8,042 matches
-
conexării și, în plus, am putea imagina un index unitar al puterii. Altfel spus, dacă presupunem că nu poate exista un concept agregat din motive de fungibilitate, ceea ce constituie în mod sigur poziția cea mai bună din punct de vedere conceptual, atunci nu poate fi asumată nici teoria conexării. Și acest lucru afectează cel mai mult soluția propusă de Buzan, anume analizarea unor balanțe de putere dezagregate. Dezagregarea puterii, să spunem, într-un sector politic sau economic, duce la restrîngerea comparației
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
puterea ca un concept relațional nu poate fi conceptul central al unei abordări realiste sistemice (Guzzini 1993, 1994b). Schimbarea perspectivei: înapoi la determinarea multiplă neponderată Fără îndoială, principala contribuție a volumului Logic of Anarchy este de a fi dezvoltat fundamentele conceptuale ale lui Ruggie (1986 [1983]), pentru a reintegra studiul schimbării într-o teorie realistă sistemică a disciplinei relațiilor internaționale. Schimbarea sistemică, în sensul ei strict, este valabilă doar ca o trecere oarecum ireală de la anarhie la ierarhie, ca în primul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internaționale. Ca și în cazul lui Keohane și Nye (1977) și al unor autori realiști din economia politică internațională, cartea nu reprezintă o teorie cauzală empirică. Nu există nici o relație de tipul "dacă... atunci" clar delimitată, ci doar un cadru conceptual ce indică o mulțime de variabile conceptuale, a căror importanță nu este precizată. Este vorba de un tip de realism clasic cu deschidere conceptuală și metateoretică. Și este o poziție perfect legitimă. Însă exact astfel de teorii neștiințifice au produs
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și Nye (1977) și al unor autori realiști din economia politică internațională, cartea nu reprezintă o teorie cauzală empirică. Nu există nici o relație de tipul "dacă... atunci" clar delimitată, ci doar un cadru conceptual ce indică o mulțime de variabile conceptuale, a căror importanță nu este precizată. Este vorba de un tip de realism clasic cu deschidere conceptuală și metateoretică. Și este o poziție perfect legitimă. Însă exact astfel de teorii neștiințifice au produs reacții adverse, care au făcut ca în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cauzală empirică. Nu există nici o relație de tipul "dacă... atunci" clar delimitată, ci doar un cadru conceptual ce indică o mulțime de variabile conceptuale, a căror importanță nu este precizată. Este vorba de un tip de realism clasic cu deschidere conceptuală și metateoretică. Și este o poziție perfect legitimă. Însă exact astfel de teorii neștiințifice au produs reacții adverse, care au făcut ca în acest domeniu să apară teorii mai științifice. Waltz a avut succes pentru faptul că a sugerat determinații
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Waltz (1979: 197) scria pe bună dreptate că "unitățile anterior asemănătoare devin distincte funcțional pentru ca unele dintre ele să preia sarcini la nivelul sistemului ca totalitate. Aceasta este soluția guvernamentală." Unul dintre motivele pentru care Buzan insistă în această greșeală conceptuală ar putea fi acela că, în ciuda diferențierii funcționale, teoria deduce existența anarhiei din faptul că încă se produc același tip de efecte ale socializării și competiției. De aceea, orice diferențiere ar exista, vom trăi încă într-un sistem anarhic, pentru că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ar putea părea, poststructura-lismul în disciplina relațiilor internaționale reprezintă o critică sceptică a unei teorii considerate prin excelență sceptică, anume realismul (pentru ceea ce urmează, vezi Guzzini 1997b). Mai important pentru această discuție este că critica normativă poststructuralistă implică o critică conceptuală ce pune de la bun început sub semnul întrebării tentativa unei versiuni științifice a realimului. O referință comună atît pentru realism, cît și pentru poststructuralism este Max Weber (Walker 1988-1989: 12-13, 1993b: 148-53). Ceea ce face atît de ispititoare referirea la Weber
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
spus, în viziunea poststructuraliștilor, realismul nu explică de ce scepticismul său se oprește în fața statului: realismul reifică statul ca actor moral. Puterea luată în serios: puterea tacită a discursurilor realiste Atît poststructuraliștii, cît și constructiviștii arată că anarhia și suveranitatea, cuplul conceptual de bază folosit de realism pentru a distinge relațiile internaționale de politica internă, nu se referă la un fapt natural sau necesar. Dimpotrivă, aceste concepte au sens în cadrul lumii de semnificații a unei comunități internaționale a oamenilor politici. La rîndul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ele, ci și ce efecte producem noi atunci cînd le folosim. Voi exemplifica cu ajutorul a două concepte din disciplina relațiilor internaționale, proeminente în realism, anume securitatea și puterea. Redefinirea securității Scopul lui Ole Wæver (1995) era să depășească acea analiză conceptuală care se concentrează pur și simplu asupra diferitelor înțelesuri ale securității. Analiza ar trebui să arate ce se întîmplă atunci cînd numești ceva o chestiune de securitate. Pentru el, securitatea se leagă de un model aparte de înțelegere a evenimentelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
