6,252 matches
-
Dt 31,10 ș.u.; Zah 14,16-19; Esd 3,4; Neh 8,13 ș.u.; 2Cr 8,13; se numește ḥag hassukkôt. Al doilea termen nu înseamnă niciodată „tabernacol” sau „cort”, și de aceea este improprie denumirea de sărbătoarea corturilor. Numele însuși ne sugerează una dintre componentele sale exterioare cele mai importante, prezentă încă în celebrările actuale; sukkăh este o construcție provizorie și, în ciuda traducerii cu „colibă” sau „cort”, indică mai degrabă un acoperiș din ramuri făcut cu scopul de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
tabernacol” sau „cort”, și de aceea este improprie denumirea de sărbătoarea corturilor. Numele însuși ne sugerează una dintre componentele sale exterioare cele mai importante, prezentă încă în celebrările actuale; sukkăh este o construcție provizorie și, în ciuda traducerii cu „colibă” sau „cort”, indică mai degrabă un acoperiș din ramuri făcut cu scopul de a apăra de soare în timpul zile sau de roua nopții, nu de ploaie. Poate servi și ca ascunziș camuflat pentru oameni și animale. Utilizarea cuvântului are o atestare milenară
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
după Jud 9 și 21 (cf. 12.2.a) nu mai sunt pomenite via și strugurii. În Cartea Leviticului mai apare o aluzie istoricizantă: „pentru ca urmașii voștri să știe că i-am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi după ce i-am scos din țara Egiptului”. În acest context, tocmai referința la exod trezește suspiciunea: după cum au notat și alți cercetători, aluzia la pustiu nu ne face să ne gândim la acoperișul făcut din ramuri, ci mai degrabă la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
după ce i-am scos din țara Egiptului”. În acest context, tocmai referința la exod trezește suspiciunea: după cum au notat și alți cercetători, aluzia la pustiu nu ne face să ne gândim la acoperișul făcut din ramuri, ci mai degrabă la cortul nomadului sau al seminomadului pentru care, spre deosebire de primul, este o adevărată locuință. Acest fapt confirmă presupunerea că obiceiul de a ridica „colibe” e caracteristic mai degrabă într-un mediu cu specific agricol, astfel că sărbătoarea se aseamănă cu cea descrisă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
9 și 21, fiind o sărbătoare a culesului viilor. c) Deci, aluzia la pustiu vrea să justifice doar forma exterioară a celebrării, mutând-o din contextul originar, considerat reprobabil, în istoria sacră. Același fenomen al reîntoarcerii la timpul vieții în cort se verifică și în cultul samaritanilor care, pentru a celebra Paștele, se instalează în corturi pe muntele Garizim; deși corturile sunt ceva foarte diferit, au rolul de a simboliza colibele. d) Dificultatea a fost observată și de traducătorii LXX care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
să justifice doar forma exterioară a celebrării, mutând-o din contextul originar, considerat reprobabil, în istoria sacră. Același fenomen al reîntoarcerii la timpul vieții în cort se verifică și în cultul samaritanilor care, pentru a celebra Paștele, se instalează în corturi pe muntele Garizim; deși corturile sunt ceva foarte diferit, au rolul de a simboliza colibele. d) Dificultatea a fost observată și de traducătorii LXX care, în contextul sărbătorii, utilizează aproape întotdeauna termenul skénē și derivații săi, care înseamnă „cort”, nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a celebrării, mutând-o din contextul originar, considerat reprobabil, în istoria sacră. Același fenomen al reîntoarcerii la timpul vieții în cort se verifică și în cultul samaritanilor care, pentru a celebra Paștele, se instalează în corturi pe muntele Garizim; deși corturile sunt ceva foarte diferit, au rolul de a simboliza colibele. d) Dificultatea a fost observată și de traducătorii LXX care, în contextul sărbătorii, utilizează aproape întotdeauna termenul skénē și derivații săi, care înseamnă „cort”, nu „colibă”. În acest caz, este
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în corturi pe muntele Garizim; deși corturile sunt ceva foarte diferit, au rolul de a simboliza colibele. d) Dificultatea a fost observată și de traducătorii LXX care, în contextul sărbătorii, utilizează aproape întotdeauna termenul skénē și derivații săi, care înseamnă „cort”, nu „colibă”. În acest caz, este mai mult o interpretare decât o traducere? E posibil, deși nu suntem foarte siguri; în greaca clasică cele două accepțiuni sunt utilizate ambiguu: atât „cort”, cât și „colibă”, dar totodată și „podea (a unei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aproape întotdeauna termenul skénē și derivații săi, care înseamnă „cort”, nu „colibă”. În acest caz, este mai mult o interpretare decât o traducere? E posibil, deși nu suntem foarte siguri; în greaca clasică cele două accepțiuni sunt utilizate ambiguu: atât „cort”, cât și „colibă”, dar totodată și „podea (a unei scene)”, „prelată (a unui car)” sau „locuință” în sens generic, astfel că nu putem baza exagerat pe eventualitatea interpretării. e) În fine, unii comentatori au asociat termenul „cort”, în ebraică ’ōhel
