4,753 matches
-
impresionează profund cititorii. O mamă mult mai îndurerată este cea a lui Fulger (din „Moartea lui Fulger”), erou care moare 91Femeia în viziunea creștină în floarea vârstei, lăsându-și mama, în pragul disperării, mai mult decât neajutorată: ea ajunge să conștientizeze, pentru prima dată, vremelnicia lumii pe care o considera durabilă și să condamne chiar divinitatea care i l-a răpit pe cel pentru care viața ei avea un sens. Drama trăită de mama care și-a pierdut fiul este surprinsă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
creșterea graduală a ratelor dobânzii până la un nivel neutru. Aceasta va face ca speculația să fie mai puțin atrăgătoare pentru intermediarii și investitorii financiari. Deși responsabilitatea primordială pentru gestiunea riscului revine fiecărei firme În parte, este important ca acestea să conștientizeze faptul că existența lichidităților este o problemă de ordin colectiv. 2.4. Specificul crizei În România și analiza măsurilor Întreprinse dr. Elena Pelinescu România, ca nou membru al Uniunii Europene, a ținut cont de recomandările generale ale acesteia și și-
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
ne informăm de la oameni sau din alte surse. Atitudinea pe timpul colectării datelor Este greu să avem o atitudine imparțială; de fapt, probabil că este imposibil acest lucru dacă știm ceva despre problema în discuție. Pe măsură ce efectuăm documentarea, ar trebui să conștientizăm înclinația atitudinală. Odată recunoscută, putem să o contracarăm. În primul rând, prevenim aparitia subiectivismului în abordarea problemei. De exemplu, nu ignorăm unele date deoarece nu sunt în concordanță cu filozofia noastră. Surse de informații Câteva din sursele ce reprezintă izvoare
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ascultăm complet pe vorbitor, iar apoi să punem întrebări sau să ridicăm probleme. Dar în unele cazuri, este aproape imposibil să nu intrăm în mentalul nostru pe asemenea făgașe ce constituie obstacole în cale ascultării, însă este de dorit să conștientizăm acest lucru în cel mai scurt timp pentru a reveni la starea de ascultare activă. Feedback-ul În principiu, feedback-ul arată dacă mesajul a fost recepționat așa cum a intenționat transmițătorul. Dar pentru aceasta, informația trebuie oferită cu claritate, să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și abandonarea modului său de viață modest, dar liniștit pentru unul aventuros. Batrâna, ca parte a familiei, se aliniază, dar înțelege să răspundă atacului verbal cu observația fină și ușor mușcătoare legată de pasarea responsabilității. Ghiță, după cum era de așteptat, conștientizează atitudinea femeii, păstrează tonul ridicat al dialogului, și, dorind să-și mențină autoritatea de cap al familiei, își afirmă hotărârea definitivă: Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arendașul. Dubla binecuvântare a bătrânei din finalul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
înțelegi nimic... Acestea nu sunt, din păcate, cuvinte spuse la supărare. Ana simte asta, dovadă e prima ei reacție, profund îndurerată, pe care am mai vorbit. Momentul are însă contrar așteptărilor, urmări profitabile pentru Ana care, smerită, fară a-și conștientiza greșelile, știe să asculte și să-și corijeze comportamentul. Devine participativă, cooperantă, caldă, atentă: Ea privi lung și aspru în ochii lui. Nu mă înțelegi tu, acum, când eu încep a te înțelege pe tine!? zise ea încet. Pentru femeie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
obiecte concrete înseamn a le privi nu în raport cu noi, ci în generalitatea lor,(abstracție fcând de dispozițiile noastre sufletești Ralea nu are alt termen mai apropiat și mai relevant pentru explicarea omului decât acela în legtur cu animalul, el însuși conștientizând aceast relație cu o lume din care s-a desprins, dar nu cu totul. Or, dac, în relație cu lumea exterioar, animalul nu are decât afecte (atracție, repulsie, ur, iubire, nedelimitând decât instinctiv ceea ce îi folosește ori duneaz, omul, în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de codificat la nivel abstract (este similară cu ceea ce epistemologia numește cunoaștere tacită). Aflat în prezența unui gadget copilul nu se repede imediat să citească instrucțiunile, ci va începe să butoneze în conformitate cu anumite scheme de acțiune pe care nu le conștientizează, dar care se vor finaliza cu anumite regularități empirice, extrem de eficiente în exploatarea ulterioară a gadgetului respectiv. În plus, spațiul virtual oferă un număr practic infinit de modalități de explorare, ceea ce desfide orice încercare de algoritmizare, cu alte cuvinte, de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
