136,312 matches
-
fost ocupate de trupele sale fie pe diferite termene, fie pe toata durata războiului, făcând imposibilă folosirea lor pentru învățământ. Au fost distruse și bibliotecile, marterialele didactice,tablourile dar și mobilierul. Singura școală care a scăpat a fost cea din comuna Topești . Activitatea școlară a fost reluată în 1917, treptat, unele școli au început în ianuarie, altele în noiembrie, iar anul a ținut până la 31 iunie 1918. Unele școli au rămas închise, datorită lipsei de cadre didactice calificate, au fost angajați
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
deveneau institutoare, trebuiau să urmeze un curs de pedagogie în ultimul an. Seminariile erau organizate în seminarii de gradul I, cu 4 clase și de gradul II, cu 7 clase, toate întreținute de stat în timp ce școlile profesionale erau întreținute de comune și județe . Au fost înființate și școli normale în București și Iași pentru pregătirea cadrelor didactice pentru licee și facultăți. Cu toate că țara era săraca, bugetele comunelor și județelor erau deficitare, preocuparea pentru îmbunătățirea învățământului a continuat. Și în Târgu Jiu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
II, cu 7 clase, toate întreținute de stat în timp ce școlile profesionale erau întreținute de comune și județe . Au fost înființate și școli normale în București și Iași pentru pregătirea cadrelor didactice pentru licee și facultăți. Cu toate că țara era săraca, bugetele comunelor și județelor erau deficitare, preocuparea pentru îmbunătățirea învățământului a continuat. Și în Târgu Jiu trebuia înființat un gimnaziu, așa cum legea prevedea, dar acest lucru nu a fost posibil pentru că orașul avea un număr mic de locuitori(cca.4000), iar resursele
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
organizat un mic internat și o cantină unde aceștia găseau hrană și adăpost iar absolvenții beneficiau și de reducerea stagiului militar. O altă școală de meserii care a funcționat în județul Gorj a fost școala elementară de meserii din Vădeni, comună aflată la marginea orașului Tg jiu. Această școala avea o durată de 2 ani și jumătate iar ca meserii se învața fierărie, rotarie și lemnărie. La absolvire elevii primeau ca și colegii lor de la Novaci o cotă de 50% din
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
iar în sezonul de toamnă și iarna, aceasta deplasare se efectua mai greu iar ziua era mai mică. Aceste cercuri, aveau ca publicații diferite reviste ce apăreau lunar. În Gorj, în 1898 sub conducerea unui inimos învățător, George Dumitrescu din comuna Bumbesti Jiu, s-a tipărit la tipografia lui N.D.Milosescu din Târgu Jiu, revista “Șezătoarea săteanului” și “Amicul poporului”, revistă ce a apărut sub conducerea și din inițiativa învățătorului L. Arjoceanu la Bălănești. Aceste reviste conțineau informații despre cele mai
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Mari iar la 23 decembrie 1940 s-a stins din viață în mijlocul târgujienilor care l-au adoptat, apreciat și respectat pentru tot ce a făcut pentru ei dar și pentru generatiile care le-a educat. IV. Învățătorul Lazăr Arjoceanu din comuna Godinești, satul Arjoci, născut in1853 face parte din generația de învățători care au început să ilustreze școala atunci când statul român modern a creat condiții ca în fiecare comună să existe cel puțin o școală în care fiii satului să învețe
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și pentru generatiile care le-a educat. IV. Învățătorul Lazăr Arjoceanu din comuna Godinești, satul Arjoci, născut in1853 face parte din generația de învățători care au început să ilustreze școala atunci când statul român modern a creat condiții ca în fiecare comună să existe cel puțin o școală în care fiii satului să învețe carte. A fost numit că învățător la 1875 la școala din Bălănești care avea sediul în aceeasi clădire cu primăria. Aici a lucrat timp de 30 de ani
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Un element tipic al acestor localități este cătunul, caracteristic mai ales zonei de vest a regiunii Dél-Alföld, Homokhát. În Regiunea Vest rețeaua de localități este formată din orașe și comune1. În regiunea Dél-Alföld există 254 de localități, dintre care 1 Comuna înseamnă grupul reunit al mai multor sate, în care unul deține un rol central - aici funcționând consiliul local și primăria. Satele din România spre deosebire de satele din Ungaria nu sunt independente din punct de vedere administrativ. între anii 2008 și 2011
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
