3,173 matches
-
patriei; d. cultul eroilor; e. iubirea; f. natura, etc. - sentimentul patriotic este des exprimat;iubirea de popor împrumută: a. o intensă vibrație lirică; b. entuziasm; c. exaltarea mândriei naționale. - de obicei limbajul este simplu; - simetria se află secondată de mijloace demonstrative retorice;se utilizează mijloacele retorice ale convingerii și exaltării; - presupune un caracter de sublim sărbătoresc, de meditație avântată; - adeseori începe cu o invocație retorică. Se folosesc: 1. propoziții exclamative; 2. imperativul; 3. vocativul; 4. interjecții; 5. îndemnuri; 6. diferite formule
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
1791 participase la elaborarea documentului Supplex libellus valachorum Transilvaniae), M. a lucrat cu febrilitate pentru fundamentarea acestui deziderat. Incitat de afirmațiile tendențioase și nefondate ale unor istorici străini, el scrie Istoria pentru începutul românilor în Dachia (1812), operă polemică și demonstrativă. Materialul istoric devine argument perpetuu, nuanțat și interpretat în sensul tezelor emise: originea pur romană, continuitatea neîntreruptă pe teritoriul vechii Dacii, unitatea etnică a tuturor românilor. În prima parte din Istoria Besearicei românilor, atât acestor din coace, precum și a celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
a devenit "al cui este orașul?"; iv) inflamarea procesului etnicizării prin mass-media - pe fondul acumulării tensiunilor, publicațiile locale au declanșat campanii de presă care au diseminat în masă încordarea interetnică și au contribuit, ipso facto, la intensificarea ei; v) etnicizarea demonstrativă - organizațiile etnice române și maghiare au derulat manifestații și contra-manifestații în care au atras mii de participanți; vi) punctul final în care a culminat procesul etnicizării l-a reprezentat izbucnirea violențelor stradale între români și maghiari, sfârșite doar prin intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
337 Catherine S. Cox, art. cit., p. 208. 338 Ibidem. 339 Susan Crane, Alison's Incapacity and Poetic Instability in The Wife of Bath's Tale, p. 20. 340 Ibidem, p. 21. 107 predică, confesiunea femeii se dorește instructivă și demonstrativă pentru soțiile neinițiate în tainele mistificării și ale trădării în spațiul conjugal.341 Este ceea ce s-ar putea numi o predică burlescă, „sermon joyeux”342 sau „sermon for carnival” (predică carnavalescă) 343 . Discursul târgoveței stârnește buna-dispoziție, cu toate că face acuzații grave
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
totuși că această posibilitate poate fi exclusă. Căci altfel publicarea lucrării nu ar fi avut nici un rost. Comentatori ai Tractatus-ului au atras și ei atenția asupra unor greutăți pe care le va întâmpina cititorul. Astfel, succesiunea paragrafelor nu este una demonstrativă, așa cum poate să sugereze numerotarea lor8. Înaintarea nu este, prin urmare, una liniară. Erik Stenius observa că în lectura textului, ca și în lectura unei cărți cum este Biblia, se câștigă în înțelegere prin corelarea fiecărui paragraf, ba chiar și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
suprapuse, linii de rotație, tonuri de culoare de o mare vivacitate etc. Plasând întreaga operă sub semnul mișcării corpului, sculptorul François Auguste René Rodin pune accentul pe musculatura și flexibilitatea articulațiilor unor personaje atletice, care redau artistic și nuanțat: • gesturi demonstrative, în ,,Mouvements de danse", unde ilustrează posturi acrobatice din dansul modern sau în ,,l'Homme qui marche", în care pasul personajului creează impresia atemporală a mișcării; • gesturi melodramatice, în ,,Des Bourgeois de Calais", care au rolul de a accentua caracterul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care sunt deictice, nu mai avem nevoie de gesturi. Identificarea referentului unui pronume personal constituie numai un caz particular de deixis. După Mihai Dinu (2004), există și alte manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai mult timp poate să însemne expunerea precisă a unor informații, protejarea față de o situație neplăcută, penetrarea unui obstacol. Acest gest este recomandat în fața grupurilor mari, și în interacțiunea, face-to-face. Gesturile rectiline, curbiline, triunghiulare au un rol esențial în lecțiile demonstrative, prilej cu care profesorul îmbină limbajul verbal cu cel nonverbal. * După viteza de execuție, putem remarca în comunicarea didactică: gesturi alerte (ridicarea din umeri pentru a indica lipsa cunoștințelor sau îndoiala) și gesturi lente (așezarea degetului arătător pe buze). Dacă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al persoanelor, lipsa de siguranță, timiditatea); 