4,789 matches
-
opinia voastră despre activitatea desfășurată de conducerea școlii ? Surprinși dar incitați de întrebare au așternut pe hârtie părerile lor pe care le voi insera în acest capitol. Feed-back-ul realizat, materializat prin opinii exprimate în scris, au subliniat câteva din caracteristicile definitorii ale profesiei de manager educațional, competențele acestuia, precum și posibilitatea reglării acțiunii pe baza feedbackului Competența profesională Apreciem feed-back-ul pozitiv prin confirmarea unor competențe (Director doamna Dana Louise Barnea, profesor gr. I. Integritatea morală Constatăm un feed-back pe termen lung prin
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
spațiu spre care ne îndreptăm privirea este un spațiu necunoscut, neliniștitor, o altă lume. Să încercăm și noi să pătrundem prin „poarta cea strâmtă“ a credinței pentru a descoperi un alt spațiu. Proporția deschiderilor. Raportate la scara umană, deschiderile sunt definitorii pentru ceea ce dorim să exprimăm. Una este o deschidere îngustă pe care ne strecurăm cu greu, alta este o deschidere normală și altceva este un gol prin care poate străbate toată mulțimea. Fiecare poziție a unei uși are sens diferit
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
grafician, forma cea mai importantă este contrastul de clar-obscur, dintre deschis și închis, ceea ce corespunde luminii și umbrei. Este prezent în orice imagine, colorată sau nu, întrucât fiecărei culori îi corespunde o treaptă valorică, situată între alb și negru, polii definitorii ai contrastului. Expresivitatea acestui contrast crește odată cu distanța valorică a petelor care construiesc o imagine. Există un contrast de clar-obscur de tip acromatic, prezent într-un mare număr de opere, alcătuite pe baza albului, negrului și griurilor intermediare (desene, tușuri
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
de cantitatea de porogen utilizat în sinteză, fiind semnalate importante diferențe între valorile densităților aparente ale probelor obținute în prezența celor doi porogeni ( Cy și nBA) . Structura poroasă se schimbă în funcție de calitatea termodinamică a porogenului, parametrul de solubilitate, δ, fiind definitoriu. Amestecul inițial de reacție este caracterizat printr-o valoare a parametrului de solubilitate, δam care se modifică pe parcursul avansării reacției de polimerizare, prin schimbarea raportului monomer/porogen și deci prin valoarea parametrilor termodinamici din sistem. În acest fel, porozitatea va
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
suprafețe, poate fi accentuată prin realizarea unui design potrivit al interacțiunilor moleculare (ex. legături de hidrogen) și respectiv un control al arhitecturii polimerului. Amplasarea de grupe funcționale la capătul catenei sau pe segmente bine definite de lanț, poate determina proprietăți definitorii. Atenția asupra monomerilor maleimidici în obținerea de polimeri funcționali cu arhitecturi diverse, liniare sau reticulate, se justifică prin geometria specială și particularitățile de homoși copolimerizare ale acestor compuși /9 11/: maleimidele N-fenil substituite (RPhMI) aparțin clasei imidelor ciclice ale
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
măsura în care părinții întăresc individualitatea, autonomia, afirmarea de sine a copilului prin susținerea, acordul și încuviințarea nevoilor si cerințelor speciale ale acestuia" (D. Baumrind). Pornind de la punctele de vedere apropiate ale autorilor mai sus menționați, voi prezenta sintetic caracteristicile definitorii ale celor patru stiluri parentale. 1. Stilul autoritar-(sau autoritar subiectiv) combină controlul puternic, adesea punitiv și arbitrar (de unde și atributul de subiectiv), cu nivelul redus al afecțiunii. Părinții care aparțin acestui stil sunt foarte puțin deschiși informațiilor sau influențelor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Stilul permisiv este opusul stilului autoritar subiectiv, el combinând un grad scăzut de control parental cu un nivel ridicat al afecțiunii. Granițele dintre subsistemul parental și cel al copiilor sunt extrem de permeabile, în această practică educativă indulgența parentală reprezintă nota definitorie. Părinții nu sunt tradiționaliști, nu solicită din partea copiilor un comportament matur și evită confruntările. Aceștia nu constituie o resursă importantă pentru copil agenți activi care să-i formeze sau sa-i modifice comportamentul ei permițându-i să-și regleze, pe cât
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
împotriva normelor de conduită sau a ordinii instituționale; R.K.Merton a desemnat prin “comportament deviant” “o reacție normală a oamenilor normali, plasați în condiții anormale”. Spre deosebire de definiția lui Sellin, cea a lui Merton face o trimitere implicită la două caracteristici definitorii ale devianței, și anume relativitatea și universalitatea comportamentului deviant: fiecare dintre noi, aflat într-o situație frustrantă, constrângătoare sau doar inedită, poate reacționa printr-o conduită deviantă. Este suficient să ne gândim la situații cotidiene pentru a înțelege cum un
