6,546 matches
-
o problemă de guvernare. Că teama lui Platon era perfect întemeiată vedem chiar în lumea noastră, unde grupuri de indivizi instruiți pe fugă în sistem „la distanță” la cele mai prestigioase universități de tip „căsuță poștală” se acreditează reciproc în calitate de dascăli infailibili ai națiunii. Aici nu mai contează râul de otravă spirituală care se revarsă din malaxorul gigantic (producător de subcultură, dar și de bani) la care sunt îndemnați cetățenii să se adape. Amăgiți de produsele acestei industrii perverse, „oamenii zilei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ă în special prin volumul ei (430 de pagini). Desigur, au mai apărut și alte manuale de psihologie școlară, puțin cunoscute în afara sferei institutelor care le-au editat. Catedra de psihologie din Iași își propune astăzi să pună la îndemâna viitorilor dascăli o lucrare accesibilă tuturor, indiferent de profilul facultății frecventate, luându-se în considerație, totodată, și ponderea acestui curs, căruia planurile de învățământ îi acordă numai 28 de ore. Ne simțim datori să-i avizăm pe viitorii profesori: o carte de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înseamnă a cunoaște motivul de bază. De pildă, profesorul ascultă la lecție pe un elev care, de obicei, se prezintă slab, dar azi răspunde destul de bine, încât îi pune nota 8. Dar, în loc să se bucure, școlarul dă semne de supărare. Dascălul va înțelege această reacție, aflând motivul: tatăl copilului îi promisese participarea la un spectacol de circ, dacă ia măcar nota 9. Ori 8 fiind sub pragul fixat, necazul său este lesne de înțeles. Înțelegerea, ducând la stabilirea continuă de relații
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
corespunzătoare, de a favoriza o justă autocunoaștere. Un nivel de aspirație adecvat depinde de o justă apreciere a propriei posibilități, căci supraestimarea te condamnă la o viață plină de eșecuri, iar subestimarea te face să ratezi țeluri realizabile. De aceea dascălul trebuie să ajungă la o bună cunoaștere a discipolilor și prin aprecieri bine motivate să le consolideze o imagine de sine obiectivă. 4. Motivația școlară tc "4. Motivația [colar\ " Care sunt motivele care-l fac pe copil să vină la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
multă considerație în ochii celorlalți, apare în plus solidaritatea și suspiciunea față de autoritatea profesorului. Apelul la pedeapsă și la amenințări pare să reprezinte, într-adevăr, una din cele mai neinspirate și mai contraproductive decizii pe care le poate lua un dascăl. De aceea, profesorul trebuie să-și întemeieze evoluțiile în clasă pe puterea de referință (bazată pe identificarea elevului cu cel ce deține puterea) sau, mai cu seamă în cazul claselor mai mari, pe puterea expertă (ce ține de percepția de către
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poartă fie iarnă, fie vară aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la elevi și se mulțumește cu această existență de vagabond, mai curând dascăl într-ale mizeriei decât învățător ce-ți arată cum să găsești bucuria... Așa cum bănuim, Socrate îi răspunde că el predă virtutea, că esențialul e în altă parte, că Antiphon greșește crezând că fericirea depinde de ceea ce bei și mănânci, de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
propune să redea evoluția aproximativă a numărului de studenți ce revine fiecărui cadru didactic de la specializarea psihologie, în Universitatea de Vest din Timișoara. Totuși, pe lângă faptul că graficul nu este suficient de elocvent în privința cauzei acestei situații (a scăzut numărul dascălilor sau a crescut cel al studenților), nici proporția rezultatelor nu este respectată. Astfel, deși proporția de studenți ce revine fiecărui cadru didactic s-a dublat în decursul a doi ani de zile, imaginea reprezentând situația din 2001 este de trei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestora: „Avem proverbe care sunt biciuiri de foc și proverbe care Înainte de a se preface În cuvinte au fost flori. Unele, discrete, deschizând orizonturi metafizice. Altele sunt surâsuri desprinse dintr-o tragică resemnare În fața vieții. Unele au urâtul obicei al dascălilor care moralizează. Altele, un umor izbăvitor de tristețe. Adâncime, joc, grotesc Întâlnești la fiecare pas, dacă nu la orice țăran, atunci În belșugul de Înțelepciune al acelui țăran fără de nume, sinteză rezumativă a geniului unui Întreg popor, rămas aproape același
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe fochistul pentru a-și putea scrie „romanele vieții: vor fi cu totul treizeci și șase de cărți, conținând fiecare între două sute cincizeci și șase sute cincizeci de pagini.” Andrei Ilieș fusese student la medicină, lucrase la I.M.G.B., iar acum era dascăl la biserică și angajat la Unitatea de prefabricate și confecții metalice a cooperativei Glina. Sărăcie, muncă, beții cu rom, Relu și Andrei - crai ai curții maidanelor și înjurăturilor, alături de Laur, vărul lui Relu, fiul mătușii Motănica și al țiganului Gilbert
