2,852 matches
-
precum și ale întregii Biserici, ale vecinilor, ale țării lor și ale întregii lumi. Ectenia mărită se numește astfel întrucât cuprinde rugăciunile din Ectenia stăruitoare, subliniate prin cele două rugăciuni de la început: "Să zicem toți, din tot sufletul și din tot cugetul nostru, să zicem" și "O, Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinților noștri, auzi-ne pe noi și ne miluiește!". Răspunsul la aceste rugăciuni, la care se adaugă cele două amintite, se face printr-un singur: "Doamne, miluiește!" în loc de trei, spre deosebire de Ectenia stăruitoare
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
toate peșterile importante din zona Munților Mehedinți și culoarul montan al Cernei, în special în jurul localităților Orșova, Baia de Aramă, Băile Herculane și Tismana, apar în folclorul local ca locuri de refugiu ale acestuia.. În volumul ""Iorgovan - mit, legendă, baladă"" (Casa Editorială Cuget, Simțire și Credință, București, 1995), scris de Enache Nedela și Mihai Floarea, sunt adunate 43 de variante ale baladei populare dedicate acestui erou mitic purtând nume de floare primăvăratică ("Iorgovan" este înrudit cu persanul "erguan" - liliac, care la rândul său
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
de bătrâni bucureștean din strada Barbu Delavrancea. Debutează în 1916, în revista "Ion Creangă" din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul "Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi". Colaborează la: "Adevărul literar și artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista de etnografie și folclor", "Revista istorică", "Revista macedoromână", "Universul literar", "Vestitorul satelor" și "Viața românească". Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin edițiile de
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Acestea sunt cuvintele lui Hristos, prin care ne îndeamnă să trăim după exemplul vieții Lui, dacă vrem să fim cu adevărat luminați și eliberați de toată orbirea inimii. De aceea, cea mai mare străduință a noastră se cuvine să fie cugetul profund la viața lui Hristos.’’ Idealul de imitare a lui Hristos este un element important al teologiei, eticii și spiritualității creștine. Trimiterile la acest concept și practica sa se regăsesc în cele mai vechi documente creștine, de exemplu, în epistolele
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
ce conține și o strofă din poemul ""Inscripții"": <poem>""Aice se odihnesce CONSTANTIN NEGRUZZI "născutu in 1808 "reposatu in 25 Augustu 1868 "Eu nu am fostu ca alții de-aceea’n suferință "Am petrecut ș'in lipsa plăcerilor lumesci, Dar cugetul îmi spune că n'om ave căință " C'am fostu și eu unealtă la rele omenesci. "SOȚIA și FIII recunoscetori "Septemvrie 1868.""</poem> Deasupra mormântul lui Leon C. Negruzzi (1840-1890) și a Annei L. Negruzzi (1849-1929), se află un obelisc
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
Romano-Catolică a reprezentat o putere spirituală dar și lumească care nu admitea ca oameni de credințe si religii diferite să interacționeze cu catolicii, pentru a nu da naștere unor erezii. Biserica Romei percepea această confruntare de idei, precum și promovarea liberului cuget (libertății conștiinței), ca fiind cea mai periculoasă destabilizare a credinței membrilor ei. A devenit astfel incompatibilă calitatea de catolic cu cea de francmason. În Europa de Est, Biserica Ortodoxă era initial tolerantă față de masonerie, astfel că în Țările Române de exemplu, arhimandritul
Persecuția francmasoneriei () [Corola-website/Science/325344_a_326673]
-
