23,330 matches
-
România, 2009, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2012. Eisenstadt, S., Roniger, L., "Patron- Client Relations aș a Model of Structuring Social Exchanges", în Comparative Studies în Society and History, vol. 22, nr. 1, pp. 42-77. Giugăl, Aurelian, Johnston, Ron, Constantinescu, Ștefan, "Democratic Musical Chairs? Romania's Post-1989 Electoral Geography", în Space and Polity, No. 2, 2011, pp. 143-161. Giugăl, Aurelian, Ciobanu, Ionuț, "Alegeri generale în România sau confirmarea teoriei periferiei politice", în Sfera Politicii, vol. 174, nr. 2, 2013, pp. 51-65. Giugăl
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Clientelistic practices: Romanian Național Liberal Party and its Post-Communist Uptrend", în EPOP Conference, University of Edinburgh, 12-14 September, 2014. Hopkin, J., Mastropaolo, A., "From Patronage to Clientelism: Comparing the Italian and Spanish Experience", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 152-171. Iațu, Corneliu (coord.), Atlasul electoral al României: 1990-2009, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2014. Kitschelt, Herbert, "Formation of Party Cleavages în Post-Communist Democracies
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Teleorman 1996 - 2009, Teza de doctorat, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, 2011. Papakostas, A., "Why Is There No Clientelism în Scandinavia? A Comparison of the Swedish and Greek Sequences of Development", în Piattoni, S. (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. Piattoni, S., "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în Scandinavia? A Comparison of the Swedish and Greek Sequences of Development", în Piattoni, S. (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. Piattoni, S., "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 193-212. Powel, J. D., "Peasant Society and Clientelist Politics", în Schmidt, Steffen W., Scott, James C.
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Sequences of Development", în Piattoni, S. (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. Piattoni, S., "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 193-212. Powel, J. D., "Peasant Society and Clientelist Politics", în Schmidt, Steffen W., Scott, James C., Lande, Carl (eds), Friends, Followers, and Factions. A Reader
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
balance of popular vote didn't change decisively. Keywords: alegeri prezidențiale, identitate națională, religie, ortodox, alteritate, minorități. Introducere Problema ridicată de rolul pe care trebuie sa il joace identitatea și convingerile religioase ale oamenilor politici în contextul desfășurării proceselor politice democratice a fost și este discutată în toate țările la nivel politic sau intelectual și filosofic iar România nu putea face excepție. Mai mult, momentele de încordare ale energiilor politice și de ascuțire a interesului public specifice perioadelor electorale aduc note
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Mai mult, momentele de încordare ale energiilor politice și de ascuțire a interesului public specifice perioadelor electorale aduc note suplimentare și întăresc tusele de culoare ale dezbaterilor în jurul locului pe care religia îl joacă în cursa electorală dintr-un stat democratic. Momentul alegerilor prezidențiale din 2014, cănd Klaus Iohannis a fost ales președinte fără că religia să lutherană să fi trecut neobservată electoratului, a readus în discuție toate acestea. Așadar, care a fost și care este rolul religiei în campaniile electorale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
greco-catolica. Mai înainte însă de a porni pe drumul campaniei electorale, liderii CDR se reculeg la Catedrala Reîntregirii Neamului de la Albă Iulia 20. Cu această ocazie Emil Constantinescu lansează și "Apelul de la Albă Iulia pentru reconciliere națională al președintelui Convenției Democratice Române" care se încheia cu următorul angajament: Nu vrem încă patru ani de ură, vrem patru ani de calm și de prosperitate, de solidaritate și de progres. Azi, când toată suflarea creștineasca aduce închinare Maicii prea blânde, Mariei, (8 septembrie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
februarie 2004 și Biserica Catolică a cerut preoților româno- si greco-catolici să renunțe la politica ceea ce aceștia au și făcut 23. Ieșirea preoților din politica a fost apreciată de societatea civilă din România că un element de progres al vieții democratice dar în curând apropierea alegerilor prezidențiale avea să deschidă noi discuții cu privire la implicarea Bisercii Ortodoxe în viața politică. La începutul toamnei se profila o cursă electorală pentru alegerile prezidențiale între Adrian Nastase, primul-ministru în funcție susținut în special de PSD
