5,238 matches
-
cu profesoara Elena Vasiliu, viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. În 1925 e profesor suplinitor la Liceul „Gh. Lazăr” din București, fiind apoi detașat la Liceul „Mihai Eminescu”. În 1926 pleacă la Paris, unde pregătește o teză de doctorat despre Arthur Rimbaud, conducător fiindu-i profesorul Fortunat Strowsky. În această perioadă (1924-1927) e redactor la revista „Sburătorul”, unde își publică cea mai mare parte a poeziilor. Întors în țară în 1927, va fi numit profesor la Liceul „Dr. C. Angelescu” din Găești. Între
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
și Sânziana, copila lui Chiciură Împărat. Când nu are structura unui bocet sau a unui descântec, lirica lui Ț. surprinde metaforic diferite ipostaze ale spiritului (Rugă, Singurătate, Cântec de leagăn, Mugurel etc.). În La icoană (1966) apar câteva poeme dedicate conducătorilor legionari și celor morți în închisorile comuniste. SCRIERI: Sânziana, pref. Nichifor Crainic, București, 1940; Din crucea pădurii, Madrid, 1955; Arhanghelul Mihail, Madrid, 1959; Iconarul, Madrid, 1962; La icoană, Madrid, 1966; Pădurea de la Tâncăbești, Madrid, 1977; Din nopți cu Sânziene, Madrid
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
Noi n-aveam atunci simpatii politice, că eram tineri... Acolo ați stat tot timpul cu colegii de lot? Nuuu. Separați. Eu am fost În grupul conducătorilor, că am fost adjunctul organizației noastre, și pe câțiva ne-o Încadrat la grupuri conducătoare de organizații și ne-o băgat la Zarcă. Au fost momente foarte puține În care ne-am Întâlnit, când ne transfera dintr-o Închisoare În alta. Adică n-au ținut cont de treaba asta, ca să fie loturile compacte; n-aveau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el nimic./ Dau caraliii de-nțeles că vom urma și noi curând/ Că altceva n-avem de ales. Dar, Doamne, cine-o fi la rând?/ Și-afară nici o Închisoare nu și-a spoit un fel de firmă/ Și haita cea conducătoare acuratețea și-o afirmă./ Iar țările occidentale Își urmează afacerile lor/ Nebănuind cam câtă jale rămâne În urma rușilor./ Acum sunt liber, dar mi-apare atât de obsesivă Balta/ Cu Înfometata ei teroare, cum nici n-a fost pe lume-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
decât liberalii) la convingerile sale democratice și patriotice. „A trecut vremea - scria el în iulie 1900, cu sincere convingeri patriotice bine cumpănite - când erau prea mulți naivi la galerie și când era cu putință să creadă publicul cum că bărbații conducători, oamenii politici, ziariști, parlamentari, publiciști de tot soiul pot fi împărțiți în două categorii: unii cu steaua patriotismului pe frunte, ceilalți cu pata indelibilă a trădării de neam. Domnilor naționaliști și antisemiți, toți suntem buni români. Toată deosebirea e una
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
condițiile internaționale noi care se creau, de pozițiile lui Nicolae Filipescu, agitator neobosit (dar și nechibzuit) pe care, de altfel, îl va frecventa mai intens acum, chiar în intimitatea salonului acestuia. Profitând de încrâncenata luptă pentru putere la nivelul echipei conducătoare a partidului, Bacalbașa va căpăta curajul să-și exprime opinii personale îndrăznețe privind necesitatea unei politici externe energice a României care să creeze condițiile pentru înfăptuirea idealului na țional („Poporul român voiește ca să schimbe temeiul cumin țeniei sale; după o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din inima românilor și să-i facă să se uite cu mai multă iubire, cu mai mult dor la Teatrul Național, simbol de cultură, de poleire și de mărire, pentru o națiune mare, poleită și cultă. Presa, care este lumina conducătoare a popoarelor, scutul cel mai putinte al instituțiunilor naționale, presa să-și îndrepte privirea mai afabilă, mai benevolă, mai frățească la această amară încercare; un cuvânt de încurajare, un strigăt de deșteptare și Teatrul Național va fi salvat! Teatrul Național
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
secretar al primăriei din al 2-lea arondisment al Parisului, după 4 septembrie. Dl. Damé e colaboratorul literar al Europei Orientale, ziar francez din București.“81 274 bucureștii de altădată Național Liberal, format din 25 de membri, în care rolul conducător revenea liberalilor radicali grupați în jurul lui C.A. Rosetti și I.C. Brătianu. 78. Procesul de „presă“ al lui Al. Macedonski, în fața Curții cu jurați, a avut loc sâmbătă 7/19 iunie 1875 (și nu 1 iunie, cum notează greșit Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
