4,021 matches
-
creații motivate prin caracterul semasiologic, la nivelul sistemului terminologic. De o productivitate moderată este prefixul de circulație internațională con- (com-,co-) de origine latină, având sensul "împreună, împreună cu", a cărui semantică actualizeză ideea de asociere și se întâlnește în împrumutul cult sau în formațiunile terminologice calchiate după model străin: ro. congenital (cf. fr. congénital); ro. consancvinitate (cf. en. consanguinity; lat. consanguinitas); ro. consensual (cf. en. consensual). Derivatul este în contrast cu termenul- bază: (a) simți - (a) consimți (cf. en. agree). Nu pot fi
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să intervenim la cursul de antropologie al profesorului Ruegg, la studenții de la masterat. Le vorbesc despre noua elită care se ridică din rândul acestei comunități. Nu e vorba de elita folclorică, pitorească, Înveșmântată cu straiele lor specifice, ci de elita cultă, de specialiști, de cei formați În universități, inclusiv În facultatea noastră, la Iași. Pun Întrebări atât de naive, Încât Îmi dau seama că nu știu mai nimic despre acest fenomen. Adâncesc subiectul, fac o incursiune istorică, la vorbesc de traseele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
zi, după modelul Statelor Unite ale Amercii, se vor constitui și Statele Unite ale Europei". În felul acesta, în secolul al XVIII-lea ia naștere ideea unității europene. Dacă unanimitatea este departe de a lua forma care ar fi trebuit, întreaga Europă culți vată percepe un mănunchi de "uzanțe comune" despre care mulți cred că ar trebui în mod firesc să aibă drept consecință o comunitate politică. Această tendință este consolidată de evoluția gîndirii economice, care denunță diferitele constrîngeri ce îngreunează schimburile economice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fi lăsat posibilitatea, declara el, Europa "s-ar fi constituit curînd dintr-un singur popor și fiecare, oriunde ar fi călătorit, s-ar fi simțit permanent în patria sa". Note și comentarii 1 Bizanț. Denumirea statului bizantin este o formă cultă apărută în Occident (fr. Byzance, germ. Byzanz, engl. Byzantium), de la Byzantion, forma latină a numelui anticei colonii grecești aflată pe locul Constantinopolului (numele coloniei Bψζαντιον fiind o formă grecizată de la antroponimul trac Byzas (Bψζασ). Titulatura oficială a statului bizantin pînă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nd sau concur�nd) cu filosofia, arta, religia, ?tiin?ele naturii, cum �a �ncercat ?i a f?cut erori� dar a avut ?i succese atunci c�nd a evitat metafiziciz?rile sterilizante, �idolii�, cum a contribuit că societ??ile dezvoltate, culte ?i civilizate s? aib? ?i s?-?i �ntre?în? respectul de sine, respectul pentru oamenii lor ?i pentru via?a lor sociouman? cotidian?. Re?inem �ndeosebi �ndemnul istoriilor ?tiin?ei de a urm?ri devenirea socialului ?i a sociologiei, analiz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru toate bisericile din Roma. Unele sărbători apar mai întâi în Codicele Franciscan și mai apoi în Missalul Roman. Marea evlavie a Sf. Francisc pentru Cristos, pentru Euharistie, Prea Sfânta Treime, pentru Nașterea Mântuitorului (cu reprezentarea scenei din Pădurea Greccio), cultul Pătimirii Domnului, exercițiul atât de pios „Via Crucis”, sunt franciscane. Cultul Prea Sfintei inimi a lui Isus (practicat în prima vineri din lună, de 9 ori), Vizita Sfintei Maria la Elisabeta, Rozariul în comun, rozariul franciscan, cu cele 7 bucurii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, au trasat coordonatele definitorii ale culturii naționale. Ei au fost adevărații artizani ai României Mari. Atunci când a fost ales episcop „Inocențiu Micu Klein, deși abia student al unei facultăți de Teologie, era nu numai cel mai cult, ci singurul român cult. Român nu numai prin origine, ci român prin sentimente, fire și indiscutabila legătură voită și simțită cu românul oropsit și disprețuit”. În Dietă, episcopul I. Micu-Klein, a fost numit în 1732, ca singurul reprezentant al românilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au trasat coordonatele definitorii ale culturii naționale. Ei au fost adevărații artizani ai României Mari. Atunci când a fost ales episcop „Inocențiu Micu Klein, deși abia student al unei facultăți de Teologie, era nu numai cel mai cult, ci singurul român cult. Român nu numai prin origine, ci român prin sentimente, fire și indiscutabila legătură voită și simțită cu românul oropsit și disprețuit”. În Dietă, episcopul I. Micu-Klein, a fost numit în 1732, ca singurul reprezentant al românilor în acest mare sfat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a urat "Bonne nuit!" "Ȧ demain!".. și i-a promis că va lăsa lucrurile să decurgă normal, fără a-i forță mâna. Băiatul avea deja vreo treizeci de ani, era destul de simpatic, potrivit de statura, cu părul foarte creț, foarte cult și destul de inițiat în cultura română, fapt care pe Lăură o pusese puțin pe gânduri. Era convinsă că nu întâmplător venise la studii în România, că nu întâmplător era instructor de karate și mai ales că nici întâlnirea lor nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
