5,110 matches
-
în detrimentul puterii relaționale 5. Puterea asupra structurilor afectează și relațiile din interiorul respectivelor structuri, iar corporația transnațională este un rival pe măsură al statului în exercitarea puterii asupra structurilor - Strange numește chiar corporația „o instituție politică”. Mai mult, aș adăuga, corporația nu doar își exercită puterea asupra structurilor, ci creează ea însăși noi structuri de putere și le modifică pe cele existente. Strange pleacă de la patru ipoteze: statul decide în prezent într-o mai mică măsură ce se produce, cum, de către
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
exercită puterea asupra structurilor, ci creează ea însăși noi structuri de putere și le modifică pe cele existente. Strange pleacă de la patru ipoteze: statul decide în prezent într-o mai mică măsură ce se produce, cum, de către cine și unde; corporațiile transnaționale au făcut mai mult decât statele și organizațiile umanitare internaționale la un loc pentru redistribuirea bunăstării de la țările dezvoltate la cele mai puțin dezvoltate (prin transferul locurilor de muncă din țara de origine în țările-gazdă - chiar dacă Strange ar avea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
muncă și au prilejuit creșterea standardului de viață. Chiar și atunci când se ridică probleme legate de balanța de plăți sau de mediul concurențial, replica tipică a neoclasicilor vizează lipsa de alternative a statelor-gazdă. În special pentru țările mai puțin avansate, corporația transnațională reprezintă agentul principal al dezvoltării. Revenind la aserțiunile doamnei Strange, ea a pus sub semnul întrebării exercitarea celor mai importante funcții ale statului (aplicabile atât statelor de reședință, cât și statelor-gazdă): - Apărarea teritoriului național cu ajutorul forțelor armate. Teritoriul nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
asupra evoluției monedei naționale. Strange se referă doar la efectul de antrenare pe care instabilitatea valutară dintr-o țară îl poate genera în alte țări. Mai semnificativ mi se pare a fi, în context, rolul pe care operațiunile financiare ale corporațiilor transnaționale (de exemplu, prețul de transfer sau repatrierea profiturilor) îl au în provocarea și amplificarea crizelor economice de acest gen. - Alegerea unei strategii naționale de dezvoltare economică. În condițiile interdependențelor din societatea contemporană, posibilitatea de a alege liber o astfel
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
socială. Aici soluția poate fi cooperarea internațională, dovadă și Carta Socială Europeană. - Capacitatea de îndeplinire a funcției fiscale. Abilitatea guvernelor de colectare a taxelor este scăzută și se reflectă în două ipostaze. În primul rând, taxele pe care le plătesc corporațiile sunt adeseori rezultatul negocierii secrete dintre corporații și două sau mai multe autorități fiscale (Picciotto, 1992). În al doilea rând, colectarea taxelor, susține Strange, nu mai constituie un monopol de stat; numeroase asociații criminale puternice colectează, la rândul lor, taxe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dovadă și Carta Socială Europeană. - Capacitatea de îndeplinire a funcției fiscale. Abilitatea guvernelor de colectare a taxelor este scăzută și se reflectă în două ipostaze. În primul rând, taxele pe care le plătesc corporațiile sunt adeseori rezultatul negocierii secrete dintre corporații și două sau mai multe autorități fiscale (Picciotto, 1992). În al doilea rând, colectarea taxelor, susține Strange, nu mai constituie un monopol de stat; numeroase asociații criminale puternice colectează, la rândul lor, taxe. Dezvoltarea acestor asociații a fost influențată de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în special bunuri de demerit, împotriva cărora este firesc să se aplice politici represive 6. - Politica comercială, în special deciziile privind importul. Zilele strategiilor de substituire a importurilor au trecut de mult. Deciziile privind importul se iau acum de către filialele corporațiilor transnaționale, și cel mai adesea importurile scapă total controlului statului, efectuându-se în cadrul comerțului intrafirmă. - Infrastructura asigurată de stat. Din cauza ineficienței administrării acestei infrastructuri, statele se văd nevoite să recurgă la privatizarea a ceea ce în alte condiții ar fi fost
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
state slabe. - Capacitatea statelor de a promova așa-numiții „campioni naționali”, în fapt, firme susținute artificial de propriile guverne cu scopul ca acestea să-și asigure o poziție dominantă pe piața națională și să poată lupta, cu șanse egale, împotriva corporațiilor străine, pe piețele internaționale. Această susținere este însă scump plătită de la buget și, în mai toate cazurile de până acum, neviabilă. - Puterea statelor de a folosi violența, în cazuri extreme, împotriva propriilor cetățeni. Statul a pierdut monopolul în folosirea organizată
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
filiala unei CTN și statul-gazdă în care activează nu este un joc cu sumă zero: câștigul unei părți nu conduce în mod inevitabil la pierderi suferite de cealaltă parte. În schimb, Caves (1982) consideră că multitudinea de resurse la discreția corporației și competiția dintre state pentru atragerea investițiilor străine directe înrăutățesc, de fapt, situația amplificând așa-numitul element free rider. Rugman (1996) abordează problema interacțiunii dintre corporație și statul-gazdă descriind-o ca fiind un joc de tipul „dilema prizonierilor”7. Acest