deși Xenofon nu pare prea convins, s-au lăsat seduși de ideile socratice, măcar atâta timp cât l-au frecventat; dar această perioadă a reprezentat, putem constata în final, doar un accident de parcurs (în raport cu propriile intenții), motiv pentru care, atunci când au conștientizat pericolul unui derapaj de la proiectul implicării lor în politică, sau dimpotrivă, atunci când au constatat că sunt pe cale de a-și regândi total proiectul de viață, l-au părăsit pe Socrate...". (Stan, 2007, p. 95) Poate că sofiștii au conștientizat pericolul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
au conștientizat pericolul unui derapaj de la proiectul implicării lor în politică, sau dimpotrivă, atunci când au constatat că sunt pe cale de a-și regândi total proiectul de viață, l-au părăsit pe Socrate...". (Stan, 2007, p. 95) Poate că sofiștii au conștientizat pericolul seducției exercitate de magiștri, poate au considerat că un asemenea "rapt" în lumea spiritului este inacceptabil pentru că se soldează cu pierderea libertății, în numele unei ipotetice ulterioare descoperiri de sine; să nu uităm, "Un Maestru carismatic, un "prof" inspirat pun
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
plus, în absența autorității rămâne teama că nu a fost cea mai bună alegere, că timpul este prea scurt pentru a ajunge la cea mai bună alegere sau chiar conștientizarea situației că cea mai bună alegere nu există. Astăzi, individul conștientizează că este singur și că bucuria opțiunii proprii este însoțită de responsabilitatea personală pentru acea opțiune. Individul retras în limitele propriilor probleme (personale) ignoră cu totul latura sa de cetățean, implicarea în spațiul public și în problemele comunității. De altfel
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ne conectăm cu acea vastă rețea de informații accesate prin simpla atingere a unui buton".) (apud Carr, 2012, p. 262) Pentru cine oferă școala stimuli, pentru profesori sau pentru elevi? Riscăm un răspuns radical: pentru niciunul. Mai întâi, trebuie să conștientizăm că și profesorul este un membru al supertribului, supus acelorași constrângeri ca oricare alt membru, dar având în plus o responsabilitate aparte, aceea de a pregăti copiii pentru viața de adult în supertrib. Ca atare, el se află la intersecția
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
apreciată ca atare adică prin recompense la nivel social), interesele copilului sunt expresia a două procese care se desfășoară simultan: pe de o parte, vorbim de acele nevoi și interese pe care le interiorizează în mod spontan,fără să le conștientizeze ca atare, din mediul său familial și familiar (stradă, grup de prieteni, rețele de socializare, emisiunile tv la care se uită etc.) și care sunt de obicei relativ diferite în raport cu interesele și nevoile conforme, legitimate la nivel social; pe de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care ține de felul său de a fi și de a se manifesta în sala de clasă. La prima vedere, pare că suprastimularea ar trebui să vizeze doar felul de a fi al profesorului, ceea ce ar presupune efortul de a conștientiza conținutul și posibilele efecte ale felului său de a fi în sala de clasă; în același timp, ne putem pune întrebarea: cum ar putea funcționa suprastimularea în ceea ce privește conținuturile specifice unui obiect de studiu? Credem că fragmentarea este cheia suprastimulării, la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
rezistența la secetă și arșiță, la temperaturi extreme ridicate sau scăzute, caracterizează unele genotipuri din acest grup de plante. Nevoia crescută de gene valoroase, pentru combaterea pe cale genetică a adversităților de mediu, de toate tipurile, a făcut ca cercetătorii să conștientizeze valoarea speciilor sălbatice și a rudelor lor cultivate, în activitatea de ameliorare a plantelor, cu deosebire în îmbunătățirea rezistenței soiurilor și hibrizilor foarte valoroși și productivi, dar deficitari în ceea ce privește condițiile vitrege ale mediului. Din grupul speciilor sălbatice interesează în primul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
p. 104 ) „Pedepsia” rămâne totuși cel mai dureros capitol al vieții lui Ion Creangă. Prima criză epileptică o are în august 1877, tocmai când țarul Alexandru al II lea al Rusiei trece prin Iași, boala împiedicându-l să-l vadă. Conștientizând gravitatea și ireversibilitatea bolii, repeta tuturor, cu resemnare, că „De acu nu-i mult pân’ departe!”. Începând cu 1879, se constată că boala influențează creația lui Ion Creangă, dar nu calitativ, ci cantitativ, producția lui literară reducându-se la câteva
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
insistența folosită ca modalitate de obținere a lucrului mult dorit; p. 178, r. 14 15 : „Și cum uitam ciuda, fuga iar la moș Chiorpec după curele” rușinea prin care a trecut omul fiind uitată, se revine la insistență, chiar dacă se conștientizează riscul iminent; r. 34 35 : „la Humulești torc și fetele și băieții, și femeile și bărbații”treburile gospodărești nu au o delimitare strictă în ceea ce privește repartiția pe sexe, nu ca dovadă de slăbiciune, ci ca dovadă de hărnicie; p. 180, r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
