3,068 matches
-
rămas tot timpul un singuratic. A debutat în 1978 cu o comedie domestică, Ciripit de păsărele, la Teatrul de Comedie din București regizată de Sanda Manu și având o distribuție formată numai din monștri sacrii: Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Iurie Darie, Stefan Tapalagă, Valentin Plătăreanu. Scriitura deloc tributară clișeelor epocii i-a asigurat autorului dramatic priză la spectatori din toate generațiile și treptat și aprecierile criticiilor de prestigiu ai epocii. Piesa s-a jucat cu săli pline o suta de spectacole
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
Româna (la litera G) 2006. "Monografia lui Dinu Grigorescu scrisa de Emil Luneganu - "„Tartor în infernul comediei": "manierismul comediilor lui Dinu Grigorescu" lansată ta la Teatrul de Comedie în Decembrie 2008. Căsătorit cu Despina Lungu (octombrie 1962). Are doi copii, Darie Grigorescu și Alexandra Grigrescu, cunoscută drept Alexandra Ares.
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
este un film românesc din 1980, regizat de Doru Năstase. Este primul film din seria Mărgelatu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie și Ernest Maftei. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Un grup de boieri din organizația „Frăția” intră în posesia unei comori rămase de la Tudor Vladimirescu și ascunsă de un bătrân boier patriot sub albia
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
om misterios care ședea la un han și bea un rachiu de anason. El fusese chemat în ajutor de ruda sa Moroiu (Ernest Maftei), omul de încredere al boierului Grădișteanu. Cei patru se duc acasă la boierul Pană Grădișteanu (Iurie Darie), unde căpitanului i se oblojește rana. Moroiu se afla în București pentru a-i aduce boierului o scrisoare de la tatăl său. Tatăl boierului Pană, Stroe Grădișteanu (Toma Dimitriu), cunoaște locul secret unde este ascunsă o comoară din vremea Revoluției lui
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Drumul oaselor" este „un film îndrăzneț”, „realizat în condiții mai mult decât onorabile”, cu un personaj antologic (Mărgelatu) și cu alte personaje perfect conturate, interpretate de Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie, Remus Mărgineanu și alții. Criticul Ion Țuțui a remarcat colaborarea la acest film a unei echipe experimentate în filmele cu haiduci (scenaristul Eugen Barbu, actorii Florin Piersic, Marga Barbu și Ion Besoiu) cu un regizor specializat în filme istorice (Doru
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
învățătură. În anul 1981 a depus actele la Institutul Poligrafic din Moscova la facultatea ”Grafică de carte”. În timpul învățăturii Vasile Movileanu a colaborat cu editurile din Chișinău. În anul 1982 se hotărăște să întemeeze o familie căsătorindu-se cu Ana Darii. În 1983 se naște fiica Victoria. "(Designer în domeniul accesorilor)". În 1987 se naște fiica Cristina "(licențiată în arte - specialitatea grafica)", tot în acest an absolvește Institutul Poligrafic din Moscova cu diploma ca Pictor grafic. Vasile Movileanu a fost și
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
învingându-i, ucigându-l pe han și obligându-i să plătească tribut. După această victorie, mongolii s-au îndreptat spre est și s-au întâlnit cu Genghis Han și cu restul armatei mongole din stepă la est de râul Sîr Daria. Genghis Han a apreciat mult realizările generalilor săi și i-a răsplătit pe Jebe și Subutai. Jebe nu a mai trăit însă mult după campanie. Importanța expediției a fost imensă. Ea a fost cel mai îndelungat raid de cavalerie, mongolii
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
-l asculte, în primele luni ale anului 2005. În martie 2006 publică romannul non-ficțional "Gomorra". Împreună cu Mario Gelardi este autorul unui spectacol teatral și e scenarist la filmul care se inspiră din romanul său. Pe 10 decembrie, în prezența lui Dario Fo, Honoris Causa, recunoașterea maximă a universității. Pe 22 ianuarie 2011 Universitatea din Genova îi acordă titlul de Honoris Causa în jurisprudență, pentru contribuția importantă în lupta împotriva criminalității și apărarea principiului legalității în Italia¸ Saviano dedică recunoașterea magistraților de la
Roberto Saviano () [Corola-website/Science/322195_a_323524]
-