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
utilizate ambiguu: atât „cort”, cât și „colibă”, dar totodată și „podea (a unei scene)”, „prelată (a unui car)” sau „locuință” în sens generic, astfel că nu putem baza exagerat pe eventualitatea interpretării. e) În fine, unii comentatori au asociat termenul „cort”, în ebraică ’ōhel, căruia Os 12,10 îi dă un sens escatologic, cu celebrarea sărbătorii în chestiune; însă, în acest text de orientare escatologică ce poartă amprenta redactării Dtr a cărților lui Osea și Ieremia, lipsește aluzia la această sărbătoare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
amprenta redactării Dtr a cărților lui Osea și Ieremia, lipsește aluzia la această sărbătoare prin evocarea reîntoarcerii la origini, adică la pustiu și la timpurile primordiale; în afară de aceasta demonstrează mai curând că în epoca redactării textului era clară deosebirea dintre „corturi” și „colibe”. f) Așadar, e dificil de explicat legătura dintre ritul sărbătorii și explicația sa istorico-teologică; de aceea, ne întrebăm dacă nu cumva și în acest caz autorii biblici au încercat (fără a reuși prea bine, cf. Paștele și Azimele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ea o singură dată în Biblie într-un text pur cronologic (Ex 40,1 ș.u.), fără nici o trimitere la anul nou liturgic, vorbind în schimb despre primăvară (prima lună). d) Anul Nou va fi celebrat autonom, separat de sărbătoarea „corturilor”, abia într-o perioadă tardivă și, probabil, este adevărată ipoteza celor care afirmă că rolul primei zile a lunii a șaptea ar fi fost doar de a introduce săptămâna de festivități ce începea cu ziua de 15 a lunii a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vedere istorico-tradițional e un text complicat deoarece este alcătuit dintr-un conținut heterogen, datând din perioade și conjuncturi diferite care deja au fuzionat unele în altele. În Lev 16 putem nota trei acte de cult diferite: în 16,2 purificarea „cortul întâlnirii” (cf. 6.1.c.); în 16,11 ș.u. prezentarea jertfei de ispășire în contextul arcei (termenul imprecis kappṓret, care indică partea superioară a arcei, creează un joc de cuvinte cu numele sărbătorii, și el derivat de la rădăcina kippēr
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și destinat lui ‘ăză’zēl, un demon care în iudaismul mijociu va fi identificat cu unul dintre îngerii decăzuți, aceasta fiind o temă absentă în Biblia ebraică. c) În primele două rituri se face aluzie la templul din Ierusalim prin intermediul „cortului întâlnirii”, pe baza Lev 10,21 ș.u.; 26 (cf. 23,40 ș.u.); e posibil ca, încă dintr-o perioadă antică, aceste rituri să fi fost celebrate în cadrul sărbătorilor de toamnă. Deci, în prima zi a lunii a șaptea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
tradiția Dtr o conferă regelui, începând cu Solomon, în cadrul acestei sărbători. 1Reg 8,1-2 povestește că monarhul înțelept (cf. 6.2.a) a inaugurat templul „în luna ’êtănnîm, în timpul sărbătorii”, adică în luna a șaptea, punând în el arca și cortul întâlnirii; știm dintr-un alt fragment - 1Reg 9,25, 2Cr 8,12-16; din păcate textul nu s-a păstrat inteligibil - că Solomon celebra cu regularitate în templu, împreună cu celelalte două sărbători de pelerinaj, și sărbătoarea sfârșitului și începutului anului. Începând
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în reforma cultului), ar trebui să adăugăm și alte ceremonii care să dovedească același lucru. Fragmentele în care Solomon inaugurează și consacră templul nu sunt izolate: în 2Sam 6-7 David duce la Ierusalim arca și o așază provizoriu într-un cort după care primește promisiunile lui Dumnezeu; același raport între suveran și mutarea arcei reiese și din Ps 132; conform 2Sam 15, Absalon organizează tentativa de lovitură de stat chiar în timpul sărbătorilor de toamnă (2Sam 157 afirmă: „La sfârșitul [miqqēș] a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în Neh 10,32b; de atunci se pare că practica a fost constantă. c) În fine, un fragment special este Dt 31,9,13, întrucât este autonom față de toate celelalte mențiuni ale anului sabatic. Sărbătoarea e legată de cea a corturilor și de proclamarea Torei (cf. 12.3.i). Stratul Deuteronomului în care apare textul este unul din cele mai recente, fiind probabil o încercare de a cupla un număr cât mai mare de sărbători agricole cu istoria sacră. 15.8