indivizilor. În societatea contemporană activitatea umană este supusă unui proces de organizare și structurare atât pe plan individual cât și pe plan social. Organizarea răspunde nevoii de a obține rezultate superioare, eficiență sporită, nevoie ce este specifică omului. Individul a conștientizat propriile limite, și-a dat seama că de unul singur, izolat, performanțele sale vor fi mai reduse decât dacă și-ar uni eforturile cu alți indivizi care au scopuri asemănătoare. În lucrarea „Școala - abordare sociopedagogică”, E. Păun enumeră avantajele, individuale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cadre didactice, autonomia elevului nu suprimă autoritatea profesorului. Dimpotrivă, nimeni nu poate ajunge autonom dacă anterior nu a respectat regulile unei autorități. Autonomia nu înseamnă lipsa regulilor, ci construirea unui univers propriu în interiorul regulilor deja existente. Nevoia de autonomie este conștientizată și se manifestă în perioada adolescenței. Rezultatele cercetării au arătat însă, că autonomia nu se construiește în această perioadă. Începuturile ei sunt undeva în timpul școlii generale, deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din clasa a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
că ați rezolvat greșit o problemă sau că se poate face o demonstrație mai scurtă. Vă sfătuim să nu tăiați cele scrise anterior, ci adăugați noua rezolvare ca pe o altă metodă. Pentru a vă stăpâni emoțiile, îmbărbătați-vă singuri, conștientizând faptul că profesorul examinator este acolo pentru a vă verifica cunoștințele și nu pentru a vă pica. Spuneți-vă cuvinte de genul: „Sunt bun, știu, am muncit mult, și voi ști să rezolv orice subiect voi primi.” 1.6.8
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
mai ascultămă. În acel moment pierdem contactul cu el și nu-l mai putem înțelege. Prima etapă în depășirea acestei bariere constă în a afla care sunt cuvintele care apar drept steaguri roșii pentru noi și să încercăm să le conștientizăm. dă Ascultarea cu gândirea blocată urechi deschise Uneori ne decidem cam repede că vorbitorul este plictisitor și ceea ce spune nu are nici un sens. Alteori ne grăbim să tragem concluzia că putem spune dinainte ce știe sau vrea să spună vorbitorul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
rezultate benefice în viața individului și a comunității. Familia poate să devină mediul cel mai adecvat socializării emoționale a copiilor și să contribuie la parteneriatul cu ceilalți factori de educație, păstrând și dezvoltând stiluri educative proprii. Pentru ca părinții să își conștientizeze și să își antreneze stiluri educative adecvate dezvoltării benefice a caracterului și personalității copiilor au fost identificate stiluri parentale ale climatului emoțional din familie: părinți demisionari, care „se lasă pradă” propriilor emoții; părinți dezaprobatori care consideră că emoțiile copiilor reprezintă
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
părinți „laissez faire”, care consideră că „merge orice”, că este suficient să nu intervii ca totul să fie bine; părinți antrenori, grijulii cu emoțiile copiilor, care au empatie față de copii și valorifică în educație emoțiile copiilor, ajutându-i să își conștientizeze emoțiile și să găsească soluții pentru problemele care le tulbură afectivitatea. (Ionescu, M.; Negreanu, E., coord., 2006, p. 55) Stilul familial al educației presupune anumite caracteristici: se realizează informal, fără constituirea unui mediu, a unor structuri, programe și metode special
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
echitabil (Iucu, R., 2000, pp. 149-152). Obstacolele care intervin între școală și familie semnalate de diverși autori, în urma realizării unor studii, sondaje, cercetări sau recunoscute în experiența fiecăruia sunt cu atât mai posibil de a fi depășite, cu cât sunt conștientizate și cunoscute mai bine de actorii implicați. Ideal ar fi ca orice program de formare continuă adresat cadrelor didactice cu privire la parteneriatul școală - familie sau / și educația părinților (în contextul larg al educației părinților), precum și sistemul pregătirii inițiale pentru profesia de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
însă o bună parte dintre ei nu știu să conceapă și să gestioneze relații de parteneriat eficiente, modalități concrete și variate de acțiune. Obstacolele care intervin între școală și familie sunt cu atât mai posibil de depășit, cu cât sunt conștientizate și cunoscute mai bine de actorii implicați. Programul de formare continuă propus - „Învățătorul - factor proactiv al parteneriatului școală familie” are ca scop dezvoltarea competențelor specifice și esențiale ale învățătorilor / institutorilor pentru realizarea unui parteneriat eficient între școală și familie: competențe
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]