este un film muzical românesc din 1988, regizat de Gheorghe Vitanidis după scenariul lui Octavian Sava. Rolurile principale au fost interpretate de Stela Popescu, Marin Moraru, Jean Constantin, David Ohanesian, Alexandru Arșinel, Coca Andronescu, Iurie Darie, Florin Piersic, Teodora Mareș, Viorel Păunescu, Nae Caranfil și Emilia Popescu. Venit de la Gala Creației Studențești, directorul „Teatrului Nostru” (Iurie Darie) găsește pe birou o scrisoare prin care i se încredința realizarea unui spectacol de varietăți la o grădină de
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
Rolurile principale au fost interpretate de Stela Popescu, Marin Moraru, Jean Constantin, David Ohanesian, Alexandru Arșinel, Coca Andronescu, Iurie Darie, Florin Piersic, Teodora Mareș, Viorel Păunescu, Nae Caranfil și Emilia Popescu. Venit de la Gala Creației Studențești, directorul „Teatrului Nostru” (Iurie Darie) găsește pe birou o scrisoare prin care i se încredința realizarea unui spectacol de varietăți la o grădină de vară cu o capacitate de 5000 de locuri. Deoarece maestrul Laurențiu (Marin Moraru) nu găsise încă o solistă și nu terminase
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
Marin Moraru, Alexandru Arșinel, Jean Constantin, în roluri suculente și truculente, dar și cu Emilia Popescu (la al doilea rol pe ecran, un talent exploziv), Teodora Mareș (tot frumoasă), David Ohanesian (pe post de tată «încuiat» dar nu incurabil), Iurie Darie (un director de teatru), Nicolae Caranfil (înainte de a deveni Nae), Florin Piersic (cu rol de «vedetă», altfel spus, de Florin Piersic). «De toate pentru toți», așadar, pe scenariul unui umorist încercat, Octavian Sava, care a cochetat cu cinematograful încă de la
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
monumentală fântână sculptată din marmură de Untersberg. Ea este cea mai mare fântână barocă din Europa Centrală și a fost construită în perioada 1656-1661 în timpul arhiepiscopului Guidobald von Thun, după proiectul lui Tommaso di Garona. Inginer senior a fost Antonio Dario.
Residenzplatz (Salzburg) () [Corola-website/Science/328295_a_329624]
-
este un film românesc din 1969, regizat de Gheorghe Vitanidis după un scenariu scris de prozatorul Nicolae Breban. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Irina Petrescu, Iurie Darie, Virgil Ogășanu, Ioana Bulcă, Horea Popescu și Zizi Șerban. Filmul are structura unui flash-back, în care un doctor orgolios îi povestește unui medic mai tânăr, care-l vindecase de o boală grea, o poveste de dragoste trăită de el cu
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
a cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Moscova, iar Irina Petrescu a obținut Premiul pentru cea mai bună actriță. Într-o seară, la sfârșitul unui concert organizat la Ateneul Român, medicul Filip Palaloga (Iurie Darie), șef de secție la Spitalul Brâncovenesc, îl observă în mulțime și îl abordează pe medicul Laurențiu Nicola (Virgil Ogășanu), care-l vindecase în urmă cu doi ani de o boală grea. Cei doi merg împreună la un restaurant, iar tânărul
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
greu digerabil de marea majoritate a spectatorilor. Actrița Irina Petrescu a obținut Medalia de aur pentru interpretare feminină la Festivalul Internațional al Filmului de la Moscova (1969). Critica de film a remarcat interpretările actoricești bune realizate de Irina Petrescu și Iurie Darie. Criticul Eugen Atanasiu scria într-un articol publicat în 1969 în revista „Magazin” că „în Răutăciosul adolescent, Irina Petrescu cristalizează acel aliaj de prospețime și spirit meditativ, de sensibilitate și delicatețe, de romantism și luciditate, de eleganță și bun gust
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
aparențe și esențe (însuși titlul vine din zona aparențelor), cu bine plasate accente psihologice în investigarea universului intim al doctorului Palaloga, eroul povestirii cinematografice”. Criticul aducea elogii filmului, lăudând firul său psihologic și personajele „atașante” create de Irina Petrescu, Iurie Darie și Virgil Ogășanu (care „dintr-un confesor indiscret devine un alter-ego al doctorului Palaloga, zona luminoasă a conștiinței sale, autoironia lui purificatoare”). „Construit, o parte, pe un gradat suspense psihologic, filmul se concentrează asupra poveștii de dragoste, recurgând - deopotrivă - la
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
personaj abstract, convenție în genul «Inspectorului de poliție». De-aici și fizionomia filmului, de monolog spart prin dialoguri analitice, specifice prozei scenaristului Nicolae Breban. Dar aventura analizei e, și ea, rezolvată mai curând cu mijloace literare decât filmice. Dintre actori, Darie aduce o maturitate de expresie cuceritoare, reușind un personaj plin de distincție și orgoliu, în același timp seducător și respingător. Memorabilă și partitura compozitorului Tiberiu Olah.”" Într-o analiză mai recentă a filmului, Ioan Lazăr considera că "Răutăciosul adolescent" este
