3,256 matches
-
zâmbet vag, m-am uitat țintă la Vaughan, neștiind sigur ce să-i spun. Pus în fața mașinii sfărâmate, a manechinelor dezmembrate și-a sexualității expuse a lui Vaughan, simțeam că mă mișc pe un teren ale cărui contururi duceau, înăuntrul craniului meu, spre un tărâm ambiguu. Am stat în spatele lui Vaughan, privindu-i țintă spinarea musculoasă și umerii ce i se legănau sub mantoul negru. Lângă ampex, vizitatorii urmăreau motocicleta cum se izbea încă o dată de berlină. Porțiuni ale coliziunii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
drumurile de acces și intersecțiile autostrăzilor, mecanismele telescopice ale caroseriilor în coliziuni frontale, abraziuni produse în rostogoliri, amputarea membrelor de către acoperișuri și rame ale geamurilor în capotări, răni faciale provocate de bord și ornamentele geamurilor, răni la nivelul scalpului și craniului cauzate de oglinzi retrovizoare și parasolare, răni ca de bici în coliziuni din spate, arsuri de gradul unu și doi în accidente implicând spargerea și detonarea rezervoarelor de benzină, răni la piept provocate de manetele coloanei de direcție, răni abdominale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
provocate de manetele coloanei de direcție, răni abdominale cauzate de-o eronată folosire a centurii de siguranță, coliziuni secundare dintre pasagerii din față și cei din spate, răni craniene și spinale provocate de expulzarea prin parbrize, răni gradate la nivelul craniului pricinuite de tot soiul de parbrize, răni ale minorilor, atât copii, cât și prunci la sân, răni provocate de proteze ortopedice, răni înregistrate în mașini dotate cu comenzi pentru invalizi, răni complexe și auto-amplificatoare ale persoanelor cu unul sau două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
să-mi intre în creier un cal troian. Catherine, care încercase zadarnic să mă calmeze, mi se păruse atunci o pasăre de pradă ostilă. Îmi simțisem creierii cum alunecă pe pernă prin gaura pe care mi-o făcuse ea în craniu. Mi-aminteam că plânsesem ca un copil și că mă agățasem de brațul ei, implorând-o să nu mă părăsească, timp în care simțeam că mi se reduce corpul la dimensiunea unei membrane dezgolite. Alături de Vaughan, dimpotrivă, mă simțeam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ale roților amplificate de o sută de ori, așa încât treceam peste fiecare grăunte de nisip sau ciment ca peste suprafața unui mic asteroid. Murmurul sistemului de transmisie îmi reverbera prin picioare și prin coloana vertebrală și îmi ricoșa în pereții craniului, ca și când eu însumi m-aș fi aflat în tunelul de transmisie al mașinii, cu mâinile pe arborele cotit, rotind picioarele ca să propulsez vehiculul. Lumina de deasupra autostrăzii crescu în intensitate, precum soarele arzătoar al deșertului. Cimentul alb deveni un os
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
copilul tău. Nu raiul, ci tăcerea ar fi răsplata mult așteptată. Sădești cu o pensetă flori în jurul fundației. Spinarea și gâtul ți se apleacă peste masă. Strângi fesele și-ți îndoi coloana, care se arcuiește spre o migrenă de la baza craniului. Lipești minusculul covoraș cu „Bine ați venit“ în fața ușii de la intrare. Agăți înăuntru lămpile minuscule. Lipești cutia poștală lângă ușa de la intrare. Lipești la poartă sticlele de lapte minuscule. Minusculul ziar împăturit. Când totul e perfect, exact, până la ultimul detaliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
au curs pe la capătul celălalt. Zice: — Ți-aduci aminte de Jeffrey Dahmer? Nash linge și zice: Intenția lui n-a fost să omoare atâția oameni. Pur și simplu s-a gândit că poți să-i dai cuiva o gaură în craniu, să-i torni pe-acolo niște sodă caustică și să-l transformi într-o marionetă sexuală. Dahmer nici nu voia altceva. Și atunci eu cu ce mă aleg pentru cei cincizeci de dolari? — Pot să-ți dau un nume, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
situații de urgență. Și faptul că Marie refuzase să semneze permisul de Înhumare era un caz de forță majoră al naibii de dificil. Fără a mai vorbi de trimiterea trupului la autopsie. Se răzvrătise: - Fratele tău a murit de o fractură a craniului, căzînd pe stînci. - Eu l-am găsit pe nisip, replicase ea cu aerul acela Îndărătnic moștenit de la familia Kermeur. - Poate că s-a lovit de faleză În cădere. - Suferea de amețeală chiar și cînd se urca pe un taburet. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