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
această caracteristică poate să reflecte tendința spre astfel de comportamente cu scopul de a atrage atenția. În definirea delicvenței este util să se pornească de la conceptul de maturizare socială. După cum spune și C.Mamali 33 , maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic între interesele sale și interesele societății, între nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății. Din această perspectivă, delincventul apare ca un individ cu o insuficientă maturizare socială și cu dificultăți
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în sine, ci are valoare morală raportată la valorile morale acceptate de societate. Atitudinea se exprimă în comportament prin trăsături de caracter. Nu orice trăsătură este trăsătură de caracter, ci doar cele care îndeplinesc anumite condiții: să fie esențiale și definitorii pentru subiect; să fie durabile, stabile, să determine un mod constant de manifestare; să fie coerente cu toate celelalte, să nu fie izolate, juxtapuse; să coreleze cu valorile morale; să aibă elemente de specificitate și unicitate. Lista trăsăturilor fundamentale de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
avut lucrarea lui Constantin Dobrogeanu Gherea, ”Neiobăgia”, apărută în 1910. Cu toate exagerările politice și economice, lucrarea lui Constantin Dobrogeanu Gherea reprezinta un important ghid in direcția impulsionării mișcării ideologice, din cadrul Partidului Socialist din România. În ”Neiobăgia” se prezintă elemente definitorii ale formelor moderne de exploatare a țăranilor, dar și a proletariatului industrial. Un element este cel economico - social, în speță, deposedarea țăranilor de drepturile ce li se cuvin, conform acelor Legi de învoieli, pentru tocmeli agricole, din 1866, 1872, 1876
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
întreagă tradiție; mai mult, ceea ce se întâmplă în crearea unei opere de artă noi se întâmplă simultan în toate operele de artă care o precedă 49. Textul semnat de Călin Dan, deși redactat doar în câteva pagini, reprezintă o contribuție definitorie a criticii de artă românești la teoria pictorialistă. Autorul începe prin a semnala trei exemple de dialog între literatură și arta picturală: romanul Recurs la metodă, unde personajul principal al lui Alejo Carpentier evocă o colecție de tablouri, romanul Greața
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
unei legi naturale, posibilitatea de promovare a istoriei, a întâmplărilor din realitate. Pornind de aici și de la raportul dintre posibil și act, Nae Ionescu operează o distincție între domeniul existenței și domeniul transcendenței, al ființei. Posibilitatea nu reprezintă o trăsătură definitorie a existenței, iar transcendența nu închide în ea posibilitatea. De altfel, transcendența nu închide în ea devenirea, domeniul ființei. Mai mult chiar, aceste două domenii nu epuizează realitatea sau toate posibilitățile universului 4. Se știe că dincolo de realitatea concretă există
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
încearcă să reveleze fațeta esențială a omeniei (G. Racoveanu) lui George Manu, interpretând foarte bine rolul major al savantului român în contextul postbelic al constituirii Mișcării Naționale de Rezistență Anticomunistă. Această monografie esențială realizată de Gheorghe Jijie abordează multiplele aspecte definitorii ale savantului și rezistentului anticomunist George Manu, de la istoricul și genealogia nobiliară a familiei Manu până la prodigioasa activitate științifică și civică a lui George Manu, insistând și pe dimensiunea activității sale politice, a procesului și perioadei recluzionare bolșevice, a mărturisirii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 25. Acesta este unul dintre textele definitorii ale istoriei culturale române moderne referitoare la semnificațiile profunde ale Tradiției, un text care analizează cu o precizie, minuțiozitate și finețe specifice lui Nae Ionescu specificitatea Predaniei, fixând, astfel, limitele înnoirii religioase. 2 Ibidem: "Învățătura nu este un adevăr oarecare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
deosebind, în afară de cele două efecte fundamentale posibile- mania (agresiune în orientare spre obstacol) și frica (cu orientare de la obstacol), alte efecte, ca repulsia, deprimarea, gelozia, ura, resentimentul, sau triumful în caz de lichidare a obstacolului. Ceea ce formează nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrare este - după cum s- a arătat - sentimentul privațiunii, pe care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-o pricinuiește altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu intern, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
3. POVEȘTI TERAPEUTICE În vederea prevenirii și combaterii efectelor negative ale frustrării, un mijloc excelent de a ne adresa copilului, fie pentru a transmite anumite modele comportamentale și valori morale, fie pentru a înlătura anumite comportamente indezirabile este povestea terapeutică. ”Trăsătura definitorie care face ca o poveste să fie terapeutică (tămăduitoare) constă în faptul că aceasta reprezintă un model al împlinirii de sine, al atingerii scopului (chiar al fericirii). Scopul povestirii terapeutice este să-i evidențieze clientului anumite aspecte ale situației problemă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
