7,702 matches
-
salariile, consumul erau planificate, nu lăsate la voia pieței. În consecință, nu avea importanță nici cât de bine lucrai, nici dacă ceea ce făceai se vindea. Puteai lucra prost sau puteai lenevi cât vrei de unde și expresia halucinantă într-un sistem concurențial: „Cât mai stai la serviciu?”. Lozincile anecdotice ale acelor vremuri reflectau foarte limpede starea de fapt: „Noi cu brațul ca oțelul, vom culege mușețelul”; „Decât să muncim cu rost, mai bine puțin și prost!”, „Munca l-a creat pe om
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
europene, multe universități românești își vor închiria clădirile în alte scopuri, căci treptat nu vor avea studenți. Cu aceeași ocazie își vor pensiona mare parte din personalul căruia i-au prelungit sistematic cumulul de după pensionarea oficială. Mediul universitar va deveni concurențial. România va fi afectată de criza manifestă în care va intra odată cu Europa în privința educației și cercetării și de pierderile tot mai mari în privința economiei de know-how față de SUA, Japonia, Australia, Canada, Coreea de Sud, India, China, fiindcă în continuare alocă prea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
amenințare mondială, încât statul și patronatele să se facă luntre și punte să demonstreze că salariații pot trăi mai bine în capitalism și economie de piață. Economia, politica și societatea comunistă s-au dovedit net falimentare. Cu alte cuvinte, sistemele concurențiale de piață au câștigat complet terenul față cu cele cooperatist-planificate. În condiții de globalizare a afacerilor, răsfățul unei lumi pentru lucrători, una în care stânga câștiga sistematic, adică răsfățul veacului socialist al Europei Apusene se stinge treptat. Patronii firmei franceze
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
beneficiul său și în dezavantajul celorlalte părți. De asemenea, Louis Philips consideră că integrarea economică este un proces susținut pe termen lung, care implică solidaritate și reciprocitate, un proces distinct de cel al integrării piețelor care se referă la comportamente concurențiale pe termen scurt [1962, p.62-75]. Tendința teoriei integrării este de a considera integrarea un proces dinamic pentru că ea presupune eforturi de coordonare, instrumente și politici, “ansamblul integrat fiind mereu în curs de integrare”. Mai mult, Bela Balassa privește
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
verificări statistice coeficientul Kendall, indicele Hambleton și coeficientul K al lui Cohen. Validitatea criterială (de criteriu) presupune o concordanță ridicată între rezultatele subiecților în urma aplicării unui instrument de cercetare și un criteriu. Cele două forme ale validității criteriale sînt validitatea concurențială și validitatea predictivă (Gliner și Morgan, 2000; Stan, 2002, Gall, Gall și Borg, 2007). Validitatea concurențială presupune compararea rezultatelor între instrumentul de cercetare și criteriu sau un alt instrument (a cărui validitate a fost anterior determinată și este ridicată). În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
presupune o concordanță ridicată între rezultatele subiecților în urma aplicării unui instrument de cercetare și un criteriu. Cele două forme ale validității criteriale sînt validitatea concurențială și validitatea predictivă (Gliner și Morgan, 2000; Stan, 2002, Gall, Gall și Borg, 2007). Validitatea concurențială presupune compararea rezultatelor între instrumentul de cercetare și criteriu sau un alt instrument (a cărui validitate a fost anterior determinată și este ridicată). În acest caz, coeficientul de validitate exprimă corelația între instrument și criteriu. Validitatea predictivă surprinde relația dintre
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de cealaltă parte, de instituția pieței libere. Aflate În interacțiune, cele două se pot regla reciproc. Piața va permite existența unui standard de eficiență economic care să ne permită evaluarea diverselor politici publice, iar acțiunea colectivă poate juca rolul presiunii concurențiale asupra Întreprinzătorilor privați, asigurând astfel furnizarea optimă a unei politici publice În condițiile date. Politicile publice ocupă un rol central În cadrul economiei societăților contemporane. Aria lor acoperă orice mod mai complex de interacțiune socială, de la politici educaționale și de sănătate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
eficiența unei politici publice. Metodologia failibilistă privește cunoașterea ca pe un proces continuu de testare și de falsificare a unor ipoteze. În cazul nostru, o anumită politică publică poate fi supusă testării și falsificării prin inserarea ei Într-un mediu concurențial. Să luăm ca exemplu politica publică de asigurare a transportului public urban. Putem imagina trei variante distincte. În prima dintre ele, serviciul de transport public este asigurat exclusiv de către administrația locală, În a doua este asigurat exclusiv prin intermediul pieței libere