carte a cărei dactilogramă am parcurs-o în urmă cu două decenii, și-mi dau seama imediat, fără să fac un control amănunțit, de minusurile ediției. Lipsește, de pildă, mottoul, dat de autor în grecește, din Heraclit (Fragmente, 93): „O conducătorule, prezicerea nu este de la Delfi, nici nu se spune, nici nu se ascunde, ci se dezvăluie”. Desigur, intervenția cenzurii, căci „O conducătorule...” sună ca o „aluzie”! Unele omisiuni sînt marcate cu croșete, altele nu. Iată, jumătate din însemnarea care începe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de radio până ce se vor satisface doleanțele cerute. De îndată ce ni se va face dreptate, vom înștiința printr-o scrisoare. Marin Banu, București, 10 septembrie 1979, difuzată la 4 noiembrie 1979 Stimate Domnule Director, Cele ce urmează sunt destinate urechilor forurilor conducătoare din țara noastră. Unul din domeniile de activitate în care s-au înregistrat nereușite din cele mai mari ale regimului comunist este acela al comerțului numit cu emfază socialist. Lăsând la o parte comerțul exterior în care am reușit să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
veniți să îmi cereți. Exemple din acestea se pot înșira la infinit. Ele denotă o lipsă de interes pentru vânzare și de considerație pentru client. Totodată, pregătirea profesională a vânzătorilor este foarte slabă, iar exigență în acest sens din partea forurilor conducătoare se pare că nu există. Și, în încheiere, un ultim aspect. Lipsa celor mai neașteptate lucruri din aprovizionarea magazinelor. Apariția lor sporadică și tot atât de neașteptată creează o psihoză specifică la cumpărător, care, în mod inconștient, aproape se roagă de vânzător
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-a aruncat cu cuvinte ca furt, corupție, degradare morală, fără ca cei vinovați să fie clar separați de marea masă a populației. Găsesc că acest lucru e foarte nedrept. Nu trebuie ponegrit întregul popor din cauza lipsei de scrupule a clasei conducătoare. Cei ce poartă uniforme în România, începând cu grănicerii și vameșii și până la chelneri, cât și ceilalți, fără care regimul de teroare nu ar fi posibil, nu pot fi judecați la fel ca restul poporului român. Majoritatea turiștilor vin însă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bază de decrete prezidențiale. Avem și un for legislativ, care e convocat de trei-patru ori pe an și toți deputații nu au voie să facă altceva decât să ridice mâna pentru aprobarea decretelor și să bată din palme pentru iubitul conducător până fac bătături. Căci tot ce spune el e linie directoare pentru toată suflarea românească. Iar dacă se întâmplă ca să mai ia cuvântul altcineva, apoi e vai de el dacă nu îl laudă. Mai nou, a alăturat-o la această
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
puternică și o miliție numeroasă. Mai este și o armată numeroasă, cum nu a fost nici în timpul războiului. Toți aceștia sunt foarte bine plătiți și trăiesc domnește. Au magazinele lor, cantinele lor, au tot ce își doresc. Ei formează forța conducătoare, nu muncitorii. Muncitorii trăiesc ca vai de ei, și greva de acum doi ani din Valea Jiului a demonstrat-o. Dacă mediile de informare din țara noastră nu au suflat o vorbă despre aceasta, noi vă mulțumim dvs. că ne puneți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la fel de săraci ca și noi, trăiesc totuși în multe privințe mai civilizat și mai bine decât noi. Și apoi nu trebuie să vedem că figura lui KÆdÆr, HusÆk sau Gierek nu te privește oriunde ți-ai arunca ochii și respectivii conducători nu ocupă trei pătrimi din timpul de emisiune alocat telejurnalelor sau trei pagini din cele patru sau șase câte conțin ziarele respectivelor țări. S-ar mai putea scrie multe, zeci și sute de pagini, dar citirea lor nu s-ar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de curați. Treptat, țiganii au fost izolați nu numai pe plan politic, ci și în planul accesului la cultură și la învățământ, al promovării profesionale, al educației sanitare etc. Odată cu expansiunea naționalismului promovat de partid și cu creșterea rolului său conducător, o serie de oameni capabili și pregătiți au căzut, pe rând, din funcțiile lor pentru că erau țigani. Se zice că noi, țiganii, suntem prea numeroși, că ne înmulțim prea repede. De aceea, la recensământul populației din anul 1977, recenzorii au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tineri. Prin urmare, oameni în devenire și care nu s-au blazat încă și nu vor să înghită la nesfârșit nedreptățile care ne curg pe cap. Și nu trebuie confundați cu cei care strigă pe la cenaclul Flacăra Ceaușescu junior, viitor conducător, pentru că ăștia sunt puși de Păunescu s-o facă sau de alții din anturajul lui. Un soldat al bunului-simț, Brașov, 23 iulie 1983, difuzată la 7 august 1983 Domnule director, îmi permit să adresez aceste rânduri emisiunilor dumneavoastră, cu speranța