timp și pe baza unei experiențe la fața locului politica externă a României în ceea ce privește Răsăritul trebuie serios revizuită." Interviu cu prof. univ. Mihai Baciu, fost ambasador al României în Republica Belarus realizat de Cristina Cîrstea I. "Moscoviții erau civilizați și culți, ei erau și foarte de treabă, erau oameni calzi, cu care era o plăcere să stai de vorbă și, mai presus de orice, foarte săritori la nevoie." Stimate domnule Mihai Baciu, ca parlamentar ați avut șansa să călătoriți în multe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cei din Moscova sau Leningrad din acel soldat rămas definitiv în mintea multor români, care cum te vedea îți cerea ceasul sau paltonul sau alerga după orice fustă care îi apărea în cale. Dincolo de faptul că moscoviții erau civilizați și culți, ei erau și foarte de treabă, erau oameni calzi cu care era o plăcere să stai de vorbă și, mai presus de orice, foarte săritori la nevoie. Această ultimă trăsătură am găsit-o, ulterior, la mai puțini oameni din Vest
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
celelalte popoare romanice occidentale și, apoi, de popoarele germanice, iar, mai tîrziu, de popoarele est-europene. Consecințele acestei realizări au fost multiple: fiind exprimată în limba înțeleasă de un număr mare de oameni, cultura majoră (de erudiție), științele, filozofia și literatura cultă au cunoscut o difuzare socială apreciabilă și au creat premi-se multiplicate de dezvoltare; literații au avut la îndemînă un material lingvistic bine delimitat pentru prelucrarea artistică, încît nu au mai avut motive să oscileze în utilizarea unui dialect sau altul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a schimbat în epoca de aur a culturii latine, perioada secolelor I î.Hr. I d.Hr., cînd s-au preluat de la greci atît idei, cît și cuvinte și, în același timp, s-a produs o separație netă între limba latină literară (cultă) și limba latină populară. Limba literară a evoluat astfel independent de aspectul popular, de la care a încetat să mai preia elemente. A rămas astfel în atenție numai limba literară (clasică), singurul aspect învestit cu valoare de reprezentativitate pentru civilizația romană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o cultură au avut un ascendent asupra altora. Ca atare, în mod ideal, ar trebui făcută o diferență între influențele exercitate la nivel popular (și, de obicei, cu caracter zonal, în anumite graiuri sau dialecte) și influențele exercitate la nivel cult și, în consecință, ar trebui tratate separat și din perspective diferite. Acest lucru nu este însă posibil întotdeauna, deoarece multe dintre elementele pătrunse inițial în limbile populare au fost preluate prin ele și de limbile literare, iar multe dintre elementele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvintelor grecești, preferîndu-se de cele mai multe ori calcurile pentru redarea ideilor noi. Treptat însă, atît literatura grecilor, cît și limba lor au devenit nu numai modele de bază, ci și surse directe de îmbogățire a literaturii și limbii romanilor. Limba latină cultă (literară) a cunoscut apogeul pe parcursul a două secole: secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., care constituie perioada ei clasică și cînd s-a creat marea proză și marea poezie latină originală. Acum, latina literară a întrerupt contactul cu latina
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
situația în latina literară, prelucrată de învățați, unde posibilitățile de marcare a funcții-lor sintactice prin desinențe sau prin afixe (sufixe) au oferit condiții de realizare a unor construcții cu inversiuni, cu dislocări și cu intercalări, unele devenite caracteristice pentru limba cultă (precum perioadele), modelul lor fiind preluat, în epoca manierismului umanist și de unele limbi moderne, precum germana și suedeza 64. Totuși, latina literară uza în mod obișnuit de o topică cu anumite rigori, deși mărcile desinențiale folosite după reguli precise
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la nivel popular, influența germanică a fost exclusiv regională și exercitată în zone restrînse ale romanității. Adstratul latin al limbilor romanice După constituirea lor, limbile romanice au cunoscut, în diferite faze ale evoluției, influența limbii latine literare, care reprezenta corespondentul cult al aceluiași idiom pe care îl moșteniseră în elementele lui de bază la nivel popular, corespondent care constituia un model de limbă de cultură pentru întreaga lume europeană. După ce s-a format un aspect literar al limbilor romanice, cînd condițiile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