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de cealaltă parte. În schimb, Caves (1982) consideră că multitudinea de resurse la discreția corporației și competiția dintre state pentru atragerea investițiilor străine directe înrăutățesc, de fapt, situația amplificând așa-numitul element free rider. Rugman (1996) abordează problema interacțiunii dintre corporație și statul-gazdă descriind-o ca fiind un joc de tipul „dilema prizonierilor”7. Acest tip de joc este unul cu echilibru Nash necooperativ 8, însă Graham (2003) demonstrează că el are o dominanță de tip Pareto 9 în cazul cooperării
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
presiune nu pot fi niciodată o forță conducătoare a globalizării, fiindcă interesele lor nu sunt globale, ci limitate. O afirmație care nu intră în contradicție cu teoria neoclasică, al cărei argument central pune existența CTN-urilor pe seama imperfecțiunilor pieței (o corporație transnațională este modalitatea optimă de a profita de imperfecțiunile diferitelor piețe naționale și de diferențele dintre ele). Făcând presupunerea crucială conform căreia imperfecțiunile pieței sunt exogene corporațiilor transnaționale (prin urmare, ele sunt provocate fie de cauze naturale, fie de acțiunile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
neoclasică, al cărei argument central pune existența CTN-urilor pe seama imperfecțiunilor pieței (o corporație transnațională este modalitatea optimă de a profita de imperfecțiunile diferitelor piețe naționale și de diferențele dintre ele). Făcând presupunerea crucială conform căreia imperfecțiunile pieței sunt exogene corporațiilor transnaționale (prin urmare, ele sunt provocate fie de cauze naturale, fie de acțiunile guvernelor), economiștii neoclasici conferă implicit statelor-gazdă puterea de a influența piața. Rezultatele acestei influențe sunt considerate în general negative, cu excepția unor situații speciale. Deși CTN-urile s-
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Rezultatele acestei influențe sunt considerate în general negative, cu excepția unor situații speciale. Deși CTN-urile s-ar putea simți în largul lor într-un mediu mai degrabă neprotecționist decât protecționist (date fiind costurile tranzacționale ridicate într-un mediu protecționist), filialele corporațiilor transnaționale ar putea beneficia de politicile statelor-gazdă privind menținerea sau creșterea protecționismului. O asemenea situație se produce dacă filialele CTN-urilor sunt percepute ca parte a pieței naționale și, drept consecință, beneficiază de politicile de susținere concepute în favoarea firmelor naționale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fi eficientă dacă beneficiile pe termen lung ale intervenției guvernamentale depășesc costurile pe care le implică pe termen scurt. Caves (1982) analizează alte politici aflate la îndemâna statelor-gazdă, concentrându-se asupra impozitării. Taxele și tarifele, scrie Caves, nu trebuie să împingă corporațiile spre tactica prețurilor de transfer. Totuși, cel mai eficient instrument de care dispun statele-gazdă constă în modificarea nivelului de impozitare după inițierea derulării unui proiect investițional, deci după pătrunderea CTN pe piața națională. Acest instrument este cunoscut sub numele de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
tactica înțelegerii învechite 12. În general însă, înțelegerile politice, grupurile de presiune și mediul de afaceri determină o lipsă a politicilor efective la care pot apela statele-gazdă. O trăsătură interesantă a abordării neoclasice este caracterul ei oportunist. Pe măsură ce crește puterea corporațiilor, se radicalizează și vocile economiștilor neoclasici care neagă abilitatea statelor-națiune de a reglementa activitatea piețelor. Situația nu este deloc surprinzătoare, din moment ce teoria neoclasică este, în definitiv, una pro-corporatistă, iar Caves (1982) admite faptul că însăși corporația profită de propriul caracter
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
oportunist. Pe măsură ce crește puterea corporațiilor, se radicalizează și vocile economiștilor neoclasici care neagă abilitatea statelor-națiune de a reglementa activitatea piețelor. Situația nu este deloc surprinzătoare, din moment ce teoria neoclasică este, în definitiv, una pro-corporatistă, iar Caves (1982) admite faptul că însăși corporația profită de propriul caracter oportunist. 5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistătc "5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă" Abordarea instituționalistă oferă fundamentarea teoretică pentru intervenția sporită a statului în economie (Jenkins, 1994). Ea explică politicile adoptate de stat ca fiind determinate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de-regulate), cât și pentru a restrânge din nou (re-regulate) activitatea piețelor și, ca urmare, sunt capabile să creeze un climat competițional specific la care CTN-urile trebuie să se adapteze. Bailey, Harte și Sugden (1994) identifică principalele politici la adresa corporațiilor transnaționale adoptate de cinci state industrializate, în mod cronologic, în ultimii 30 de ani. Descrierea acestor politici în continuare este o adaptare a concluziilor lor. Politici privind CTN-urile adoptate de Japonia: - supraveghere administrativă continuă; - sistem de notificare (investițiile trebuie