naturii umane în general... Credem în puterea acestei lumi naive de a supraviețui și de a ne încânta mereu și îl felicităm pe îndrăznețul autor care și-a asumat sarcina de a duce la bun sfârșit închegarea unui volum complex, definitoriu pentru domeniul artei naive de la noi din țară și util pentru orice cititor, fie el specialist sau iubitor de artă, culoare și viață. Ciprian Ogrăzeanu Director Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cuvântul autorului Am pășit pentru prima
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sau cu îngăduință, ea își revendica din mers nu doar ambiția de a indica o inițiativă din rândul mișcărilor artistice ale momentului, ci și de a circumscrie o realitate estetică de anvergură. Drept consecință, o puzderie de etichete cu intenții definitorii; artă de instinct, artă a inimii curate, neoprimitivism, artă a inimii veșnic tinere, creație a unor maeștri populari ai realității, artă de duminică, artă „insitică” ș.a.m.d. a intersectat devenirea tot mai complexă, mai variată, mai nuanțată, a unui
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de înfățișarea fizică, de jocurile luminii pe rotunjimile corpurilor, sondează in psihologia personajului încercând a-și transcende propriile sale limite. Căutând îndelung formele semnificative, Nicolae Popa încearcă să smulgă din dăltuirea lemnului, marmurei sau frământarea lutului, fragmente din viață, trăsături definitorii sau ipostaze ale sentimentului.” (Gheorghe Bălăceanu, „Să ne cunoaștem artiștii în viață”) Popa Petre Sculptor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Popa Toader 1929 Sculptor Născut în anul 1929 în localitatea Podeni, jud. Mureș
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
din locurile natale, datinile și obiceiurile tradiționale sau evenimentele memorabile din viața satului, amintiri din copilărie, puternic imprimată pe retina memoriei și „developate” cu uimitoare ingenuitate pe pânzele sale. Anotimpurile anului în perenitatea lor ciclică ocupă un loc statornic și definitoriu în reprezentările plastice ale autoarei, relația simbiotică om-natură fiind evidentă.” (Dumitru Isac) Turda Toader 1958 Pictor „Eu stăteam de mic pe lângă Stan Pătraș când cioplea. Eram neam cu el și-i plăcea să-mi arate cum face. Când mi-a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în viață, Ed. Timpul, Iași, 2001, pag. 66 - 69; Gheorghe Bălăceanu, Fragmente de suflet pentru suflet, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 128 - 130. „Lucrările sale se desfășoară în planuri juxtapuse, în gamă bine susținută, elementele compoziției fiind reduse la trăsăturile definitorii, jocul diagonalelor și circulația culorii asigurând efectul de mișcare. Atât în naturile statice, dar mai ales în peisaje, Octavia Vizitiu dovedește calități remarcabile în compunerea și rezolvarea suprafețelor.”(Gheorghe Bălăceanu, Fragmente de suflet pentru suflet, Ed. Pim, Iași, 2005, pag
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a cărui geneză este condiționată de specficul rocilor din substratul geologic, de specificul climatului, precum și de caracteristicile reliefului. În același timp, desăvârșirea personalității sale nu se realizează decât prin contribuția directă a elementelor sistemului biotic. Este solul, a cărui calitate definitorie fertilitatea nu se poate realiza decât prin interacțiuni complexe ale tuturor factorilor pedogenetici menționați. În sistemul biotic, comunitățile vii vegetale și animale, se grupează în asociații specifice, de tipul ecosistemelor. În cadrul acestora, interacțiunile reciproce se desfășoară în primul rând pe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
zonele dunarene urmează unor contacte stepice și silvo-stepice preliminare, care au angajat masele iranofone și prelungirile răsăritene ale lumii romane, germanice, dacice iar mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai timpurii comparativ cu alte secvențe geografice, sunt însă definitorii pentru ceea ce va individualiza masele sarmatice în raport cu celelalte grupe migratoare și sunt logice și perfect explicabile pentru această parte a stepei care, deși situată la o distanță de aproape 2000 de kilometri de perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de informație, ci ca obiect activ și central al Întregului proces de instruire. Curriculum-ul de istorie pentru clasa a IV-a, asigură prin dominantele sale, reechilibrarea raportului formativ-informativ, corelarea interdisciplinară, realizarea unei „oferte de cunoaștere” cuprinzând toate dimensiunile caracteristice definitorii pentru Învățarea activă. Între modalitățile concrete de Învățare activă se află și dosarul tematic ca mijloc de investigare a faptelor, fenomenelor și proceselor istorice, activitate ce Întărește rolul elevului În procesul didactic. Justificăm această apreciere prin faptul că alcătuirea dosarului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]