acea febrilitate care caracterizează lipsa de siguranță, Lucas dădu la o parte părul victimei, lipicios de la sîngele Închegat. Rana era situată În partea dindărăt a capului, acolo unde chelia În formare dădea la iveală pielea mai deschisă la culoare a craniului. Era gata să jure că Yves și Gildas fueseră uciși În același mod. Tocmai lăsa capul victimei la loc pe sol cînd remarcă minuscula bucățică de hîrtie lipită la colțurile gurii cadavrului, ca o bucățică de hîrtie absorbantă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
a căzut cu fața În jos. Desigur că Întorcînd-o s-a umplut Pierric de sînge pe mîini, spuse Marie, arătînd spre băltoaca de un roșu Închis care se lărgea sub capul ei. Lucas Îi ridică delicat capul. Plaga situată Îndărătul craniului era plină de cioburi de faianță și de așchii de lemn, prinse În sînge Închegat. - Va fi greu să stabilim dacă raftul a căzut singur, spuse Lucas ceva mai tîrziu cînd coborî de la mezanin. Sau dacă cineva i-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
direcțiile într-o furtună de praf, fum negru și dărâmături. Deodată, simt o presiune inimaginabilă în zona cefei, capul mi se desface în mii de granule fosforescente. O lovitură năprasnică ca o ghilotină mă doboară mișelește pe la spate, la baza craniului. Îmi simt capul ca o aură, levitând la mare distanță de trup, deși, privite de sus, ele par de-a pururi inseparabile. Nu m-am auzit strigând, dar știu că am strigat... Mă ridic leneș și împleticit după câteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
despre Vivian - cele pentru care Resursele Umane îi plătesc pe foștii angajați ca să nu le discute niciodată cu nimeni - sunt ținute sub șapte lacăte. și protejate de ordine judecătorești. Cum ar fi? am întrebat, simțindu-mă străbătută de un frison. Cranii în dulapul cu rechizite? Sacrificii umane la petrecerea de Crăciun a firmei? Mă simțeam de parc-aș fi fost într-o tabără de vară, iar Phil era consilierul cu o lanternă aprinsă sub bărbie. — Altă dată și într-un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cu ele. * * * — Claire? a zis Phil, băgând capul pe ușă. În brațe avea lampa de pe birou, o cutie mare de carton, un afiș înrămat și un ghiveci cu o plantă. Căcat, m-am gândit. Cuvântul mi s-a reverberat în craniul gol, zvâcnind de durere. — Îmi vânează capul de un an de zile, Claire, a ridicat Phil din umeri. Ca să nu mai zic de alte detalii anatomice. Azi a fost ziua când a dat cu barda. Nu-mi venea să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Spinal (ji-jung), ce se găsește în partea opusă plexului solar, continuă în sus spre punctul yang Extrem (ji-yang) dintre umeri, apoi ajunge în punctul Marele Ciocan (da-chui), unde se întâlnesc vertebrele toracice și cele cervicale. De acolo, intră pe la baza craniului prin punctul Casa Vânturilor (feng-fu), se ridcă în creștetul capului în punctul Confluența celor o Mie (bai-hui), coboară printre ochi până în punctul asociat glandei pituitare și numit Camera Sigilată (yin-tang) sau „Al Treilea Ochi” și, în cele din urmă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și treizeci de ani. Cadavrul se prezintă în două părți, secționat în zona ombilicului. Partea superioară: capul intact, cu multiple fracturi craniene înfundate. Trăsăturile faciale sunt neclare, din cauza multiplelor echimoze, hematoame și edeme. Cartilagiul nazal este dislocat și înfundat în craniu. Plagă sfâșiată de la un capăt la altul al feței, pornită din ambele colțuri ale gurii, de-a lungul mușchilor maseteri, și prelungindu-se spre articulațiile temporale ale mandibulei și spre lobii urechilor. Nu sunt urme vizibile de vătămare a gâtului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
n-am mai știut dacă-l vreau pe Lee viu și îndurerat sau mort și nicăieri, așa că l-am împins pe Dolphine la o parte și am început să sap eu însumi. Prima lovitură de lopată i-a retezat marinarului craniul, iar a doua a pătruns în tunica lui, îndepărtându-i toracele de restul scheletului. Picioarele îi erau sfărâmate în bucăți. Am săpat în continuare în nisipul ce scânteia de la grăuntele de mică. Apoi am dat de larve, măruntaie și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de Medicină Legală. Dublu dezorientat, cu privire la adresele la care îmi încredințasem colecțiile... Și într-un perimetru unde nu mai m-aș fi mirat să întîlnesc, galopând, sălbăticiuni cu măruntaie de clavecin între măsele... Între Dudești, Labirint și Sfânta Vineri chiar craniul Bucureștiului zace complet sfărâmat. ...Și abia acum mi-am amintit că, în Mozambic, talmudistul Rabbi Simeon bar Yose mi-a destăinuit necazul de moarte în care nu voi întîrzia să alunec, și din care numai gingășia dumneavoastră mă va salva
