3,019 matches
-
paranoic. ... Ajung la concluzia că Avram Iancu nu a fost nebun propriu-zis din punct de vedere neuropsihiatric. ... În consecință, fără să mă îndepărtez de principiile științifice ale medicinii, după care trebuie văzută boala lui Avram Iancu, eu împărtășesc părerea că (...) Craiul Moților n-a suferit de nici o psihoză, prin urmare pe limbaj laic, nu a fost nebun. ... sunt de părere că ar fi cazul, în legătură cu suferințele sale, să evităm termeni ca "dezechilibru psihic" sau "boală incurabilă", când manifestările psihice ale lui
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
al Doilea Război Mondial au funcționat în sediul acesta unele facultăți ale Școlii Politehnice Timișoara. Actual, aici își desfășoară activitatea Liceul teologic romano-catolic „Gerhardinum”. Ansamblul este situat pe bulevardul Regele Ferdinand, între Piața Regina Maria (fostă Horațiu) și str. Piatra Craiului, fiind clasat pe lista monumentelor istorice din județul Timiș cu codul . În Europa Centrală au funcționat școli piariste în șase provincii („ordinariate”): Austria, Cehia-Moravia, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Nobilul sârb Iacob Bibici și soția sa Margareta Tomian (sau Tomean
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
în altarul bisericii: ” Văleatul ...s-au osfințit jertvelnicul Domnului și Mântuitorului nostru. Ii(su)su H(risto)su întru uspeniia preasf(i)ntei de D(umne)zeu Născătoarei și Fecioarei Mariei în Abrudfalva, în vremea stăpânirii preaputernicului Îm(părat) și craiului Domnului Iosifu al II-lea cu b(la)gos(lo)venia și lucrarea D. Preasf(i)nțitului E(pisco)pu neuniților în Marele Prințipat al Ardealului Gedeon Nichitici , în anul 1787-22 a lunei iunie...” Ea spune că această biserică s-
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
vremii : Al. Flechtenmacher (prezent în Craiova între anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrăjitorie - "Baba Hârca", melodramă națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte " Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
este situat în grupa Bucegi a Carpaților Meridionali, el separând Masivele Bucegi și Leaota de Munții Piatra Craiului și Munții Iezer-Păpușa. La origine este un culoar tectonic în care eroziunea diferențială s-a grefat puternic scoțând la iveală multe particularități morfologice. Culoarul este împărțit în trei sectoare: cel nordic situat între Bran și culmile din centru, sectorul central
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu Dâmbovița este o depresiune tectono-erozivă, la nord aflându
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
atât o rocă sedimentară formată din acest material, cât și o porțiune de teren acoperit cu roci dezagregate. ; Un termen popular, echivalent cu "grohotiș" este cuvântul horj. De exemplu, "Horjul Mare" este o denumire alternativă pentru "Marele Grohotiș din Piatra Craiului". Prin Ordonanța de Urgență nr. 236 din 24 noiembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 462 din 18 iulie 2001 , au fost stabilite habitatele naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare. La capitolul 5 sunt listate "Habitatele de
Grohotiș () [Corola-website/Science/313735_a_315064]
-
avalanșă, similar cu avalanșele de zăpadă sau gheață. Prin împrăștierea grohotișurilor la gura torenților ia naștere o formă de relief semiconică denumită con de grohotiș. Acumulările de grohotișuri, fixate prin vegetație, poartă denumirea de grind, ca de exemplu "Grindul Pietrei Craiului".
Grohotiș () [Corola-website/Science/313735_a_315064]
-
din bazinul inferior al Văii Iadului și reprezintă exurgența apelor din Peștera-ponor Sâncuta și din Depresiunea carstica Ponoare ce alcătuiesc unul dintre cele mai impresionante sisteme carstice din M. Pădurea Craiului Peșteră este situată pe malul stâng al Văii Iadului, peste drum de Consiliul local al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanță de aproximativ 2 km amonte de confluenta cu Crisul Repede, coordonate . De la halta C.F.R. Stana de Vale (linia
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
oaste mare și iar au venit Mehmet bei cu toate oștile [...] și făcu război mare la Grumazi [...] și au fost izbânda turcilor [...] Iar Radul Vodă au fugit cu boiarii în Țara Ungurească (n.n. ibidem). Și s-au dus la Ianos crai [...] și l-au rugat să nu lase țara creștinească în mâinile păgânilor. Într-aceia Ianos (n.n. Ioan Zapolya) s-au gătat de oaste cu 30000 de unguri tot voinici aleși și s-au pogorât pre Rucăr aice în țară. [...] Iar
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
Ioan Zapolya) s-au gătat de oaste cu 30000 de unguri tot voinici aleși și s-au pogorât pre Rucăr aice în țară. [...] Iar Mehmet bei n-au cutezat să-l aștepte, ci curând au fugit peste Dunăre. Deci Ianos Crai s-au întors înapoi cu mare dar și s-au dus la Țara Ungurească și au venit Radul Vodă în Târgoviște vesel și cu toți boiarii”".