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
În anii ’60 ideologia și propaganda de stînga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-și ziceau progresiste, o critică a comunismului era prost văzută, ba chiar o dovadă de primitivism. Se cunoaște reacția lui Jean-Paul Sartre, dascălul stîngismului, care, În momentul dezvăluirii crimelor staliniste de către Însuși Hrușciov, a fost de părere ca ziarele de stînga franceze să relateze cît mai puțin despre aceste crime ca să, și aici citez, nu-i decepționăm pe muncitorii uzinelor Renault. Or, eu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cărțile pribegirei a lui Mickiewicz sunt transpuse de M. în limba română, desigur pentru înrudirea lor cu opera lui Lamennais. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Preludii, București, 1903, 137-138; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 237-238, 242-243; Predescu, Encicl., 518; Nicolae Comșa, Dascălii Blajului, Blaj, 1940, 76; Ion Breazu, Lamennais la românii din Transilvania, SL, 1948; Ideologia 1848, 100, 211; George M. Marica, Foaie pentru minte, inimă și literatură, București, 1969, passim; Zamfir, Proza poetică, 101, 110-113, 121; Dicț. lit. 1900, 549-550. L.V.
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
chinuit la Cetatea Albă. Autorul, „Grigorie monahul și prezviterul de la Marea Biserică a Moldovlahiei”, a fost mult timp identificat cu Grigorie Țamblac, scriitor și orator al culturii ortodoxe, de origine bulgară, ajuns în 1415 mitropolit al Kievului. Legenda unui Țamblac dascăl și predicator în Suceava, egumen al mănăstirii Neamț, autor al Vieții Sf. Ioan cel Nou etc. avea o tradiție puternică atunci când episcopul Melchisedec a „autentificat-o” prin lucrarea Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac (1884). Dar imaginea a fost contestată
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
sunt nedisciplinați și care vrea cu disperare să-i țină În frâu, pentru binele lor. Luxemburg observă și ea lipsa de disciplină, Însă o vede ca pe un semn de vitalitate, o resursă potențial utilă, și se teme că un dascăl excesiv de sever va distruge energia elevilor, clasa devenind astfel una demoralizată și lipsită de entuziasm, În care nu se mai Învață nimic cu adevărat. În alt text, Rosa Luxemburg susține că, de fapt, social-democrații germani sunt aceia care au demoralizat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alt text, Rosa Luxemburg susține că, de fapt, social-democrații germani sunt aceia care au demoralizat clasa muncitoare a țării lor prin eforturile constante de a menține un control și o disciplină stricte. Lenin Întrevede posibilitatea ca elevii să influențeze un dascăl slab și timorat și o consideră o periculoasă etapă contrarevoluționară. Luxemburg, pentru care activitatea din sala de clasă presupune colaborare adevărată, admite implicit posibilitatea că profesorul ar putea avea de Învățat ceva util de la elevii săi. După ce a Început să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acea dată, la revista „Junimea literară”, aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi și, ulterior, cu funcții liberale. Curând cei cinci vor atrage alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu Rusu, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, Neculai Roșca ș.a.), majoritatea tentați să scrie versuri, o „generație spontanee” (Perpessicius), aflată pe drumul autodefinirii, o „constelație tinerească, vioaie, activă” (E. Ar. Zaharia), o „grupare a tinerilor care nu au puterea să se disocieze, altfel decât prin
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
au revărsat din două părți: direct de la surse, din Occident, și pe căile ocolite ale sud-estului și estului european. Agenți ai lor erau, în primul caz, tineri înapoiați din școli apusene, dar și feluriți străini aduși din vest: secretari domnești, dascăli, refugiați politici, artiști. Focare de cultură occidentală existau însă și în Imperiul Otoman, mai cu seamă la Istanbul, unde s-a format, însușindu-și idei ale Renașterii, Dimitrie Cantemir. Epoca fanarioților, cu toate neajunsurile ei, a avut și meritul de
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