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
conduită al filialelor CTN-urilor: investițiile sunt de preferat să se producă sub formă de joint-venture; să se evite reducerea concurenței; să se evite presiunile nedorite asupra întreprinderilor mici și mijlocii; să nu creeze panică în rândul firmelor naționale; filialele corporațiilor transnaționale să se abțină de la acorduri de restrângere a concurenței cu compania-mamă; să aducă un aport tehnologic inovator, dar să se abțină de la a interfera cu activitățile locale de cercetare și dezvoltare; să îmbunătățească situația balanței de plăți; să angajeze
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
negative: investițiile periclitează libera competiție; se creează probleme de supracapacitate; se descurajează cercetarea națională; sunt concediați manageri francezi; • protejarea unor sectoare-cheie, măsură ce face parte din încercarea de a promova campionii naționali, de a se găsi o replică franceză la corporațiile străine; • blocarea investițiilor prin tactici de întârziere; • intervenții pentru protejarea interesului național; • înăsprirea regulamentelor valutare; • impunerea de condiții, cum ar fi sprijinirea de către CTN-uri a cercetării naționale; • simplificarea procedurilor administrative; • liberalizarea regulamentelor valutare; • sprijinirea acționarilor unei companii franceze în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
general care oferă firmelor germane o anumită protecție față de ofertele ostile de preluare (organisme de supraveghere, comitete ale muncitorilor, rol activ al sistemului bancar); - politica duală, constând în aplicarea paralelă a politicilor discriminatorii în favoarea firmelor naționale și a permiterii accesului corporațiilor transnaționale. Politici privind CTN-urile adoptate de SUA: • politică tradițională a „ușilor deschise”; • blocarea unor achiziții din considerente de siguranță națională (amendamentul Exon-Florio); • protejarea unor sectoare strategice; • o politică activă de respingere a investițiilor nedorite, cuprinzând o mulțime nesfârșită de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și la volumul exporturilor; - intervenții pentru protejarea interesului național. În afară de politicile adoptate de țările industrializate, țările mai puțin dezvoltate pot fi tentate să adopte reglementări mai dure. Forma extremă pe care asemenea reglementări o pot lua constă din naționalizarea filialelor corporațiilor transnaționale (Kobrin, 1980). Economiștii instituționaliști au tendința de a evidenția avantajele naționalizării, cum ar fi: atragerea către stat a profiturilor care altfel ar fi fost obținute de investitorii străini, evitarea scoaterii din țară a acestor profituri, dezvoltarea coerentă și integrată
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Liderii de opinie aleși urmăresc anumite direcții de acțiune politică cu scopul de a câștiga suporteri în lupta politică pentru lărgirea electoratului. Îmbrățișând o asemenea abordare, devine clară presupunerea de la care pornește Kang: statul are puterea de a reglementa activitatea corporațiilor, iar folosirea acestei puteri depinde de motivația electorală a factorilor de decizie politică. Abordarea neoinstituționalistă nu este totuși o noutate. Caves (1982) a criticat ceea ce el numea „modelul preferinței naționale”, un model caracterizat de presupunerea că guvernul ales, căutând să
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
că guvernul ales, căutând să rămână la putere, propune pachete de măsuri care să satisfacă majoritatea votanților. De vreme ce străinii nu votează la alegerile naționale, redistribuirea resurselor în defavoarea filialei străine nu provoacă, prin ea însăși, voturi negative. Pe de altă parte, corporațiile străine pot influența procesul electoral fie și numai prin faptul că unii dintre votanți lucrează pentru ele. Această observație simplă oferă un mod alternativ de gândire referitor la opțiunile factorilor de decizie politică, conducând la reconsiderarea influenței grupurilor de presiune
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sau, mai bine zis, de ceea ce, la un moment dat, anumiți factori de decizie percep ca fiind interesul național. Studiul lui Kang privește Statele Unite din perspectiva de stat-gazdă și ajunge la concluzia că SUA și-au schimbat politica privind filialele corporațiilor străine de la una de nepăsare cronică la una de restricționare abuzivă în unele sectoare ale economiei. Cuvântul-cheie aici este schimbarea. El dovedește, o dată în plus, că politicile privind filialele corporațiilor transnaționale fac parte dintr-un proces dinamic, fluctuând între două
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la concluzia că SUA și-au schimbat politica privind filialele corporațiilor străine de la una de nepăsare cronică la una de restricționare abuzivă în unele sectoare ale economiei. Cuvântul-cheie aici este schimbarea. El dovedește, o dată în plus, că politicile privind filialele corporațiilor transnaționale fac parte dintr-un proces dinamic, fluctuând între două curente extreme: discriminare pozitivă - discriminare negativă. Dezvăluirea a ceea ce se află între aceste extreme cade în sarcina paradigmei eclectice. 5.5. Paradigma eclecticătc "5.5. Paradigma eclectică" Paradigma eclectică își
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]