8) relaxat (atribuit persoanelor dezinteresate, triste, lipsite de un țel); 9) pe vârfuri (oferă posibilitatea de a te apropia pe furiș sau de a începe să fugi după cineva); 10) legănat (este un mers demonstrativ, al persoanelor care afișează siguranță de sine); 11) inadecvat (cu pași foarte mari și cu elan nejustificat, exprimând lipsa de preocupare)133. Dacă un elev reușește să-și controleze expresiile faciale și mâinile, mișcările picioarele sunt cele care îl dau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în sala de clasă. Emanuela Campisi și Asli Özyürek (2013) menționează utilizarea gesturilor iconice care reproduc o serie de caracteristici ale obiectelor, acțiunilor sau evenimentelor descrise drept o strategie importantă în predarea și consolidarea noilor cunoștințe, constituind ,,ancore" în lecțiile demonstrative. Ancorarea discursului didactic la nivelul observațiilor și al descrierilor, utilizând gesturi ilustrative și expresive, îi reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. De asemenea, pentru ca școala să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dezrădăcinați de pe domeniul Vaux le Vicomte și replantați la Versailles. Lacurile au fost săpate pe o axă perfect perpendiculară și aveau o flotă în miniatură care, la dorința regelui, putea fi oricând lansată la apă și care putea declanșa lupte demonstrative. Însă, conform arhitecților zilelor noastre, elementul cel mai important pentru întreaga arhitectură a grădinilor o reprezintă Marele Canal, care servește drept suprafață suplimentară de refracție și iluminare a pâlcurilor de copaci de pe Aleea Regală. Această axă se întinde pe linia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
p. 70), Victor are dificultăți În decodificarea semnificația cuvântului asta din enunțul produs de Moromete: Cum devine asta, Victore? Circumstanțele (o parte din componentele contextului extern) În care se desfășoară schimbul verbal îl ajută pe Victor să elimine posibilitatea ca demonstrativul asta să fi fost folosit ca deictic (vorbitorul nu a indicat, prin limbaj non verbal, nici un referent din mediul fizic Înconjurător comun celor doi actanți). Nici contextul lingvistic, Însă, nu-l ajută foarte mult. La ce entitate lingvistică anterioară, din afara
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Interpretarea enunțului devine astfel un proces creativ, de construcție, prin care interpretul, pe baza indicilor furnizați de emițător, deduce/inferează ceea ce acesta a vrut să spună (speaker’s meaning / vouloir dire). Acest proces rațional de inferență are un caracter non demonstrativ; concluzia rezultată nu se impune cu necesitate (nu este unică), ca În cazul operațiunilor logice, ci pare a fi cea mai probabilă, din mai multe posibile, În contextul În care se desfășoară procesul deductiv. În strânsă relație cu viziunea conform
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acel moment. O asemenea formă logică nu-l poate ajuta pe interpret să producă concluzii pertinente privind gândul care se dorește a fi vehiculat prin enunț. Forma logică conține unități lingvistice care, fie nu au conținut semantic: pronumele nehotărât cineva, demonstrativul ăsta, fie sunt ambigue, polisemantice - verbul a Întoarce. O asemenea formă logică trebuie explicitată, Îmbogățită pe baza contextului construit de către interpret. Producătorul enunțului (cineva) a fost identificat cu ușurință cu ajutorul ipotezelor furnizate de contextul fizic imediat; pentru celelalte elemente ambigue
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpret, Întâmpină o dificultate legată de identificarea referentului conceptului căldură. Există doi indici verbali care trimit spre căldura ce se poate percepe de către ambii actanți la momentul t0 În mediul fizic al derulării schimbului verbal: articolul hotărît - a și adjectivul demonstrativ asta. Semnificația lingvistică a sintagmei căldura asta (coroborată cu intonația enunțului) este că, acolo, În mediul fizic În care se desfășoară actul de comunicare, este foarte cald; interpretarea aceasta este dictată de utilizarea demonstrativului asta. Această interpretare intră, Însă, În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
verbal: articolul hotărît - a și adjectivul demonstrativ asta. Semnificația lingvistică a sintagmei căldura asta (coroborată cu intonația enunțului) este că, acolo, În mediul fizic În care se desfășoară actul de comunicare, este foarte cald; interpretarea aceasta este dictată de utilizarea demonstrativului asta. Această interpretare intră, Însă, În contradicție cu ipoteza pe care interpretul și-o construiește, simultan cu procesarea enunțului, privind temperatura reală la t0, având În vedere că schimbul verbal se produce la sfârșitul lunii august, ora 20.00, când