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
study validate the hypothesis that public interventions with regards to the theme have a medium and long term potențial to shift the balance of power în România, by slicing antinomies on legal, instituțional and ethical operation of intelligence into a democratic society. Keywords: presidential elections, secret services, secret agents, anticoruption, mass-media. Comunicarea politică și agenda publică Campania electorală de la prezidențialele din 2014 a avut o supratema sau o metatemă legată de controlul exercitat de serviciile secrete românești asupra politicii și mass-
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cu totul special din această perspectivă. Putem aprecia că metatema prezidențialelor din 2014 este importantă din punct de vedere al eficienței proceselor de comunicare politică în special din perspectiva nevoii de stabilire a agendei publice de către actorii politici. În sistemele democratice, mass-media are un rol important, astfel că politicienii încearcă să aducă în prim-planul alegătorilor subiecte care le sunt favorabile lor și care îi dezavantajează pe competitori. Agenda se referă la ierarhia știrilor unei anumite zile. Politicienii se întrec atât
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
spațiul public pe această metatemă au, pe termen mediu și lung, potențialul de a schimba echilibre de putere în România, prin dezbaterea și tranșarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituțional și etic de funcționare a serviciilor secrete într-o societate democratică. Prezentul demers științific, orientat spre campania pentru președinție din 2014, urmărește analiza evoluției itemilor subsecvenți acestei teme, a impacttului media al temei și a efectului acesteia asupra încrederii pe care românii o au în servicii secrete, politică și mass-media. În
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
permanentizat. Asta inseamna ca intervențiile efectuate în spațiul public pe metatemă în perioada alegerilor au îndeplinit rolul de factor declanșator pentru dezbaterea și tranșarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituțional și etic de funcționare a serviciilor secrete într-o societate democratică, în general, și în țara noastră, în particular. Pe de altă parte, tezele conspiraționiste capătă consistentă din perspectiva decriptărilor publice a evenimentelor importante, pe fondul slăbiciunii percepute a liderilor politici actuali. Cu alte cuvinte, dacă în ultimii 10 ani responsabilitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
conștiinței civice [November 2014 presidential elections and the reinventing of civic conscience] Cosmin DIMA Abstract: The article identifies the main factors that led to the victory of Klaus Iohannis, the Christian - Liberal Alliance PNL (Național Liberal Party) - PD-L (Liberal Democratic Party) candidate, în front of Victor Ponta, PSD (Social Democratic Party) - UNPR (Național Union for the Progress of România) - PC (Conservative Party) Alliance candidate. It also analyzes diaspora protests episode and its electoral implications, a phenomenon that seems to strengthen
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
civic conscience] Cosmin DIMA Abstract: The article identifies the main factors that led to the victory of Klaus Iohannis, the Christian - Liberal Alliance PNL (Național Liberal Party) - PD-L (Liberal Democratic Party) candidate, în front of Victor Ponta, PSD (Social Democratic Party) - UNPR (Național Union for the Progress of România) - PC (Conservative Party) Alliance candidate. It also analyzes diaspora protests episode and its electoral implications, a phenomenon that seems to strengthen the hypothesis of reinventing civic conscience, concerned with challenging political
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
PSD Orice campanie electorală are și o componentă negativă (mudslinging), care presupune atacarea sau criticarea candidatului adversar. Există o întreagă literatura care se ocupă de implicațiile politice și electorale ale campaniei negative, discutându-se chiar de efectele adverse asupra sistemului democratic, prin diminuarea interesului față de politică și scăderea participării. De asemenea, si in privinta eficienței, părerile sunt împărțite între cele care susțin că o campanie negativă este inutilă și cele care spun că o campanie negativă funcționează întotdeauna 25, împărtășită de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
limbajului, neghiobiile. În campania negativă a PSD singurele limite admise au fost limitele impuse de eficiență unui atac. În rest, totul a fost permis. A fost una extrem de dură, daca acceptăm că există limite compatibile cu normele morale, politice sau democratice. S-au folosit toate tipurile de tehnici specifice propagandei: minciună, manipulare, dezinformare, exagerare, atacuri la persoană, atacuri la familie, atacuri la părinți, specularea unor probleme psihice și mai puțin criticile cu privire la temele și pozițiile susținute ale candidatului ACL, programul prezidențial
