11,061 matches
-
îi solicită persoanei examinate să descopere cât mai multe întrebuințări pentru un obiect (o cărămidă, de exemplu). Mulți cercetători au urmat îndemnul lui Guilford, iar testele de „gândire divergentă” au devenit în scurt timp principalul instrument de măsurare a gândirii creative, fiind o metodă convenabilă de comparare a indivizilor în raport cu o scală standard de „creativitate”. Preluând inițiativa lui Guilford, Torrance (1974) a elaborat Testele Torrance de Gândire Creativă. Ele cuprind diverse probe verbale și figurative relativ simple ce reclamă gândire divergentă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândire divergentă” au devenit în scurt timp principalul instrument de măsurare a gândirii creative, fiind o metodă convenabilă de comparare a indivizilor în raport cu o scală standard de „creativitate”. Preluând inițiativa lui Guilford, Torrance (1974) a elaborat Testele Torrance de Gândire Creativă. Ele cuprind diverse probe verbale și figurative relativ simple ce reclamă gândire divergentă și alte aptitudini de rezolvare a problemelor care au fost cuantificate în funcție de fluență (numărul total de răspunsuri valide), flexibilitate (numărul diferitelor categorii de răspunsuri relevante), originalitate (frecvența
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abilități speciale). În ce privește aspectele negative, critica adusă de cercetători a vizat în primul rând trivialitatea testelor de tip creion-hârtie, considerate metode inadecvate de măsurare a creativității (vezi studii în Sternberg, 1986); se recomandă utilizarea alternativă sau înlocuirea lor cu produse creative mai reprezentative de tipul probelor scrise sau desenate. În al doilea rând, alte critici au vizat incapacitatea scorurilor de fluență, flexibilitate, originalitate și elaborare de a cuprinde sfera creativității (vezi Amabile, 1983). Definirea și stabilirea criteriilor creativității constituie, de fapt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
psihologi au eludat acest impas de evaluare pentru a se dedica temelor de cercetare mai puțin controversate. Abordări cognitiviste ale studiului creativității Abordarea cognitivistă a creativității își propune să înlesnească înțelegerea reprezentărilor și a proceselor ce stau la baza gândirii creative. În această direcție, există atât cercetări întreprinse pe subiecți umani, cât și simulări computerizate ale gândirii creative. Prototipuri de tehnici bazate pe studiul subiecților umani sunt exemplificate și în lucrările unor autori precum Finke, Ward și Smith (1992; vezi și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Abordări cognitiviste ale studiului creativității Abordarea cognitivistă a creativității își propune să înlesnească înțelegerea reprezentărilor și a proceselor ce stau la baza gândirii creative. În această direcție, există atât cercetări întreprinse pe subiecți umani, cât și simulări computerizate ale gândirii creative. Prototipuri de tehnici bazate pe studiul subiecților umani sunt exemplificate și în lucrările unor autori precum Finke, Ward și Smith (1992; vezi și contribuțiile lui Smith, Ward și Finke, 1995; Sternberg și Davidson, 1995). Finke și colaboratorii lui au propus
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
autori precum Finke, Ward și Smith (1992; vezi și contribuțiile lui Smith, Ward și Finke, 1995; Sternberg și Davidson, 1995). Finke și colaboratorii lui au propus așa-numitul model Geneplore, conform căruia există două mari etape de procesare ale gândirii creative: o etapă generativă și una exploratoare. În etapa generativă, individul construiește reprezentări mentale, denumite structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au propus așa-numitul model Geneplore, conform căruia există două mari etape de procesare ale gândirii creative: o etapă generativă și una exploratoare. În etapa generativă, individul construiește reprezentări mentale, denumite structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a obiectelor sau elementelor la descrieri categoriale mai simple) - pot fi implicate în aceste etape de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
există două mari etape de procesare ale gândirii creative: o etapă generativă și una exploratoare. În etapa generativă, individul construiește reprezentări mentale, denumite structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a obiectelor sau elementelor la descrieri categoriale mai simple) - pot fi implicate în aceste etape de invenție creativă. Într-un experiment reprezentativ ce se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a obiectelor sau elementelor la descrieri categoriale mai simple) - pot fi implicate în aceste etape de invenție creativă. Într-un experiment reprezentativ ce se bazează pe acest model (vezi, de exemplu, Finke, 1990), subiecților li se vor înfățișa segmente de figuri geometrice: un cerc, un cub, un paralelogram și un cilindru. Una dintre probe presupune denumirea a trei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau un aparat utilitar. Subiecții ar putea de exemplu, să-și imagineze o unealtă, o armă sau un obiect de mobilier. Produsele astfel create sunt apoi evaluate de judecători în funcție de utilitatea și originalitatea lor. Weisberg (1986, 1993) afirmă că fenomenul creativ implică, în esență, procese cognitive simple apte să genereze creații remercabile. Pe baza studiilor de caz ce implică subiecți cu abilități creative excepționale și a cercetărilor de laborator, cum ar fi experimentul cu lumânarea al lui Duncker (1945), care le