derivate din cele chirilice). Descoperirea caracterului latin al limbii române, în zorii epocii moderne, a produs o orientare pronunțată spre împrumutul de origine latină și, în ultimă instanță, s-a ajuns și în acest caz la o îmbogățire a limbii culte prin împrumuturi latinești. În legătură cu influența exercitată de latină asupra limbilor romanice se poate constata posibilitatea de a recurge la modelul cuvintelor moștenite pentru a realiza adaptările, dar, în același timp, existența, în multe situații, a tendinței de a adapta împrumuturile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neolatin al limbilor romanice Lexicul limbilor romanice s-a îmbogățit și prin împrumuturi de la una la alta, atît la nivel popular, prin contactul dintre populații (în cazul celor occidentale), cît și la nivel literar. Importanță deosebită are împrumutul realizat pe cale cultă, fiindcă acesta a asigurat în mod deosebit o creștere a coeficientului de apropiere dintre limbile romanice, a căror afinitate și deschidere una față de alta erau asigurate prin originea comună. Astfel, datorită culturii înfloritoare în limba provensală, franceza a fost intens
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și catalană (home). Explicația acestor fenomene de unitate romanică are două surse de bază: 1) continuarea directă a cuvintelor latinești, prin moștenirea lor la nivel popular (așa cum rezultă din situațiile în legătură cu denumirile pentru "floare" și "om") și 2) pătrunderea pe cale cultă a împrumuturilor latinești la nivelul limbilor literare romanice (aici apropierile sînt de obicei și mai mari, fiindcă împrumuturile nu au cunoscut modificările de formă și de conținut care caracterizează trecerea de la latină la limbile romanice). Pe lîngă acestea, există și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care se adaugă 260 care se folosesc în cel puțin cinci limbi. Numărul împrumuturilor panromanice luate din latina savantă (direct sau indirect) este și el foarte mare, reprezentînd fondul de bază al modernității limbilor literare neolatine 85. Receptarea împrumuturilor pe cale cultă din latină reflectă, pe de o parte, afinitatea cu latina, care ușurează, în cazul limbilor romanice, integrarea lor, iar, pe de altă parte, o deosebire structurală față de latină, manifestată prin reticența limbilor romanice în a realiza cuvinte motivate folosind mijloacele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cea mai mare parte din terminologiile de specialitate romanice s-a realizat prin împrumuturi din latină, în vreme ce limbile din alte familii, precum unele din cele germanice și-au creat deseori cuvinte noi din resurse interne 86. Ca atare, numărul împrumuturilor culte din latină în limbile romanice este mai mare decît în limbile din alte familii, deși latina o fost o sursă importantă și pentru îmbogățirea acestora. Acest fenomen creează premisa existenței multor echivalențe semantice omofone în limbile romanice, ceea ce facilitează procesul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
apoi să se extindă asupra celui științific și filozofic și să cuprindă în sfîrșit toate laturile culturii de erudiție. De aceea, aspectul limbii latine care a influențat limbile literare europene în perioada modernă a fost numit latină savantă sau latină cultă, deoarece a fost valorificat în terminologiile care privesc laturile abstracte ale culturii și ale civilizației, iar uneori și în structurile sintactice, elaborate și complicate, pe care le-au adoptat limbile europene în perioada umanismului și barocului. Foarte multe dintre cuvintele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fragmentat în mai multe limbi, a devenit o altă realitate prin limba greacă populară din Evul mediu sau din epoca modernă, încît a fost necesară realizarea altor forme literare corespondente. Ceea ce se poate observa în cazul influențelor realizate pe cale cultă (la nivelul limbilor literare, deci) este, pe de o parte, faptul că ele nu necesită contemporaneitatea factorului influențator cu elementul influențat, încît limbile vechi clasice pot reprezenta încă un astfel de factor, și, pe de altă parte, nici vecinătatea dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit naród cu mai multe derivate dintre care unele sînt sinonime ale împrumuturilor ce conțin radicalul grecesc ethnoși, pe de altă parte, împrumuturi culte conținînd radicali din latină, din greacă sau din germanică, într-o distribuție a semnificațiilor asemănătoare cu cea din poloneză: popularni "popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]