grupul reunit al mai multor sate, în care unul deține un rol central - aici funcționând consiliul local și primăria. Satele din România spre deosebire de satele din Ungaria nu sunt independente din punct de vedere administrativ. între anii 2008 și 2011 cinci comune au obținut statutul de oraș, prin urmare în regiune se găsesc acum 53 orașe și 201 comune. Dintre județe, cele mai multe localități se găsesc pe teritoriul județului Bács-Kiskun, iar cele mai puține sunt în județul Csongrád. În Regiunea Vest există 323
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
și primăria. Satele din România spre deosebire de satele din Ungaria nu sunt independente din punct de vedere administrativ. între anii 2008 și 2011 cinci comune au obținut statutul de oraș, prin urmare în regiune se găsesc acum 53 orașe și 201 comune. Dintre județe, cele mai multe localități se găsesc pe teritoriul județului Bács-Kiskun, iar cele mai puține sunt în județul Csongrád. În Regiunea Vest există 323 localități (12 municipii, 30 de orașe și 281 de comune care au 1327 de sate), fiecare cu
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
se găsesc acum 53 orașe și 201 comune. Dintre județe, cele mai multe localități se găsesc pe teritoriul județului Bács-Kiskun, iar cele mai puține sunt în județul Csongrád. În Regiunea Vest există 323 localități (12 municipii, 30 de orașe și 281 de comune care au 1327 de sate), fiecare cu statut administrativ neschimbat în ultimii trei ani. Cele mai multe localități se regăsesc pe teritoriul județului Timiș (99 localități) și cele mai puține în județul Hunedoara (69 localități), acesta din urmă fiind însă și cel
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de 9% din numărul așezărilor. În regiunea Dél-Alföld se găsesc mai multe localități mici, cele cu o populație sub o mie de persoane reprezentând cu puțin peste 24%, locuitorii acestor așezări reprezentând cca. 3% din populația regiunii. În Regiunea Vest, comunele cu o populație sub 1000 de locuitori reprezintă 8% din totalul 10 localităților, iar locuitorii acestor așezări reprezintă doar 1% din populația regiunii. (În ceea ce privește mărimea populației satelor - care nu sunt independente din punct de vedere administrativ - în Regiunea Vest se
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Uricani Petrila Simeria Jimbolia Caransebeș Oțelu Roșu Moldova Nouă Băile Herculane Vulcan Sântana Orăș tie Geoagiu Aninoasa Hunedoara Petroșani Chiș ineu-Criș Sânnicolau Mare Timiș oara Arad Deva Reșița Resedință de județ În Regiunea Vest, numărul locuitorilor din satele care alcătuiesc comunele este foarte variabil. În cazul satelor de câmpie acest număr depășește câteva mii, dar în satele montane acest număr este mult mai mic, de multe ori este vorba doar de câteva sute de persoane, sau și mai puțin. În intervalul
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
număr este mult mai mic, de multe ori este vorba doar de câteva sute de persoane, sau și mai puțin. În intervalul 2008-2011 numărul satelor și comunelor nu a suferit nicio schimbare, cele 1327 de sate aparțin de 281 de comune. Numărul mediu de locuitori pe comună în 2008 a fost de 2572 de persoane, scăzând în 2011 la 2539 de persoane, diferența fiind mai mică de 1%. În regiunea Dél-Alföld, tipurile de așezări extraurbane se caracterizează printr-o rețea de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
multe ori este vorba doar de câteva sute de persoane, sau și mai puțin. În intervalul 2008-2011 numărul satelor și comunelor nu a suferit nicio schimbare, cele 1327 de sate aparțin de 281 de comune. Numărul mediu de locuitori pe comună în 2008 a fost de 2572 de persoane, scăzând în 2011 la 2539 de persoane, diferența fiind mai mică de 1%. În regiunea Dél-Alföld, tipurile de așezări extraurbane se caracterizează printr-o rețea de localități formată din așezări de tip
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
2539 de persoane, diferența fiind mai mică de 1%. În regiunea Dél-Alföld, tipurile de așezări extraurbane se caracterizează printr-o rețea de localități formată din așezări de tip "sat uriaș", cu o suprafață însemnată de extravilan locuit. Există 201 de comune independente din punct de vedere administrativ, numărul populației medii a acestora scăzând în ultimii trei ani cu aproximativ 5%, de la 1864 la 1772 de persoane. 324,2 mii persoane 466,6 mii persaone, 676,4 mii persoane 457,3 mii
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