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin) pentru Ileana Cosânzeana (Virginia Mirea). Dar punguța s-a pierdut și cocoșelul n-a găsit-o nici la tâlharii păguboși (Iurie Darie și Vasile Hariton), nici la muzicant (Radu Gheorghe), care era îndrăgostit de o fată (Anca Mihăescu), fata circarului fioros (Jorj Voicu). Dar povestea se termină frumos, aproape ca-n basmul lui Ion Creangă”". Într-un târg are loc un bâlci
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Florescu), reprezentantul ministerului român, refuză să-l sprijine pe tânărul student bucovinean. Ciprian este constrâns să se întoarcă acasă din lipsa mijloacelor de subzistență pentru a-și continua studiile. Prietenul său, Andrei Bârseanu (Emil Coșeru), și profesorul Lazăr Nastasi (Iurie Darie) îl conving să accepte postul de profesor de muzică la Școlile Centrale Române din Brașov. În paralel, el este și dirijor al corului de la Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului. Având acum o situație stabilă, Ciprian Porumbescu se duce la
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Elvira Godeanu. Rolul lăutarului Grigore Vindereu a fost încredințat de regizor cântărețului de muzică populară Aurel Tudose (născut la 28 iulie 1941 în satul bucovinean Vicovu de Jos), angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artistul interpretase rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” (alături de Sofia Vicoveanca) și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Alexandru Giugaru, Ion Finteșteanu, Colea Răutu, Jean Georgescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ștefan Ionescu, Draga Olteanu-Matei, Margareta Pogonat, Ileana Stana Ionescu, Margareta Pîslaru, Vasilica Tastaman, Mariela Petrescu, Radu Beligan, Violeta Andrei, Marin Moraru, Florin Piersic, Rodica Tapalagă, Jorj Voicu, Sergiu Nicolaescu, Iurie Darie, Horia Șerbănescu, Radu Zaharescu și alții. Filmul "" a avut parte de un succes la public, fiind vizionat de 1.887.152 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
Dimitrie Cantemir este un film istoric românesc din 1973 regizat de Gheorghe Vitanidis după un scenariu de Mihnea Gheorghiu. În rolurile principale joacă actorii Iurie Darie, Alexandru Repan, Irina Gărdescu și Ioana Bulcă. La început s-a încercat realizarea unei coproducții româno-sovieto-germană, germanii de la Defa și sovieticii de la Mosfilm fiind interesați de acest proiect. În cele din urmă filmul a fost realizat doar de români. Partea
Cantemir (film) () [Corola-website/Science/328005_a_329334]
-
1907” Numele Ștefan Furtună apare în piesa „Nepoții Gornistului” scrisă de Cezar Petrescu împreună cu Mihail Novicov. Piesa a fost distinsă cu Premiul de Stat pentru Dramaturgie (1952) si ecranizată in 1953 (regia Dinu Negreanu, cu Liviu Ciulei, Marga Barbu, Iurie Darie, George Vraca). În 1959, Wilhelm Georg Berger (1929-1993) scrie Oratoriul pentru tenor, bariton, cor mixt și orchestră „Ștefan Furtună” (libret de G. Dan). În București, strada Ștefan Furtună (în prezent „Mircea Vulcănescu”, o arteră importantă, cunoscută, pornind din intersecția cu
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
este un roman picaresc de război scris în anii 1956-1962 de Zaharia Stancu și publicat în 1962 de Editura pentru Literatură din București. Romanul reia firul narativ din "Desculț" (1948) și continuă biografia fabuloasă a lui Darie în stilul scrierilor lui Panait Istrati. El se situează cronologic în ciclul epic al lui Darie între povestirea „Florile pământului” (1954), ce va deveni ulterior capitol final al romanului "Desculț", și romanul "Pădurea nebună" (1963). Autorul prezintă călătoria forțată a
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Stancu și publicat în 1962 de Editura pentru Literatură din București. Romanul reia firul narativ din "Desculț" (1948) și continuă biografia fabuloasă a lui Darie în stilul scrierilor lui Panait Istrati. El se situează cronologic în ciclul epic al lui Darie între povestirea „Florile pământului” (1954), ce va deveni ulterior capitol final al romanului "Desculț", și romanul "Pădurea nebună" (1963). Autorul prezintă călătoria forțată a adolescentului Darie prin țările din Peninsula Balcanică în frământatul an 1917 și încercarea sa de a
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]