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
să chițcăie doar, că a mierlit-o. Înțelesu-m-ai, domn’ sărjănt?! Am înțeles! După dumneavoastră, domn’ sărjănt - l-a îmbiat Toaibă în zeflemea, împungându-l cu țeava pistolului în ceafă. Trestie îl flanca la un pas pe sergent... Câteva corturi și-au ițit siluietele din întunericul diluat de irizarea zorilor. Într unul din ele se vedea o părere de lumină. Sentinela din post a somat grupul... După formalitățile de rigoare, timp în care locul sentinelei a fost luat de omul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
oamenii, nefiind formați special într-o anume situație, am fost pe punctul de a fi capturați de inamic. Sper ca în acțiunile voastre să nu vă aflați în situații limită. Și eu sper, domnule căpitan. După ce au fost adăpostiți în corturi, căpitanul i-a comunicat locotenentului: Despre subzistență, nimic deosebit. Sunteți pe aceeași treaptă cu toată trupa, cu mici excepții. Astăzi mai avem câte ceva din rația primită la plecare. Ne vedem la ora ordonată de comandant. Încercați să vă odihniți, fiindcă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fi avut un junghi în coaste... Toaibă își adunase grupa și aștepta doar ordinul privind noua misiune pe care urma s-o îndeplinească. Se plimba prin fața grupei ca un leu în cușcă. Când l-a văzut pe Limbosu ieșind din cort, s-a îndreptat spre el cu mers țeapăn, milităros: Sergent Limbosu! De ce ai întârziat? N-am știut că trebuie să fiu treaz la ora asta. Cu cine crezi că stai de vorbă, sergent?! Păi... Păi ce? Aici crezi că te
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
i-a prezentat raportul, apoi s-a așezat în capul grupei. -Deși abia aseară ați sosit din misiune, trebuie să plecați imediat. Situația o impune. Timpul pentru îndeplinirea misiunii e doar până diseară la ora douăzeci și unu. Sergent Toaibă, vino în cort, să-ți dau detalii asupra misiunii. Caporal Trestie, ia comanda grupei și pregătiți-vă pentru acțiune! Am înțeles, domn’ sărjănt - a răspuns Trestie. În câteva minute, Toaibă s-a întors. Să vedem cum v-ați pregătit. A făcut inspecția așa cum
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vreo mișcare. „De mers se poate merge târâș, dar câte unul. Cum îl ducem însă pe Toader?” - se întreba Trestie în timp ce făcea cale întoarsă. „Aha! Am găsit! Trei centuri, trei bretele de la sacii de merinde și sforile de la foile de cort. Facem hamuri din ele și pe Toader îl așezăm pe o foaie de cort ca pe targă”... Timp de aproape un ceas au lucrat la improvizarea tărgii din foaia de cort la care au adăugat și crengi de salcie împletite
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
însă pe Toader?” - se întreba Trestie în timp ce făcea cale întoarsă. „Aha! Am găsit! Trei centuri, trei bretele de la sacii de merinde și sforile de la foile de cort. Facem hamuri din ele și pe Toader îl așezăm pe o foaie de cort ca pe targă”... Timp de aproape un ceas au lucrat la improvizarea tărgii din foaia de cort la care au adăugat și crengi de salcie împletite măiestrit. Trebuie să luăm încă pe atâtea crengi, pentru că acestea se vor rupe - a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de la sacii de merinde și sforile de la foile de cort. Facem hamuri din ele și pe Toader îl așezăm pe o foaie de cort ca pe targă”... Timp de aproape un ceas au lucrat la improvizarea tărgii din foaia de cort la care au adăugat și crengi de salcie împletite măiestrit. Trebuie să luăm încă pe atâtea crengi, pentru că acestea se vor rupe - a precizat Trestie. Înhămați la targa improvizată, au pornit să se târască ca doi melci. La un timp
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
parte... Anevoie își croiau drum pe cărarea nu mai lată de două laturi de palmă. Opririle au devenit din ce în ce mai 73 dese. O bucată din lama cuțitului lui Toaibă a rămas înfiptă cine știe unde. Mâinile îi sângerau, iar crengile de sub foaia de cort se tociseră. Le-au înlocuit cu altele și, după puțină odihnă, au pornit mai departe. Soarele se trăgea spre chindie când Trestie a anunțat că mai au puțin până la punctul de observație de unde au pornit ieri. Când au ajuns la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]