autorul însuși, „cicerone” pedant, exigent, lucid în propriul teritoriu scriptural. Permanentul, neobositul dialog cu sine și cu ceilalți „înscenează” marile teme ale culturii, le transformă în colocvii dramatice, tensionate, „dramatizate”, în provocări. Nevoia de certitudine, de sistem și echilibru a dascălului prin vocație este secondată de neastâmpărul gânditorului fascinat de nevoia de frumusețe ca nestare, de contradicția creatoare, de mișcarea ideilor mai degrabă decât de valabilitatea lor, de „identitatea neidentică”. În argumentarea pasiunii lui pentru Hegel se află semnalmente ale propriului
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Sava»” din București și de alte reviste școlare, publicația își propune să stimuleze energiile atât prin activitatea din clasă, bibliotecă și laborator, cât și prin alte forme, atrăgând elevii cu „înclinări artistice”. Directorul liceului, Mihail Paulian, spera ca figura marelui dascăl Ion Maiorescu, care a pus bazele învățământului craiovean, să fie un model pentru tineretul școlar. Colaborează cu versuri Elena Farago, Sabina Paulian, cu proză e prezent Ion Dongorozi, iar articole semnează Gh. Tomescu (Sărbătorirea d-lui N. Iorga, 2/1931
ION MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287575_a_288904]
-
și o oarecare avere: o moșie în județul Ialomița și o casă în București. Mama, Eufrosina (n. Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromâni stabiliți în București. H.-R. și-a început instrucția în grecește, cu un dascăl Alexe, și abia la zece ani învață să citească românește pe o carte cu slove chirilice. La moșie citește Alexandria, numeroase legende religioase și populara carte a lui I. Barac, Istorie despre Arghir cel frumos și Elena cea frumoasă și
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
a lui I. Barac, Istorie despre Arghir cel frumos și Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă. Studiile grecești și le-a continuat la București cu călugărul Naum (poate Râmniceanu), apoi, din 1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, H.-R. capătă primele noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica și poetica le învață după Boileau, La Harpe, Marmontel, Hugh Blair. Din școala grecească i-a rămas
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinți, de la calfele și clienții tatălui său, I. a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme. Din inițiativa mamei este dat să învețe carte cu dascăli bisericești, dar din pricina lipsurilor materiale, se vede nevoit, la doisprezece ani, să-și asigure singur existența. Nereușind să-și desăvârșească instrucția în școală, dar avid de cât mai multe cunoștințe, intră ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
autohtonă. Romanitatea neamului și latinitatea limbii - „pelerinajul simbolic la Râm“26 - au fost ideile dominante ale umaniștilor români, cărturari cu stagii de pregătire în școlile Contrareformei de la Lemberg, Camenița și Bar, de formație latină. Cronica lui Grigore Ureche și Simion Dascălul și întreaga operă a lui Miron Costin sunt ilustrative în acest sens. De asemenea, de neînlocuit s-au dovedit a fi secretarii poloni de la curtea domnească din Iași sau Târgoviște pentru întreținerea corespondenței diplomatice a domnului cu autoritățile Republicii nobiliare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Marmontel, dar o face după originalul francez, deși textul este plin de grecisme. Vezi Nestor Camariano, Primele încercări literare ale lui C. Negruzzi și prototipurile lor grecești, București, Editura „Cartea Românească“, 1935. C. Negruzzi învățase de mic greaca de la dascălul Chiriac, în anii exilului basarabean și citea în original pe Homer; traducerile de mai sus se pare că au fost realizate pe la 13-15 ani. Uneori preferă să citească în greacă autori francezi, deși cunoștea și franceza și rusa. Prin 1826
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
critice, București, 1910, și Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești. Ienăchiță, Alecu, Iancu Văcărescu, Anton Pann și modelele lor grecești, București, Editura Cartea românească, 1935. • A luat lecții de greacă de la mama sa și de la Dumitraki Logadi, dascălul venit din Constantinopol, „cu recomandațiuni de om învățat, spre a propaga cultura limbii elene“ (Gh. Sion, Suvenire contimpurane, București, 1955, p. 356) și, mai apoi, de la C. Aristia. Nu a învățat prea bine gramatica și sintaxa, de vină fiind lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Intelectualii români..., p. 103-105. • Personalitatea lui Ion Heliade se pretează la atâtea comentarii, chiar și în sensul lucrării de față, încât limităm observațiile noastre pentru a nu strica un echilibrul precar. Primele lecții de greacă (pe la 1811) au venit de la dascălul Alexe, urmat de Naum Râmniceanu, care îi punea pe copii să traducă din greaca veche în cea modernă și din aceasta în română. I-a mai audiat pe Veniamin din Lesbos și pe Vardalah, de la care a primit, se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]