10,335 matches
-
Cerința Modalitatea de verificare d) Produs atestat pe schema de calitate “rețete consacrate“ Ofertantul trebuie să furnizeze produse atestate pe schema de calitate “rețete consacrate” în proporție de minim 10%. Ofertantul va prezenta atestat al producătorului obținut conform unei rețete consacrate eliberat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Aspectul urmărit Cerința Modalitatea de verificare e) Utilizarea de ambalaje refolosibile Ofertantul trebuie să livreze produsele în ambalaje secundare și/sau de transport cu conținut reciclat în proporție de minim 10%. Ofertantul va prezenta
ANEXE din 9 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287680]
-
art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care prevăd că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de o gravitate redusă. Autorii excepției susțin că art. 38 alin. (3) din Legea nr. 10/1995 aduce atingere drepturilor consacrate prin art. 1 alin. (5) și art. 53 din Constituție, întrucât, în virtutea principiului legalității sancțiunilor contravenționale, dar și a accesului liber la justiție, instanța de judecată analizează legalitatea și temeinicia fiecărei sancțiuni contravenționale în parte, trebuind, de asemenea, să
DECIZIA nr. 330 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288908]
-
al cercetării, dezvoltării și digitalizării și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor săi prin aplicarea tehnologiilor cuantice în diferite domenii de interes național. Obiectiv Specific 3.2: Asigurarea cooperării internaționale Susținerea cooperărilor internaționale în domeniul dezvoltării tehnologiilor cuantice, atât la nivelul instrumentelor consacrate în care România este parte, respectiv participarea activă în proiectele și inițiativele UE, cum sunt EuroQCI și Quantum Flagship, cât și cu potențiale alte surse de cunoaștere și de colaborare, cu accent pe protejarea intereselor naționale și evaluarea riguroasă a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 21 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288377]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură a fost invocată, Curtea constată că, în speță, cu privire la normele procesual penale menționate anterior, este incidentă și una dintre cauzele de inadmisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate, expres consacrate de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv lipsa legăturii textului criticat cu cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Astfel, câtă vreme dispozițiile alin. (2) al art. 68 din Codul de procedură penală reglementează
DECIZIA nr. 308 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288923]
-
România a ignorat dispozițiile legii și și-a asumat competențe constituționale de natură să înlăture norme de drept primare. Restabilirea stării de legalitate nu ar fi posibilă pe cale judiciară, în raport cu validarea unei astfel de conduite prin jurisprudența consacrată a Înaltei Curți de Casație și Justiție, preluată ca atare de curțile de apel. Autorul excepției solicită Curții Constituționale să analizeze „conduita Consiliului U.N.B.R., a Barourilor și instanțelor de judecată față de actul de legiferare al Parlamentului, acesta din urmă
DECIZIA nr. 164 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288842]
-
Legea nr. 489/2006, autorul acesteia susține, în esență, că în niciun text de lege nu este definită calitatea de preot și nici nu sunt reglementate atribuțiile preoțești, astfel încât sancțiunea penală fundamentată pe un enunț fără acoperire semantică juridică, legal consacrată, este contrară principiului nullum crimen sine lege, cu atât mai mult cu cât sunt restrânse drepturi fundamentale având rezonanță penală și este încălcat dreptul la libertatea conștiinței. Susține, totodată, că dispozițiile art. 18 din același act normativ instituie o veritabilă
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
a fost invocată excepția de neconstituționalitate. ... 15. În această situație, cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1) și ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006, Curtea va reține cu prioritate problema de admisibilitate expres consacrată de dispozițiile art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, câtă vreme autorul invocă dispozițiile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, privind tratatele internaționale referitoare drepturile omului și libertatea conștiinței, precum și
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
a observat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că legiuitorul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție. Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul nu ar putea defini și stabili ca infracțiuni, fără ca prin aceasta să încalce Constituția, fapte în conținutul cărora ar intra elemente de discriminare (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 62
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se referă la interzicerea discriminării în exercitarea „oricărui drept prevăzut de lege“, așadar vizează orice drept recunoscut în legislația statelor părți la Convenție, iar nu numai drepturile consacrate de Convenție. Prin urmare, Protocolul nr. 12 la Convenție este aplicabil în cauză, fiind aplicabilă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie de interzicere a discriminării. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o diferență de tratament este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
consideră că dispozițiile art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 798/2021 contravin principiului egalității în drepturi - astfel cum este reglementat de art. 16 din Constituția României și în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, precum și interdicției de discriminare consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest context, instanța subliniază că interpretările Curții Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii, iar instanțele naționale sunt obligate să înlăture aplicarea unor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
la H.G. nr. 579/2016 (astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 798/2021) contravin principiului egalității în drepturi - astfel cum este reglementat de art. 16 din Constituția României și în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, precum și interdicției de discriminare consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - instanța va dispune anularea art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016, astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 798/2021
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