(n. 9 februarie 1971, Nisporeni, Republica Moldova) este un prozator, poet, scenarist, culturolog, filozof al mentalităților, pedagog, jurnalist de opinie și traducător poliglot. Descendent pe linie maternă din dinastia nord-basarabeană a cărturarului Marcu Văluță, director al publicației interbelice Cuget moldovenesc. La finele lunii octombrie 2012 a fost desemnat să organizeze Institutul Cultural Român de la Kiev în calitate de coordonator-adjunct. Catalizator al "semiosofiei înțeleasă ca „"mișcare pneumatică a textului”, s-a remarcat în special ca personaj renascentist și autor polivalent, fiind totodată
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
islamizării. Iar pe acestă noi îl determinăm în baza calculului fazelor în robirea lui Stânga, relatate de el însuși. Balada spune și ea: Când oi zice colălie, a plecat în haiducie! Nu pleca de sărăcie, ci pleca de dușmănie! Stăruința cugetului de a scăpa de robie și de a reveni la legea pravoslavnica, se vede limpede din relatarea documentara că, cu prilejul unei vizite la Vidin a polcovnicului Solomon din Țară Românească, care a avut loc prin 1840, Stânga a cătat
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
cei prezenți etc. Filozofii au reflectat la rândul lor asupra conceptului de identitate și, în multe feluri, reflecția filozofică asupra identității a precedat reflecția psihologică. Discursul filozofic asupra identității începe cu Descartes. Principiul lui faimos „[eu] mă îndoiesc, deci [eu] cuget, deci [eu] exist” i-a determinat pe mulți să se întrebe ce este acest „eu” și dacă se poate ajunge la o definire a „eu-lui” pornind de la îndoială. Hegel respinge filozofia carteziană, presupunând că noi nu ne îndoim întotdeauna și
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
copii și tineret. "„Vocile de Aur ale Surorilor Osoianu, primadonele folclorului din Basarabia, au readus în circuitul firesc al istoriei cântecul vechi, strămoșesc. E un noroc al nostru, ca Bunul Dumnezeu le-a dat celor cinci Osoience vigoare, hâr și cuget spre a simți, auzi și revitaliză Marele Cântec. Astăzi, Surorile Osoianu sunt o Școală de folclor Autentic, Un model spiritul emotiv și ceresc, care leagă, genetic, sufletele gemene, înveșnicind zestrea milenara a neamului românesc." Satul Horești, este situat pe partea
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
ziarul „Țara”. Nr. 42. 20 Aprilie. Chișinău, Moldova 2001 Gafton Marcela, "„Artiștii sunt obligați să slujească frumusețea”", ziarul „Țara”. Nr. 89. 20 August. Chișinău, Moldova 2001 "„Ritual”, „Ducerea crucii”, „Fuga în Egipt”, „Cina cea de Taină”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Cugetul”. Chișinău, Moldova 2002 Sînchetru Nicolae, "„Pictura este esența sufletului meu”", ziarul „Natura”. Nr. 6. Iunie. Chișinău, Moldova 2002 "„A. Mudrea”", revista „Atelier”. Nr. 1-2. Chișinău, Moldova 2002 Brigalda-Barbas Eleonora, "„Evoluția picturii de gen din Republica Moldova (1945-2000)”", editura „Știința”. Chișinău, Moldova
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
și săli de lectură; și au menținut legături cu alte societăți studențești din Vechiul Regat Român și din Transilvania. Buliga a fost primul președinte, urmat de Porumbescu. Motto-ul organizației a fost compus de către Vasile Alecsandri ("Uniți să fim în cugete, uniți în Dumnezeu"), membrii purtau o panglică în culorile albastru-galben-roșu ale tricolorului românesc, iar imnul oficial a fost scris de Ștefanelli și pus pe muzică de Porumbescu. Inițial, s-au alăturat Arboroasei 44 din cei 53 de studenți români din
Arboroasa () [Corola-website/Science/334355_a_335684]
-
Edward Moore, care au început mișcarea în direcția filosofiei analitice, care a fost în esență o actualizare a empirismului tradițional, adaptat la noile progrese în logică a matematicianului german Gottlob Frege. Filosofia modernă începe cu René Descartes și dictonul său „Cuget, deci exist”. La începutul secolului 17, cea mai mare parte a filosofiei era dominată de scolastică, scrisă de teologi și bazată pe Platon, Aristotel și scrierile creștine timpurii. Descartes afirma că multe doctrine metafizice predominant scolastice erau fără sens sau