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
astfel create sunt apoi evaluate de judecători în funcție de utilitatea și originalitatea lor. Weisberg (1986, 1993) afirmă că fenomenul creativ implică, în esență, procese cognitive simple apte să genereze creații remercabile. Pe baza studiilor de caz ce implică subiecți cu abilități creative excepționale și a cercetărilor de laborator, cum ar fi experimentul cu lumânarea al lui Duncker (1945), care le solicită subiecților să atașeze o lumânare pe un perete folosind numai obiectele dintr-o imagine (lumânare, o cutie de piuneze și una
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
una de chibrituri), Weisberg încearcă să demonstreze că insight-ul depinde de activarea proceselor cognitive convenționale (precum transferul analogic) pe baza cunoștințelor deja stocate în memoria subiecților. Obiectivul metodelor de simulare computerizată, investigate de Boden (1992, 1994), constă în generarea gândirii creative pe computer într-o manieră care să simuleze comportamentul uman. De exemplu, Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow (1987) au dezvoltat o serie de programe care redescoperă legi științifice fundamentale. Pentru căutarea unui set de date sau a unui spațiu conceptual
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studiile sociale au pus accent pe rolul variabilelor de personalitate, motivație și mediul sociocultural - ca surse ale creativității. Amabile (1983), Barron (1968, 1969), Eysenck (1993), Gough (1979), MacKinnon (1965) și alți cercetători au descoperit anumite trăsături de personalitate caracteristice indivizilor creativi. În urma analizei corelațiilor și a comparării eșantioanelor cu niveluri extreme de creativitate - ridicate și scăzute, atât în planul aptitudinilor speciale, cât și al celor medii -, s-au identificat un număr mare de trăsături cu o potențială relevanță (Barron și Harrington
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
altor motivații. Amabile (1983; Hennessey și Amabile, 1988) și colaboratorii săi au întreprins cercetări esențiale asupra rolului motivației intrinsece. În unele experimente, motivația a fost manipulată prin intermediul antrenamentului motivațional și al altor metode pentru a determina efectele ei asupra performanței creative, în cadrul unor probe cum ar fi compunerea de poezii sau colaje. Însă creativitatea nu doar necesită motivație, ci o și generează. Cercetările au relevat că performanța scolară crește atunci când rezultatele elevilor creativi sunt evaluate în funcție de capacitățile lor creative (Sternberg, Ferrari
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
metode pentru a determina efectele ei asupra performanței creative, în cadrul unor probe cum ar fi compunerea de poezii sau colaje. Însă creativitatea nu doar necesită motivație, ci o și generează. Cercetările au relevat că performanța scolară crește atunci când rezultatele elevilor creativi sunt evaluate în funcție de capacitățile lor creative (Sternberg, Ferrari, Clinkenbeard și Grigorenko, 1996). Oferind posibilitatea de manifestare a creativiății, activitățile de instrucție școlară ar putea chiar să trezească interesul elevilor a căror preocupare față de educația școlară ar putea fi, altfel, diminuată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asupra performanței creative, în cadrul unor probe cum ar fi compunerea de poezii sau colaje. Însă creativitatea nu doar necesită motivație, ci o și generează. Cercetările au relevat că performanța scolară crește atunci când rezultatele elevilor creativi sunt evaluate în funcție de capacitățile lor creative (Sternberg, Ferrari, Clinkenbeard și Grigorenko, 1996). Oferind posibilitatea de manifestare a creativiății, activitățile de instrucție școlară ar putea chiar să trezească interesul elevilor a căror preocupare față de educația școlară ar putea fi, altfel, diminuată. În cele din urmă, și importanța
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
competitorilor într-un anumit domeniu. Unele studii de caz interculturale (de exemplu, Lubart, 1990) și antropologice (de exemplu, Maduro, 1976; Silver, 1981) au evidențiat faptul că în privința creativității diferențele culturale sunt evidente doar în funcție de măsura în care sunt valoralizate inițiativele creative. Toate abordările - cognitive, sociale și de personalitate - au contribuit, la rândul lor, la înțelegerea fenomenului creativității. Totuși, nu există decât un număr neînsemnat de studii care să fi investigat simultan variabilele cognitive, sociale și/sau de personalitate. În cercetările creativității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Gustafson, 1988; Perkins, 1981; Simonton, 1988; Sternberg, 1985a, 1985b, 1996; Sternberg și Lubart, 1991, 1995; Weisberg, 1993; Woodman și Schoenfeldt, 1989). Sternberg (1985c), de exemplu, a investigat atât opiniile experților, cât și ale persoanelor neinițiate referitoare la trăsăturile uneu persoane creative. Teoriile implicite ale subiecților se fundamentează pe conjugarea unei serii de factori cognitivi și de personalitate și conțin afirmații precum „face legături între idei”, „percepe asemănările și deosebirile”, „este flexibil”, „are simț estetic”, „este liberal”, „este motivat”, „este curios” și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