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
hărți, în capsa de metal a taximetrului. Nedecojit din trenciul, acum flasc și stânjenitor, precum membranele unui liliac. Iar când clinti o palmă, ce forma o latură a coifului, și-și ciupi perii scurți și înălbiți de pe versantul drept al craniului, căutându- și cuvintele, jocul de puzzle al trăsăturilor i se preschimbă într-unul crispat. Îngrijorat. Rușinat de împovărarea ce hotărâse să și-o dezvăluie. Ca un ameliorat, cu tivul încă prins sub bolovanul unei stări confuzionale severe. Glasul său toropit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de persoană avea să-și împartă, de atunci, micul și marele dejun. Dar nici nu l-a mirosit pe Urban, neîngrijorîndu- se și neintuind că tocmai prin această viperă încălzită la sân, lui Robin, în somn, i s-a pisat craniul cu o secure. A fost sub demnitatea prețuitei societăți inițiatice și oculte pan-europene să-i amestece creierii în țărână celui mai de vază membru al său, doar pentru că, așa cum chiar ea a spus, în derâdere, mai tîrziu: "rămăsese prea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ar fi avut lună de balet. Iar, în octombrie, lună de conspirație. - E o poveste lungă, domnule Floyd. Și tristă. În mai 1923, Robin mă divorțase și mă obligase să mă căsătoresc cu turcul, un turc civilizat, domnule Floyd, fără craniu ras și iatagan, Benjamin (ciudat nume de turc). Dar un uriaș spion, unul dintre cei mai veninoși maeștrii ai breslei, ușoară fie-i țărâna. Patricia nici cu gândul nu gândea că atenția lui Floyd pentru ea nu era decât un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de civilizație, s-ar fi încumetat s-o rostească în public. Madam Nicolici trase aer în plămînși o rosti. Aceeași doamnă reinvocă expedierea acasă a scumpului ei Alcibiade Adrian Nicolici. La timpul potrivit, Sinistratul mișcă o dată, iute și imprecis, din craniu. Se forță să-și închipuie că este întrebat dacă o antipatizează sau nu, pe doamna Sapiența Celenterache. Da, o antipatizează absolut, își imagină el că împărtășește o destăinuire jenantă. Da, și își mai clătină o dată țeasta. La ora aceea, Alcibiade
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Îmi simțeam sângele zvâcnind În globii ochilor. M-am ridicat cu greu, sprijinindu mă de rotunjimea chiuvetei. O secundă, mi-am zărit În oglindă, ca printr-o pânză fumurie, chipul. Mi s-a părut că, de fapt, era imaginea unui craniu găunos, cu orbitele adâncite. Aș fi vrut să ies imediat, dar ușa se blocase Într-o Înțepenire curioasă, nerăspunzând efortului meu de a o deschide. Aveam fălcile Încleștate și simțeam fierbințeli tăioase pe brațe și glezne. Cu o sforțare care
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
din propria casă ca un hoț, când se aude un claxon acuzator de la Volvo-ul parcat peste stradă. Angela Brunt, capul Lojei Șorțurilor locale. Fața ei Îmi amintește de un Ford Anglia. Cu ochii bulbucați ca niște becuri, plasați Într-un craniu triunghiular, Angela este tragic de banală. E de-abia ora 7, ce-o fi cu ea afară din casă? Probabil doar ce a dus-o pe Davina la cursurile de japoneză de dinainte de răsăritul soarelui. Dă-i treizeci de secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
acolo În ușă, cu un aer jenat, și-ntr-un final Îmi șoptește ca pe scenă: —S-a recomandat ca Percy Pineapple. Guy Își dă ochii peste cap cu Încetinitorul Încât ți se pare că practic se uită În interiorul propriului craniu. Momo Își privește atent pantofii. — Cine dracu’ e Percy Pineapple? Întreabă Rod prietenos. Decid să bravez: A, da, e vorba de Percy Pineapple, pachetul de acțiuni din domeniul divertismentului, face parte din „fruitscape.com“, care se lansează pe piață acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ca și voi, iar ea e atât de mică, ce-ați vrea să fac?“). Bebelușul nu are mai mult de două sau trei luni; un puf prevestind părul de mai târziu, fin ca puful de păpădie, formează o aură În jurul craniului, care are rezistența și frumusețea unui ou. Când țipă, i se vede pulsul zbătându-i-se În adâncitura tâmplelor. — Nu, Laura, nu, puiule, mă doare, Își dojenește mama bebelușul, care o trage furios de părul lung și negru. Brusc, simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]