11m2, în timp ce în cel de-al doilea caz au crescut cu 40m 2 . Indicatorii privind existența utilităților vor fi analizați în mod diferențiat în cazul celor două regiuni datorită structurilor administrative diferite. Astfel în cazul Rgiunii Vest, totalitatea orașelor și comunelor va fi considerată valoare de referință la calculul indicatorilor. În 2011 în Dél-Alföld indicatorii privind utilitățile se situau în cele mai multe cazuri sub media din Ungaria. Toate localitățile din regiune erau racordate la rețeaua de apă, construirea rețelelor fiind finalizată în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice care au precedat organizarea locală a statului modern - comunele, în cazul României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez. Diferențierea centrală în opera lui Stahl este între tipul arhaic și tipul evoluat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
detaliu. Punctul principal este că proprietatea obștii a fost și este inalienabilă și indivizibilă. Al doilea punct face diferența în raport cu composesoratele (în care participația membrilor poate fi diferită, chiar dacă aceasta nu este localizată. În mod normal, o persoană născută în comună primește dreptul deplin la maturitate; acest drept este atașat unui individ matur pe perioada vieții acestuia: „Te naști cu drept și mori fără drept”. Alte clauze importante sunt: dacă unul dintre soți este obștean, primește și celălalt dreptul; celor plecați
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
vor fi relevate pe parcursul capitolului. 4.3.2. Analiză: originea aranjamentului Înainte de a încheia această secțiune, să notăm că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H. Stahl) este că acesta e o formă reminiscentă a unor organizări politice anterioare comunei primitive, în interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 5) , organizărilor tribale arhaice sau poate chiar unei formațiuni protostatale. Acest aspect este încă o deosebire față de composesorate, care rezultă din asocieri ale proprietăților individuale (Caramelea, 1944). Informațiile istorice arată că
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe râul Milcov. Menținerea autonomiei sale pare a fi datorată, într-o mare măsură, rolului său de apărare, de marcă. Toate mențiunile istorice se referă la acest aspect, inclusiv cea a lui Cantemir, ceea ce Stahl ignoră pentru a favoriza teza comunei primitive. Întrebarea cea mai importantă în acest context este: de unde anume provine egalitarismul caracteristic întregii organizări? Ipoteza pe care o propun eu este următoarea: egalitarismul caracteristic aranjamentului provine din faptul că reciprocitatea constitutivă acțiunii colective în obștile arhaice s-a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
viață făcut posibil de bogăția generată de diviziunea muncii și sistemele din ce în ce mai avansate de liber schimb. Henri Stahl a sesizat în mod corect că este vorba despre rămășițele unei organizări arhaice, dar a presupus în mod eronat că aceasta era comuna primitivă. Spre deosebire de ultima parte a ipotezei sale, explicația pe care o propun mai sus nu presupune că indivizii erau egali și lipsiți de dorințe individualiste, ci doar că nivelul scăzut al productivității îi obliga să trăiască tribal și colec tivist
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fost posibilă doar după ce statul și-a extins capacitatea administrativă până la nivelul prezenței locale permanente, într-o formă similară cu cea de astăzi. Acest lucru s-a întâmplat prin reforma administrativă din 1864, când satele au fost grupate în comune conduse de primării. Scopul acestei reforme era de natură fiscală. Astfel, actul din 1864 prevede că „nicio comună nu va putea număra mai puțin de 500 de contribuabili” (Stahl, 1998, vol. I, p. 32). Printre efectele apariției administrației locale (inițial
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
formă similară cu cea de astăzi. Acest lucru s-a întâmplat prin reforma administrativă din 1864, când satele au fost grupate în comune conduse de primării. Scopul acestei reforme era de natură fiscală. Astfel, actul din 1864 prevede că „nicio comună nu va putea număra mai puțin de 500 de contribuabili” (Stahl, 1998, vol. I, p. 32). Printre efectele apariției administrației locale (inițial vornici și pârcălabi, apoi primării) se numără următoarele. În primul rând, s-a creat o birocrație locală, provenită
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
SUNT NECESARE MONOGRAFIILE? Se scrie și se vorbește despre monografii. Sunt necesare aceste lucrări? De fapt monografiile sunt lucrări prin care se încearcă descrierea unor localități, zone geografice cu caracteristici apropiate. S-au realizat monografii ale unor sate, comune, orașe. Aceste monografii ar trebui să fie adevărate tratate științifice asupra subiectului dat. În definiția monografiei este specificat și descrierea unor personalități ca biografie. Există totuși destule diferențieri, și sincer când s-a scris despre o anumită personalitate, aceasta nu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]