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ineficient sub aspect economic, presupunând costuri ridicate. În situația În care serviciul ar fi subcontractat către o firmă privată, există riscul ca acea firmă să obțină un drept de exclusivitate pentru oferirea acelui serviciu și să se sustragă astfel presiunii concurențiale. În situația În care serviciul este furnizat prin intermediul pieței libere, există riscul cartelizării și, prin urmare, al unor prețuri superioare celor la care o instituție publică ar furniza serviciul În aceeași situație. Dacă există astfel de eșecuri ale pieței, atunci
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de altă parte, de instituția pieței libere. Aflate În interacțiune, cele două se pot regla reciproc. Piața va permite existența unui standard de eficiență economic care să ne permită evaluarea diverselor politici publice, iar acțiunea colectivă poate juca rolul presiunii concurențiale asupra Întreprinzătorilor privați, asigurând astfel furnizarea optimă a unui bun public, În condițiile date. Însă această interacțiune benefică este funcțională doar În măsura În care acțiunea colectivă joacă rolul de forță concurențială, intervenind ca actor În dinamica pieței, și nu reglementând-o arbitrar
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
evaluarea diverselor politici publice, iar acțiunea colectivă poate juca rolul presiunii concurențiale asupra Întreprinzătorilor privați, asigurând astfel furnizarea optimă a unui bun public, În condițiile date. Însă această interacțiune benefică este funcțională doar În măsura În care acțiunea colectivă joacă rolul de forță concurențială, intervenind ca actor În dinamica pieței, și nu reglementând-o arbitrar din afară. Bibliografietc "Bibliografie" Axelrod, R. (1984), The Evolution of Cooperation, Basic Books, New York. Boehm, C. (2000), „Conflict and the evolution of social control”, Journal of Consciousness Studies, nr.
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
viață de tactică pentru o zi de strategie 27 3.4. Modalități de formulare strategică 34 3.5. Analiza costului 43 3.6. Subsistemele coerenței interactive În viziunea strategică a firmei 46 3.7. Implementarea strategiei 48 3.8. Strategiile concurențiale generice 52 3.8.1. Dominarea globală prin costuri 56 3.8.1.1. Efectul experienței 56 3.8.1.2. Efectul experienței și analiza costurilor 59 3.8.1.3. Limitele curbei experienței și pericolele strategiei costului 63 3
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3.8.1.3. Limitele curbei experienței și pericolele strategiei costului 63 3.8.2. Strategia diferențierii 66 3.8.3. Concentrarea 75 3.8.3.1. Concentrarea verticală 76 3.8.3.2. Concentrarea orizontală 78 3.9. Strategii concurențiale specifice firmei 80 3.9.1. Strategii ofensive și strategii defensive 80 3.9.1.1. Strategiile ofensive pentru obținerea avantajului concurențial 80 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial 85 3.9.2. Strategii adaptate ciclului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
75 3.8.3.1. Concentrarea verticală 76 3.8.3.2. Concentrarea orizontală 78 3.9. Strategii concurențiale specifice firmei 80 3.9.1. Strategii ofensive și strategii defensive 80 3.9.1.1. Strategiile ofensive pentru obținerea avantajului concurențial 80 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial 85 3.9.2. Strategii adaptate ciclului de viață al sectorului industrial 87 3.9.3. Strategii situaționale În funcție de poziția competitivă a firmei 92 3.9.3.1. Strategii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
2. Concentrarea orizontală 78 3.9. Strategii concurențiale specifice firmei 80 3.9.1. Strategii ofensive și strategii defensive 80 3.9.1.1. Strategiile ofensive pentru obținerea avantajului concurențial 80 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial 85 3.9.2. Strategii adaptate ciclului de viață al sectorului industrial 87 3.9.3. Strategii situaționale În funcție de poziția competitivă a firmei 92 3.9.3.1. Strategii În sectoarele fragmentate 92 3.9.3.2. Strategiile liderilor 93
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
300 Studiu de caz - Strategii În industria automobilului pe plan mondial 303 Începuturile multinaționalizării firmelor din industria automobilului 303 Diferențele principale Între producătorii americani și cei japonezi 307 Impactul inovațiilor și al parteneriatelor constructorilor de automobile 309 Acorduri În cadrul jocului concurențial 314 Cum și-a dublat Volvo vânzările de automobile În Franța 315 Concurență fără precedent 318 Rolul decisiv al designerilor 319 Carlos Ghosn - un geniu al automobilului 321 Luca di Montezemolo - salvatorul firmei Fiat 321 Piața europeană a autovehiculelor și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
imaginația, intuiția și flerul au un rol important; • practică: ea nu constă În salturi periculoase În conjuncturi, ține seama de moștenirea trecutului și de ritmul de schimbare a oamenilor și instituțiilor. Managerii români sunt tot mai preocupați de domeniul strategiilor concurențiale, care este strâns legat de cunoașterea sectoarelor de activitate și a concurenților. Domeniul strategic a oferit până acum puține tehnici analitice pentru aprofundarea acestor cunoștințe. În plus, tehnicilor existente le lipsesc profunzimea și complexitatea necesare. Cu toate că economiștii studiază structura sectoarelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