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
rațional este des folosit în filozofia scolastică. Enciclopedia catolică a caracterizat omul sub influența lui Porfir ca substanță, sensibilitate, corporalitate și rațiune, în timp ce persoana era definită ca substanță de natură rațională. Când Descartes ajunge în "Meditații metafizice" la memorabila concluzie „Cuget, deci exist”, se va întreba că „dacă nu cunosc încă cu destulă claritate ce sunt, eu cel care sunt sigur că sunt în așa fel încît de acum înainte trebuie să iau seama cu mare atenție nu cumva din imprudență
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
începe să publice recenzii, note, poezii, impresii de călătorie și texte folclorice culese în peregrinările sale (semnând uneori și cu pseud. Delanesfoia). În anii de studenție semnează publicistică în numeroase periodice din Basarabia, Moldova de peste Prut și Muntenia:Bugeacul, Bărăganul, Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ș.a. În perioda 1939-1944, chiar în condițiile precare ale războiului, își continuă activitatea publicistică și literară, articolele sale apărând în rev.: Bucovina, Bucovina literară
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ș.a. În perioda 1939-1944, chiar în condițiile precare ale războiului, își continuă activitatea publicistică și literară, articolele sale apărând în rev.: Bucovina, Bucovina literară (Cernăuți), Cetatea Moldovei (Iași), Cuget clar, Cuvânt Moldovenesc(Chișinău),În muguriri(Fălticeni), Observatorul (Dorohoi), Păstorul Tutovei, Vestitorul satelor, Viața Basarabiei. A tipărit și câteva broșuri religioase: Carte de rugăciuni (1941), Hristos, pacea lumii (1941), Mărturii împotriva stilismului(1941), Misiunea Sacerdotală (1941), Povățuitor pentru suflet și
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
de Cuvântul intru laudă tuturor mucenicilor închinat lor de Ioan Gură de Aur, voiesc să închei acest cuvânt cu speranța că imaginile mucenicilor Brâncoveni se vor imprimă bine în mintea noastră, după cum spune Hrisostomul, ca o ”zugrăveala multicolora” ziditoare a cugetelor. Acesta este de altfel și spiritul în care icoanele Elenei Murariu au fost zugrăvite, spre cinstirea și amintirea mucenicilor martiri Brâncoveni. Testul de provocare cu care acest text începe se dovedește a fi o revelație: pe cât de noi, icoanele Elenei
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
vizitare până pe 30 noiembrie. Criticul Vladimir Bulat afirma: „Întâlnirea cu picturile recente ale lui Vadin Crețu este o bucurie a ochiului și a minții. Dar nu e o bucurie retinară, strict calofilă. Nici o satisfacere doar mulțumitoare a nevoilor minții, a cugetului. Este întâlnirea spectaculoasă cu un maestru pe cât de desăvârșit, pe atât de firesc, tăcut, așezat, deloc ostentativ; unul care știe să «decupeze» perfect un stop-cadru dintr-un continuum natural, ca apoi să-l cizeleze cu pensula dincolo de capacitatea ochiului de
Artiști vizuali pe simeze românești și internaționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104311_a_105603]
-
posibilitatea să redăm României un Rege. Un Rege pentru Țară, nu un Rege pentru câțiva, așa cum este acum! Sunt nevoit să fac o paranteză. Dacă situația în țară este întratât de republicană, nici nu vreau să mă gândesc că, în cugetele unor astfel de antimonarhiști, ar putea încolți ideea că, prin Ora Regelui, dumneavoastră faceți propagandă monarhistă pe banii lor. Că ei, republicanii, plătesc la Televiziune Publică. Distopic scenariu! Mă mai certați pentru că am opinat cum că, de 25 de ani
Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie: Insinuați că mă lăbărțez în două luntrii? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103608_a_104900]
-
spune că Însuși „Dumnezeu Tatăl era în Hristos, împăcând lumea cu Sine însuși ... și punând în noi cuvântul împăcării"(2 Corinteni 5, 18-19). Această pace se și numește „pacea lui Dumnezeu, care covârșește orice minte și care păzește inimile și cugetele noastre în Hristos" (Filipeni 4, 7). Această pace dăruită oamenilor în și prin Hristos este temelia împăcării oamenilor cu Dumnezeu și a împăcării și înfrățirii popoarelor între ele. De aceea, Apostolul Neamurilor spune despre Hristos că „El este pacea noastră
Pastorala Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Nașterea Domnului, 2015 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101568_a_102860]
-
ro-mâ-neas-că", 1929) Tema principală a romanului o constituie drama intelectualului care nu poate izbândi într-un mediu burghez corupt, dominat de inerție la schimbare și alcătuit din oameni egoiști și superficiali. „Problema intelectualului devorat de răspunderea care-i apasă pe cuget, ridicată de romanul "Întunecare", mi s-a părut unul din fenomenele caracteristice ale epocii aceleia, îndeosebi după primul război mondial și îndeosebi în atmosfera coruptibilă și coruptă a demagogiei politice ce s-a dezlănțuit la mezatul „României Mari”, cu scandalurile
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
care o slujește. De altfel, această preocupare este o constantă în lucrarea Înaltpreasfinției Sale, manifestată atât înaintea, în timpul, cât și după întrunirea sinodală din Creta. Astfel, în timpul întâlnirii din Creta, Părintele Mitropolit Teofan a avut mai multe intervenții făcute în „cuget bisericesc ortodox, bazat pe învățătura Bisericii", potrivit mărturiei Mitropolitului Ierotheos Vlachos, participant la Sinodul din Creta. Cele mai multe reacții au loc în legătură cu documentul intitulat „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine". În acest document se afirmă că: a) Biserica Ortodoxă este
Conflict în Biserica Ortodoxă Română, după Sinodul din Creta by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105992_a_107284]
-
impune "ca un poet de mare forță și certă originalitate", prin Cuvinte potrivite (1927), și-a șocat contemporaneitatea datorită prestației de pamfletar. După debutul "fulminant" din Facla (1911), își continuă discursul de specifică incisivitate în Cronica, Seara, Viața socială, Hiena, Cugetul românesc, Națiunea, Lumea, Țara noastră, Adevărul literar și artistic, seriile succesive ale Biletelor de papagal etc., "diversificîndu-și (...) aria tematică și făcînd din pamflet un veritabil gen artistic". O însemnată cotă a textelor publicate în menționatele periodice va alcătui materia volumelor
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
silit să-nvăț Să fiu viclean, îmbătrânesc, iar timpul Slăbește vijelia de pucioasă A aripei de înger care-am fost. Îți sunt oglindă. Să-ți redau nu pot Hirsuta tinerețe ce-a trecut. O: În clipa fericită a uitării Vii cugetul să-mi tulburi, zgândărești Vechi amintiri ca roiul de albine; Batjocura ta-ngheață orice faptă, Istoria-i scăzută, nencheiată, Și cântărind apoi cât prețuiesc Un plop cu-argintul frunzelor în soare Și visele poetului, șoptești Prin colțuri că acestea-s
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
D: Vreau om de rând să fiu, nepăsător, Un dor de alte vieți acum mă-ncearcă. Câștig să scot din orice-mprejurare, Să-mi las sămânța-n soața legiuită Și ea copii ascultători să-mi facă. Să mă lovesc la cuget cu mulțimea Și, bun creștin, să-mi pun nădejdea-n Domnul. O: De ce-ți bați joc de mine fără milă? De-și pierde sarea gustul, nu mai poate Nimic pe lume să i-l dea-napoi. Nici tu n-
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]