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
a acceptat darurile trimise de voievodul moldovean, dar nu a divulgat planurile de atacare a Moldovei. După ce regele polon s-a îndreptat cu oastea spre Pocuția, Ștefan cel Mare i-a trimis din nou pe cei doi soli cu daruri. Craiul a acceptat darurile, i-a luat prizonieri pe cei doi soli și i-a trimis la Liov. Ion Neculce consemnează în "O samă de cuvinte" (1732) legenda conform căreia logofătul ar fi fost împroprietărit de către regele Poloniei , după încheierea păcii
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
Rucăr) și în cea sudică a județului Brașov (pe teritoriile comunelor Fundata, Moieciu și Bran și pe cel al orașului Zărnești), în apropierea drumului național DN73A care leagă municipiul Pitești de orașul Zărnești. Parcul național este localizat în Masivul Piatra Craiului, grupare muntoasă ce aparține nord-vestului lanțului carpatic al Meridionalilor și se întinde pe o suprafață totală de 14.773 ha. Aria naturală din Masivul Piatra Craiului a fost înființată în data de 28 martie 1938 prin decizia Consiliului de Miniștrii
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
care leagă municipiul Pitești de orașul Zărnești. Parcul național este localizat în Masivul Piatra Craiului, grupare muntoasă ce aparține nord-vestului lanțului carpatic al Meridionalilor și se întinde pe o suprafață totală de 14.773 ha. Aria naturală din Masivul Piatra Craiului a fost înființată în data de 28 martie 1938 prin decizia Consiliului de Miniștrii, publicată în Jurnalul Consiliului de Miniștrii Nr. 645 din 1938, urmând ca de-a lungul timpului, aria protejată să-și mărească suprafața în mai multe etape
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Specii floristice semnalate în arealul parcului: garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), specie endematică ce crește numai pe stâncăriile și grohotișurile Pietrii Craiului, sângele voinicului ("Nigrittela rubra"), floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass."), bujorul de munte ("Rhododendron"), macul galben ("Papaver alpinum"), iedera albă ("Daphne blagayana"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), linariță ("Linaria alpina
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Specii floristice semnalate în arealul parcului: garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), specie endematică ce crește numai pe stâncăriile și grohotișurile Pietrii Craiului, sângele voinicului ("Nigrittela rubra"), floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass."), bujorul de munte ("Rhododendron"), macul galben ("Papaver alpinum"), iedera albă ("Daphne blagayana"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), linariță ("Linaria alpina"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), bunghișor ("Erigeron uniflorus" și "Erigeron atticus
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
János, Dumitru Jeledințan, care după aceea s-a numit Lozsárdi Demeter, Gruia Pătru, care cu acest nume au și rămas, și Căpruță Adam, ce s-au numit Kaproncai Adám, împreună cu femeile lor și cu copiii, cu numărul 26 de suflete, craiul Ardealului, măria sa Gheorghe Racoți, la anul 1652 ne-au luat biserica cu pământurile de la câmp dimpreună, și au dat calvinilor ce se nimiră mai sus, pentru care multă vrajbă am avut cu ei, ci neputând prididi, am fost siliți a
Biserica de lemn din Turdaș () [Corola-website/Science/315926_a_317255]
-
Avenul se află la 200nbsp;m sub creasta principală a masivului Piatra Craiului. Mai exact, intrarea se află în apropierea Hornului Mic (sudic) la altitudinea de 2020nbsp;m, în bazinul de recepție al văii Grindu (Hornurile Grindului). Între anii 1930-1985, patru alpiniști și speologi, din generații diferite, și-au închinat viața și activitatea
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
în apropierea Hornului Mic (sudic) la altitudinea de 2020nbsp;m, în bazinul de recepție al văii Grindu (Hornurile Grindului). Între anii 1930-1985, patru alpiniști și speologi, din generații diferite, și-au închinat viața și activitatea descoperirii accesului în subteranul Pietrei Craiului spre legendarul lac. Aceștia au fost: Alfred Prox în anii '30, Walter Gutt în anii '50, Ioan Dobrescu și Gheorghe (Gogu) Popescu în anii '80 și '90. Aceștia au polarizat în jurul lor echipe și au cercetat sistematic potențialele cai de
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
și Gheorghe (Gogu) Popescu în anii '80 și '90. Aceștia au polarizat în jurul lor echipe și au cercetat sistematic potențialele cai de acces spre sistemul subteran. În toamna anului anului 1985 Ioan Dobrescu și I. Bostan de la Clubul Speologic Piatra Craiului din Câmpulung-Muscel, au descoperit intrarea în aven și au fost convinși că sunt în fața unui aven deosebit. Ioan Dobrescu și Gh. Popescu de la Clubul Speologic "Z" Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
și au fost convinși că sunt în fața unui aven deosebit. Ioan Dobrescu și Gh. Popescu de la Clubul Speologic "Z" Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului. Au participat speologi de la Cluburile Speologice Piatra Craiului din C-lung Muscel, Hades Ploiești și Z Oradea. Gh. Popescu va atinge pentru prima oară fundul avenului la cota de minus 200 metri (cartare provizorie), găsind continuarea astupată prin prăbușirea unui depozit uriaș de brecie de falie. Între anii
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]