această analogie este atît de abstractă, chiar anistorică, încît ea pare nepotrivită pentru a cuprinde tocmai acele schimbări determinate de modificările sociale și eco-nomice din ultimele secole, inclusiv recenta globalizare a producției și finanțelor, care necesită în primul rînd inovații conceptuale și teoretice. După cum era de așteptat, nici această analogie nu este nouă, ea fiind prezentă în scrierile realiste timpurii. Chiar înaintea globalizării, realiștii se refereau la ea ori de cîte ori doreau să conceptualizeze suveranitățile multiple sau suprapuse (Wolfers 1962
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a lua în serios realismul ca pe o schemă încă larg răspîndită de înțelegere contribuie la conștientizarea modului în care analogiile istorice, adesea foarte contestabile, ne influențează înțelegerea și ne pot împinge la acțiune. De aceea, o astfel de analiză conceptuală nu este o cercetare fără rost, ci o condiție prealabilă pentru a putea lua în considerare o varietate mai largă de opțiuni politice și de a face față unor profeții lipsite de simț critic. CONCLUZIE Acest capitol a prezentat trei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cunosc limba rusă, pentru cele ce vor urma mă bazez în principal pe surse secundare din literatura occidentală legată de acest subiect. De aceea, mă aștept ca aceste analogii cu realismul să reflecte nu doar atitudini asemănătoare ci și înclinații conceptuale ale autorilor occidentali la care mă refer, precum și pe ale mele proprii. 1 Într-adevăr, în timpul celui de-al doilea război din Golf, intervenția americană a primit la limită aprobarea Senatului. 1 Este foarte discutabil dacă weberianul Aron ar accepta
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
două familii politice majore, de stânga și de dreapta. Dacă până atunci stânga identifica regionalismul drept ideologie de dreapta sau (cu precadere în timpul celui de-al doilea razboi mondial) de extrema dreapta, în anii '80 se petrece o relativa apropiere conceptuală între cele două tradiții politice cu privire la regionalism 1. Dacă stânga se apropie și se deschide față de regionalism din perspectiva gestiunii eficace a administrației publice locale, dreapta politică redescoperă virtuțile regionalismului, mai ales ca mijloc de opoziție față de guvernele socialiste de-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
5 Statul-națiune și naționalismul Ideea suveranității populare, și identificarea "națiunii" și a "poporului", a dus la o nouă modalitate radicală de a defini legăturile dintre națiune și stat. Din punct de vedere normativ, s-a postulat faptul că, la nivel conceptual, "națiunile" trebuie să cuprindă "state" și că "statele" trebuie să se învecineze cu "națiunile". În acest sens, cele două concepte au fost unite prin conceptul de "stat-națiune" și acesta, la rândul său, a dat naștere curentelor și ideologiei politice a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
că ar fi o încercare serioasă de a aduce sistemul politico-administrativ al Franței pe aceeși linie cu dezvoltările (socio-economice, culturale și politice) prezentate mai sus. Alistair Cole, într-o studiu de ansamblu util asupra reformelor, le examinează din trei unghiuri conceptuale distincte: (1) ca parte dintr-un proces mai larg al reformei de stat și ca exemplu de "guvernare de la distanță", un concept introdus din literatura despre "noua" guvernare; (2) ca parte a unui proces iterativ de capacitate de construcție regională
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o atitudine pragmatică față de acestea. Concepte, teorii, ipoteze și modele. Se impune ca undeva în designul cercetării să discutăm conceptele și teoriile cerute de tema aflată în studiu. Acest lucru se poate produce într-o secțiune separată (de exemplu, "Cadrul conceptual" ori "Modelul teoretic") sau poate fi integrată în altă secțiune (de exemplu, "Revederea literaturii"). Ce anume va fi cerut și cum va fi tratat depinde de un număr de lucruri, care includ, în mod special, strategia ori strategiile de cercetare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
strategii de cercetare decât pentru altele. La fel ca și cu teoria, rolul modelelor în cercetarea socială este o problemă complexă despre care există o diversitate de idei și practici. "Model" poate să se refere la un cadru de lucru conceptual, un set ipotetic a relațiilor dintre concepte, un mecanism ipotetic explicativ ori o metodă de organizarea a rezultatelor cercetării. Nu este neobișnuit să folosim "teoria" și "metoda" interșanjabil ori chiar în combinație ca de exemplu în expresia "model teoretic". Dacă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