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextul producerii enunțului; referentul corespunzător semnului lingvistic căldura asta nu este căldura pe care interpretul o poate percepe la t0, ci o altă căldură. Identificarea referentului nu poate veni decît de la semnul indexical asta; acesta Însă nu trebuie interpretat ca demonstrative, ci ca anaforic. El nu trimite la un co-text anterior, În care referentul este explicit menționat, ci la un mediu cognitiv Împărtășit. Aici interpretul identifică următoarea ipoteză În ultima lună de zile a fost excesiv de cald. Această ipoteză nu mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
specialiști care susțin faptul că întâlnim tipuri de persoane conflictuale sau tipuri de comportamente care constituie modul oamenilor de a lupta sau de a evita contextele conflictuale. Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), există următoarele categorii (pp. 123-124): a. Demonstrativii. Se caracterizează prin năzuința de a fi mereu în centrul atenției, de a se bucura de succes. Chiar și în absența oricărui motiv/oricăror motive pot ajunge la conflict, pentru ca măcar în felul acesta să fie în centrul atenției. b
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este un cuvânt care desemnează o familie de stări afective. Acestea variază ca intensitate și merg, de exemplu, de la enervare (ușoară) și până la furia oarbă. Tot în familia mâniei mai intră, potrivit renumitului psiholog al emoțiilor american, și: indignarea, manifestările demonstrative de mânie, proasta-dispoziție, dorința de răzbunare (Goleman, 2005, p. 244). Tot de mânie, Ch. André (2009) crede că sunt legate și alte stări sufletești, precum: a. amărăciunea: este starea sufletească în care ne repetăm mereu că am fost dezamăgiți, trădați
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
programe și suporturi de memorare între utilizatori, care au fost obținute de la necunoscuți, prieteni sau de la întreprinderi neautorizate în comercializarea de produse informatice; • numai softul obținut de la surse cunoscute și garantate poate fi introdus în sistem. Chiar și pentru programele demonstrative trebuie să se aibă în vedere posibilitatea infectării cu viruși. Chiar și cele mai bune programe realizate de programatorii unei firme trebuie observate cu mare atenție; • se vor ridica bariere fizice și logice acolo unde este posibil, pentru a stopa
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu sine un firewall încorporat și versiuni securizate ale Internet Explorer și Microsoft Outlook. Tot în anul 2004 au fost descoperiți primii viruși destinați telefoanelor mobile: Cabir, adresat telefoanelor mobile dotate cu Bluetooth și sistem de operare Symbian, Duts (virus demonstrativ pentru PocketPC-uri), Brador (primul backdoor pentru PocketPC-uri), Mosquitos, un joc care trimitea mesaje către numere de telefon cu suprataxă, Skulls (un troian care transformă pictogramele aplicațiilor instalate pe dispozitivul mobil într-un craniu și două oase încrucișate). 2005
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
procesează scriptul virusului și execută toate funcțiile scrise în acesta. Aceste funcții scanează miezul sistemului Windows și obțin adresele necesare pentru funcționarea sistemului, după care virusul caută toate fișierele Windows Help în directorul curent și le infestează; • este un virus „demonstrativ”, fără activitate distructivă, dar afișează o serie de casete cu mesaje care avertizează în legătură cu prezența sa pe sistemul respectiv. HTML.Internal: • este primul virus cunoscut care infestează fișierele HTML; • caută și infestează toate fișierele HTML de pe discul local; • se răspândește
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
gândi”, de „a se comporta”, de „a vorbi”, de „a se îmbrăca”, de „a-și aranja înfățișarea” sunt imitații ale acestor modele formale. Imitația modelelor va da naștere unor pulsiuni de afirmare colectivă de factură imagistică, ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limbaje diferite a elementelor limbii, în vreme ce unificarea produce dialogul și amalgamarea dintre limbaje. Limbajele se divid la rîndul lor, prin trecerea la nivelul vorbirii, în tipuri de discurs, a căror individualitate este dată de forma discursivă dominantă (narativă, descriptivă, emoti-vă, demonstrativă, oratorică, dialogică, evaluativă, normati-vă etc.). Tipurile de discurs sînt caracterizate, de asemenea, de funcțiile discursive, care pot fi asertive, persuasive sau expresive, precum și de variantele formelor discursive, încît forma demonstrativă, de exemplu, poate fi de tip raționament, cînd este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]