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
org, pp. 285-306, (accesat pe 19 iulie 2015). Autorii fac o trece în revistă a literaturii despre campania negativă, motivele pentru care candidații decid to go negative, efectele asupra candidaților, probleme metodologice cu privire la studiul publicității negative și efectele asupra sistemului democratic. 26 William G. Mayer, În defense of negative campaigning, Political Science Quarterly, vol. 111, nr. 3, 1996, www.jstor.org/stable/2151970 pp 437-455 (accesat pe 19 iulie 2015). 27 Idem În defense ..., p. 445. 28 Richard R. Lau, Ivy
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
that there are important forms of social control that limit citizen's willingness to overtly express their point of view. Indeed, the social media offers them the possibility of becoming "unprofessional journalists", opinion-makers. It appears the social media is a democratic media that offers citizens the privileged position that only a few professionals enjoyed before their appearance. But this is only a super- ficial view on the subject since they are not protected, aș the Snowden scandal proved, against monitoring by
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în the second round of the elections. Pictures of Romanians waiting în line în order to vote went viral on Facebook, videos of long lines of people who hâd to stay în line for hours în order to exercise their democratic right to choose their leaders were distributed and presented even în the tradițional media channels. For the first time, the social media seemed to count, but not aș an ideal public sphere, but aș a political weapon, aș a mean
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
something specific to the Romanian political space. Aș recent researches point out17, the use of new media is not the place for more nuanced and rațional political debates. On the contrary, it is the place of selective exposure and anti- democratic messages being disseminated aș a result of very loose or absent regulation. Some believe that the image of the online community formed of well-informed, young and intelligent people was itself a marketing tool. The online community made a difference especially
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
now" stated one of the marketing analyst of the presidential campaign. În fact, there are 7.2 milion Facebook accounts which represents an important percentage of the population ho hâș the right to vote18. But how and when these anti- democratic messages begun to spread on the social-media networks? It is very difficult to offer a clear answer but the most important episode was the online campaign launched by one of the most important online press institutions Gandul.info that questions
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
is extremely important to have clearer regulations on the type of messages presented în the media. Because the fact of asking în the mainstream press whether we should renounce the universal vote is loaded with a series of profoundly anti- democratic assumptions: * It is legitimate to ask whether money or literacy should guarantee the right to vote. * It is normal to ask whether a citizen should not be allowed to vote because he is cognitively challenged or poor. Meanwhile în France
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
perfect example that we should refer to, but it is incredible how media deregulation, social inequality and social hatred can produce a middle class whose frustrations are carefully guided against the most vulnerable categories of the population. Although we have democratic institutions preventing discrimination is not an easy job and the danger of right wing ideology disguised aș "populism" is more present than ever before 25. But social hatred aș a result of class inequality was not the only toxic resource
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
be just aș easily fooled aș the ill-informed poor and technological illiterate ones. The hatred propagandă worked perfectly în their case making them vulnerable to ideas that shaped the political debate one century ago. Their opinions also prove that the democratic principles and values that many generations fought for should never be taken for granted. The fierce political struggle and the deregulation of the social media pave the way for antidemocratic messages and campaign strategies. Notes 1 Tim Wu, The Master
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]