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ploconeală în fața celor doi oameni care au reușit, cu manualele marxist-leniniste, să îngenuncheze un popor, de altfel mândru și demn. Petrecerea a început cu o întârziere de aproape 25 de minute, cauzată de sosirea în tribuna oficială a așa-zișilor conducători cu un decalaj egal cu acest interval. Până atunci, am putut face unele constatări. Spre deosebire de anii precedenți, tribuna oficială a fost altfel construită. Spațiul rezervat membrilor Comitetului Central a fost mult mai restrâns și mult mai cocoțat decât altădată. O
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
egalitatea partidelor și specificul național de dezvoltare economică în vederea edificării societății socialiste, libertăți nesancționate de Moscova, mult prea preocupată de conflictul din Extremul Orient și de propriile sale eșecuri în dezvoltarea agriculturii. Cu acest aer de libertate fată de Moscova, conducătorii comuniști din România au reușit să-și câștige un oarecare credit în fața populației, fiind bine cunoscută opinia românilor, care întotdeauna și-au considerat vecinul din Răsărit (și nu fără motiv) ca un dușman natural. Mai mult: s-a dat cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din conducere să se expună pentru mine, luându-mi apărarea. Deși e foarte trist ca o instituție să nu aibă curajul să-și apere angajații, atunci când munca lor, totuși, a fost an de an prețuită. Dar mă așteptam ca forurile conducătoare decanat, rectorat să aibă măcar curiozitatea să afle direct, prin orele mele, ce idei vehiculez, ce idealuri am încercat să apăr în fața atâtor promoții de tineri. De aceea recurg, pentru a doua oară, în ciuda repercusiunilor, la postul de radio Europa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de aspecte reale și zvonurile care le asociază Clanului Ceaușescu, ceea ce explică situația de mizerie indescriptibilă, atât morală, cât și materială, în care se zbate poporul român, sufocat de o armată crescândă de securiști care apără prin orice mijloace clasa conducătoare, apărându-și astfel traiul îmbelșugat și propria-i viață. Prin anii 69-70 s-a permis și a luat amploare mișcarea bridgistică din România, materializată printr-o Federație Națională, una dintre cele mai tinere din familia mondială a bridge-ului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poporul abia știe de existența lor. Nu sunt atât de buni când poporul ascultă și-i aclamă. Cei mai răi sunt când poporul îi disprețuiește. Dacă nu onorezi poporul, nici el nu te va onora pe tine. Însă despre bunii conducători, care vorbesc puțin după ce și-au îndeplinit și atins scopurile, poporul va spune: «Le-am realizat noi înșine». Rezultă că nu se poate face mai mare cinste conducătorilor decât afirmând că toate câte s-au realizat, atunci când erau în fruntea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nostru popor. Distrugerea economiei românești nu poate fi împiedicată însă numai de muncitori. Specialiștii și inginerii noștri care încă mai au un dram de responsabilitate sunt datori, la unison, să ceară partidului și Guvernului României să renunțe la actuala echipă conducătoare, să-și revizuiască fundamental politica economică și socială. Pentru că așa nu se mai poate. Scrisoarea lui Ion Pacepa către fiica sa, ianuarie 1985, difuzată în zilele de 5, 6, 7 și 8 februarie 1985 Scumpa mea Dana, După ce ți-ai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Occidentului se spulberă. Creștinismul a dat, ulterior, lumii aceleia o anume unitate. Nu vedem azi un Înlocuitor similar.” L-am Întrebat, apoi, pe interlocutorul meu cum vede azi noțiunea de patrie. Eroul microromanului Inferences of a Sabre, generalul Krasnov, hatmanul conducător al diviziei de cazaci aliați cu naziștii, speră să poată Întemeia pentru aceștia o nouă patrie În provincia italiană pe care o ocupă. Satele din zona Friuli Încep să capete nume cazace! Textul spune: „Iată-l aici, În patria noastră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
partidului național țărănesc. Gheorghe Crăciunescu vedea întreg fenomenul de descompunere ca un produs nu numai al guvernului actual ci al tuturor guvernelor, care au condus țara. în concluzie era vorba de marea incapacitate de conducere și marea trădare a clasei conducătoare românești. Din discuțiile noastre zilnice a rezultat încredere reciprocă, apoi o prietenie nedespărțită. Mi-a spus mai târziu că mai sunt studenți, care gândesc ca noi și că în curând vom avea ocazia să-i întâlnim. Așa se face că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]