din anexa la H.G. nr. 579/2016 și a reținut că acest text normativ contravine principiului egalității în drepturi - astfel cum este reglementat de art. 16 din Constituția României și în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale -, precum și interdicției de discriminare consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția europeană a drepturilor omului. Având în vedere cele arătate mai sus, reținând încălcarea dispozițiilor legale arătate anterior, referitoare la obligativitatea motivării actului administrativ, instanța va admite solicitarea reclamantei și va dispune
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016, respectiv pentru încălcarea principiului egalității în drepturi - astfel cum este reglementat de art. 16 din Constituția României și în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, precum și a interdicției de discriminare consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția europeană a drepturilor omului. Făcând din nou trimitere la definiția refuzului nejustificat de a soluționa o cerere [prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004], precum și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
respingerea cererii reclamantei pe considerentul rămânerii definitive a hotărârii de încuviințare a adopției anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 s-a făcut cu exces de putere, respectiv cu încălcarea principiului egalității în drepturi și a interdicției de discriminare consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția europeană a drepturilor omului. Pe de altă parte, nu se poate reține nelegalitatea Deciziei nr. […]/15.09.2021 pe considerentul omisiunii A.J.P.I.S. Timiș de a soluționa cererea reclamantei cu privire la minorul C
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016, respectiv pentru încălcarea principiului egalității în drepturi - astfel cum este reglementat de art. 16 din Constituția României și în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale -, precum și a interdicției de discriminare consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția europeană a drepturilor omului. ... 3.10. Analizând cererea de obligare a A.J.P.I.S. Timiș la emiterea unei decizii privind admiterea acordării către reclamantă a indemnizației lunare de sprijin, în temeiul art. 100^1 alin.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce doar la facilitarea înțelegerii scopului acesteia. Prin urmare, expunerea de motive nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate, metoda de interpretare teleologică. Faptul că expunerea de motive nu este suficient de precisă sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, aceasta având doar
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
Din cauza neacordării sporului se încalcă și art. 34 și 35 din Constituție, deoarece personalului bugetar care lucrează în condiții nocive nu i se asigură în mod efectiv cele două drepturi, precum și dreptul la securitatea și igiena în muncă consacrat de Carta socială europeană revizuită. Autorul din acest dosar apreciază că o soluție-remediu ar fi apelul la tehnica interpretării conforme a legislației și a jurisprudenței criticate cu dreptul Uniunii Europene. ... 32. Pe lângă interpretarea instanței supreme dată prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. ... 59. De asemenea, în Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, paragraful 15, Curtea a reluat jurisprudența sa constantă, potrivit căreia sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, și că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
egalității în drepturi, consacrat de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. ... Precizează că principiile egalității în fața legii și interzicerea discriminării sunt consacrate și de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de art. 20 și 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Menționează că, așa cum instanța de contencios constituțional a subliniat în Decizia nr. 244/2021, „potrivit jurisprudenței
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, la rândul său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
mod separat, drept contravenție «nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor de izolare la domiciliu stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d)». Prin urmare, ipoteza art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 se referă la nerespectarea acelor măsuri consacrate prin lege, instituite în vederea protejării dreptului la viață și la sănătate și care creează obligații în sarcina persoanelor fizice, excepție făcând măsura izolării la domiciliu. ... 43. Curtea amintește că, potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 55/2020, hotărârile Guvernului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, la rândul său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat Rule of law checklist, ... adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct și efectiv procesul, rol consacrat constituțional. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării efective a cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a instanței
DECIZIA nr. 54 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275741]
-
enciclopedii, monografii, studii și capitole coordonate/publicate/editate; articole publicate; brevete aplicate/valorificate/obținute Se vor prezenta, în mod sintetic, pentru fiecare an supus evaluării, date despre numărul de: – dicționare, atlase, enciclopedii (tipărite sau online); ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor la o editură consacrată din străinătate; ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de editor/coordonator la o editură consacrată din străinătate; ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor la Editura Academiei Române; ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de editor/coordonator la Editura Academiei Române; ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor
NORME METODOLOGICE din 16 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280425]
-
prezenta, în mod sintetic, pentru fiecare an supus evaluării, date despre numărul de: – dicționare, atlase, enciclopedii (tipărite sau online); ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor la o editură consacrată din străinătate; ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de editor/coordonator la o editură consacrată din străinătate; ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor la Editura Academiei Române; ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de editor/coordonator la Editura Academiei Române; ... – tratate/cărți/monografii publicate în calitate de autor la o editură clasificată CNCS A sau B (în cazul domeniului umanist
NORME METODOLOGICE din 16 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280425]