adăugam și noțiunea de modelare, atunci imaginea va fi mai complexă, de unde posibila confuzie pentru un cercetător începător. Unele strategii de cercetare, în particular deductivă și retroductivă, pot reclama ca modelele să fie dezvoltate la început. Acestea pot fi modele conceptuale, modele teoretice sau modele ipotetice ale relațiilor cauzale. Alte strategii de cercetare, în particular inductive, pot introduce modelul în etapa de analiză a datelor unde acesta reprezintă pattern-uri din date într-o formă simplificată. Oricum, probabil că toată această
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vizibile mesajele și sugestiile comportamentului tipic ce reprezintă suportul pentru aceste producții de televiziune. Oricum, amândouă abordările cer cercetătorului să identifice teme specifice și să examineze cum acestea au fost dezvoltate. Sunt trei tipuri generale ale analizei de conținut: analiza conceptuală, analiza relațională și analiza calitativă de conținut. Analiza conceptuală poate fi gândită ca urmărind să stabilească prezența și frecvența conceptelor într-un text. Cel mai adesea, aceste concepte sunt reprezentate prin cuvinte sau sintagme. Analiza relațională se bazează pe analiza
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pentru aceste producții de televiziune. Oricum, amândouă abordările cer cercetătorului să identifice teme specifice și să examineze cum acestea au fost dezvoltate. Sunt trei tipuri generale ale analizei de conținut: analiza conceptuală, analiza relațională și analiza calitativă de conținut. Analiza conceptuală poate fi gândită ca urmărind să stabilească prezența și frecvența conceptelor într-un text. Cel mai adesea, aceste concepte sunt reprezentate prin cuvinte sau sintagme. Analiza relațională se bazează pe analiza conceptuală, examinând relațiile dintre conceptele unui text. La rândul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
analiza relațională și analiza calitativă de conținut. Analiza conceptuală poate fi gândită ca urmărind să stabilească prezența și frecvența conceptelor într-un text. Cel mai adesea, aceste concepte sunt reprezentate prin cuvinte sau sintagme. Analiza relațională se bazează pe analiza conceptuală, examinând relațiile dintre conceptele unui text. La rândul ei, analiza calitativă de conținut se întemeiază pe primele două tipuri, aplică regulile analitice specifice investigației calitative a textului (identificarea temelor, atribuirea segmentelor de text, derivarea concluziilor), și urmărește elaborarea unui model
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
personalității; * este semnificativă pentru că este simbolică; * depinde de funcționarea continuă a societății dar este independentă de orice individ sau grup. Modelele culturale ale tuturor societăților au anumite elemente și însușiri comune. Știm că toți oamenii posedă capacitatea de a gândi conceptual, au aceeași bază psihologică și aceleași nevoi fizice. Datorită acestui lucru, modelele culturale ale tuturor grupurilor umane reflectă aceste capacități și nevoi comune. Dar trebuie să subliniem din nou că nici cel puțin două culturi nu le exprimă și realizează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în articolele și editorialele lor încearcă să analizeze probleme sociale majore cu care se confruntă societatea românească însă, deoarece mulți nu au studii de specialitate, fac acest lucru fără fundamentul teoretic corespunzător. Datorită acestui lucru, aceștia folosesc destul de aproximativ sistemul conceptual și instrumentele metodologice ale sociologiei, economiei sau științei politice. Totodată, putem observa cu ușurință cum parlamentarii de orientări politice diverse au de obicei înțelegeri mult prea diferite despre natura și cauzele problemelor sociale. În fața acestei situații, se impune să prezentam
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu sfera naturală. Acești doi factori sunt prezenți atât la nivelul teoriei politice, cât și la cel al mentalității tradiționale românești, așa cum reiese ea din diferite studii și statistici. În cadrul primei părți a lucrării de față am urmărit clarificarea cadrului conceptual și teoretic, expunând concis problematica celor două dihotomii: spațiu public/spațiu privat și natură/cultură. Dihotomia public/privat, așa cum este ea conceptualizată în cadrul teoriei politice clasice, prezentă, de altfel, și în spațiul românesc, a constituit o preocupare centrală a studiilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este ipoteza de la care a pornit cercetarea. Prezentarea și analiza datelor sunt precedate de un cadru teoretic necesar înțelegerii demersului întreprins, în care voi prezenta o serie de aspecte privind participarea și reprezentarea politică a femeilor. Dar înaintea acestor clarificări conceptuale, și Statutul Partidului Democrat, care reglementează activitățile Organizației de Femei, poate să ofere un răspuns la întrebarea: în ce măsură reprezintă femeile interesele femeilor? Statutul Organizației de Femei a Partidului Democrat Potrivit Statutului Partidului Democrat, acesta, în toată activitatea sa, „urmărește numai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]