productivitatea. Firmele care Își sporesc sistematic productivitatea Își asigură, pe cale de consecință, și creșterea permanentă a profitabilității. Fig. 1 - Principalele faze ale procesului de alegere Fig. 2 - Tipuri de obiective strategice Sursa: Devé și Le Moal (1985, p. 173). Poziția concurențială a firmei constituie al treilea domeniu de interes În formularea obiectivelor strategiei. De exemplu, o firmă poate stabili drept obiectiv o durată de 5 ani pentru a trece, Într-un anumit sector industrial, de pe poziția a cincea pe poziția a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
superioritate”. Dicționarul Larousse prezintă strategia ca fiind „arta de a dirija mijloacele În vederea victoriei”. În domeniul managementului, strategia este arta dirijării unui ansamblu de dispozitive pentru atingerea unui obiectiv. M. Porter afirmă că strategia este „arta de a construi avantaje concurențiale ce pot fi apărate o perioadă lungă de timp”. R.A. Thiétart considera că „strategia este ansamblul deciziilor și acțiunilor cu privire la alegerea mijloacelor și articulării resurselor În vederea atingerii unui scop”. Igor Ansoff (1989, p. 110) definește strategia ca fiind ansamblul criteriilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
este un exercițiu continuu. În timp ce misiunea și obiectivele pe termen lung pot rămâne neschimbate ani la rând, strategiile evoluează permanent ca urmare a schimbării mediilor extern și intern ale firmei. Două sunt aspectele esențiale pe care se sprijină alegerea strategiei concurențiale 1. Primul este atractivitatea sectorului de activitate din punctul de vedere al profitabilității pe termen lung și factorii care o determină. Al doilea se referă la factorii determinanți ai poziției concurențiale dintr-un sector de activitate. O firmă dintr-un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sunt aspectele esențiale pe care se sprijină alegerea strategiei concurențiale 1. Primul este atractivitatea sectorului de activitate din punctul de vedere al profitabilității pe termen lung și factorii care o determină. Al doilea se referă la factorii determinanți ai poziției concurențiale dintr-un sector de activitate. O firmă dintr-un sector foarte atractiv poate, totuși, să nu realizeze profituri importante dacă a ales o poziție competitivă slabă. Invers, o firmă Într-o poziție competitivă excelentă se poate afla Într-un sector
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
două niveluri: • strategia de grup (corporate strategy), care determină sectoarele de activitate ale firmei. Ea conduce firma la instalarea Într-un anumit sector și/sau la ieșirea din alt sector, Înainte de a-și constitui un portofoliu echilibrat de activități; • strategia concurențială (business strategy), aplicată fiecărui sector de activitate. Ea definește manevrele pe care le face firma Înainte de a se poziționa avantajos față de concurenții săi. Primele modele de analiză strategică provin din SUA, din anii ’60 ai secolului XX. Confruntarea dintre analiza
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategice, adică alegerea direcțiilor (produse/piețe) și a modalităților de creștere internă și externă. Această școală de gândire strategică rămâne incompletă, deoarece nu face distincție Între strategia aplicată conduitei activității și cea aplicată alegerii activității (problema portofoliului activității). 3. Strategia concurențială (Business Strategy) a cabinetelor de consultanță strategică Boston Consulting Group (BCG), McKinsey și A.D. Little (ADL). Inițial, contribuția esențială a BCG a fost propunerea unor concepte și instrumente mai fine decât cele ale școlilor anterioare (ciclul de viață, curbele experienței
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și A.D. Little au elaborat modele ale opțiunilor strategice care au permis, pe de o parte, analiza globală a portofoliului activităților firmei, iar pe de altă parte, determinarea axelor strategice de urmat la nivelul fiecărei activități elementare 2. Școala strategiei concurențiale se caracterizează printr-o modelare importantă: • modelul BCG examinează portofoliul activităților firmei cu ajutorul unei matrice cu două variabile: partea de piață a firmei (În raport cu concurentul său cel mai bine plasat) și rata creșterii sectorului; se obțin patru poziții posibile, de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firmei (În raport cu concurentul său cel mai bine plasat) și rata creșterii sectorului; se obțin patru poziții posibile, de acum bine cunoscute: „vedete”, „dileme”, „vaci de lapte”, „pietre de moară”; • modelul ADL, superior modelului BCG, permite luarea În considerare a poziției concurențiale a firmei și maturitatea sectorului În care ea se găsește. Aceasta evidențiază factorii-cheie de succes (FCS) În sectorul vizat; • modelul McKinsey se bazează pe poziția concurențială a firmei și pe valoarea sectorului de activitate; aceasta din urmă traduce În fapt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]