural, Ivona Cristescu - realizator emisiuni culturale Televiziunea Română, Ana Toboșaru - director uniunea Criticilor Muzicali, Alexandra Mircea - relații cu
A XIV-A EDIŢIE A PREMIILOR FORUMULUI MUZICAL ROMÂN (24 IANUARIE 2014, OPERA COMICĂ PENTRU COPII, BUCUREŞTI) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364125_a_365454]
-
sperăm un lung șir de ani. Am aflat că tradiționalul Concert de Anul Nou, 2014, cu numărul 56 de la debutul lui va marca împlinirea a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial (1914-1918), precum și împlinirea a 150 de ani de la nașterea compozitorului Richard Strauss și de aceea programul va cuprinde în principal marșuri, valsuri și galopuri ale dinastiei Strauss, mai ales ale lui Johann fiul. Printre acestea se vor număra „Ägyptischer” (Marșul Egiptean) sau „Klipp Klapp Galopp”. În program mai sunt prevăzute
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
gând. În timp ce ne aflam la un restaurant, ne-am încercat norocul la un aparat al jocului de noroc, retrăind un episod din vară. Cel mai adesea prin oraș parcă-ți răsuna în urechi muzica, parcă se deschideau scene din viața compozitorilor celebri ca Mahler, Richard Strauss, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, Johannes Brahms sau Joseph Haydn care au compus și și-au perfecționat stilul muzical la Viena, lăsând una dintre moștenirile culturale atât de renumită în toată lumea. Parcă
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]