are simț estetic”, „este liberal”, „este motivat”, „este curios” și „nu respectă normele sociale”. La nivelul teoriilor explicite, Amabile (1983) afirmă că fenomenul creativității se situează la confluența dintre motivația intrinsecă, abilități și cunoștințe relevante într-un domeniu și aptitudini creative semnificative. Aptitudinile creative semnificative includ: a) un stil cognitiv capabil să depășească dificultăți, care presupune flexibilizarea structurilor mentale în cadrul procesului de rezolvare a problemelor; b) cunoașterea euristicii în generarea ideilor originale, cum ar fi abordare nonconformistă; c) un stil de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este liberal”, „este motivat”, „este curios” și „nu respectă normele sociale”. La nivelul teoriilor explicite, Amabile (1983) afirmă că fenomenul creativității se situează la confluența dintre motivația intrinsecă, abilități și cunoștințe relevante într-un domeniu și aptitudini creative semnificative. Aptitudinile creative semnificative includ: a) un stil cognitiv capabil să depășească dificultăți, care presupune flexibilizarea structurilor mentale în cadrul procesului de rezolvare a problemelor; b) cunoașterea euristicii în generarea ideilor originale, cum ar fi abordare nonconformistă; c) un stil de lucru caracterizat de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înțelegerea conceptului de creativitate, Gruber și colaboratorii săi (1981, 1988; Gruber și Davis, 1988) au avansat un model de dezvoltare a sistemelor evolutive. De-a lungul timpului, scopurile, cunoștințele și afectivitatea unei persoane evoluează, amplifică deviațiile individuale și stimulează producția creativă. Transformările evolutive ale sistemului de cunoștințe au fost atestate de cazuri celebre, precum cel lui Charles Darwin și al concepțiilor sale despre evoluție. Scopurile se referă la o serie de obiective interdependente care evoluează, la rândul lor, ghidând comportamentul unui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prin intermediul proceselor cognitive, al trăsăturilor de personalitate și al motivației. Spațiul, alcătuit din oameni care influențează domeniul (critici de artă și proprietari de galerii, de exemplu), evaluează și selectează noile idei. Domeniul, un sistem simbolic definit cultural, conservă și contribuțiile creative le transmite celorlalți indivizi și generațiilor următoare. Gardner (1993) a efectuat studii de caz care sugerează că dezvoltarea inițiativelor creative poate izvorî dintr-o anomalie a sistemului (de pildă, tensiuni între critici concurenți dintr-un anumit domeniu) sau din desincronizări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și proprietari de galerii, de exemplu), evaluează și selectează noile idei. Domeniul, un sistem simbolic definit cultural, conservă și contribuțiile creative le transmite celorlalți indivizi și generațiilor următoare. Gardner (1993) a efectuat studii de caz care sugerează că dezvoltarea inițiativelor creative poate izvorî dintr-o anomalie a sistemului (de pildă, tensiuni între critici concurenți dintr-un anumit domeniu) sau din desincronizări parțiale între individ, domeniu și spațiu (spre exemplu, un talent excepțional al individului într-un anumit domeniu). O ultimă teorie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domeniu și spațiu (spre exemplu, un talent excepțional al individului într-un anumit domeniu). O ultimă teorie interacționistă prezentată aici este cea propusă de Sternberg și Lubart (1991, 1992, 1995, 1996), și anume teoria creativității ca investiție, conform căreia oamenii creativi sunt persoane capabile și dispuse să „cumpere ieftin și să vândă scump” pe piața ideilor (vezi și Rubenson și Runco, 1992, pentru folosirea noțiunilor de teorie economică). A cumpăra ieftin înseamnă a exploata idei obscure sau marginalizate, dar cu un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
c) crearea unor reclame originale la produse anoste (de exemplu, butoni de cămașă; d) rezolvarea unor probleme științifice neobișnuite (de pildă, cum putem stabili dacă o persoană a fost pe Lună în ultimele săptămâni). Studiile respective au relevat că performanța creativă depinde într-o măsură relativă de un anumit domeniu și că poate fi anticipată prin combinarea anumitor resurse, precum vom prezenta în cele ce urmează. În concepția teoriei investiției, creativitatea reclamă interacțiunea a șase resurse distincte, dar interdependente: capacități intelectuale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]