3,978 matches
-
este situat în sudul Siberiei (Rusia). Este un lac cu apă dulce (reprezintă cea mai mare rezervă de apă dulce din lume 23000 km³) și este cel mai adânc lac de pe glob (1637 m). Deși este greu de imaginat, depresiunea lacustră din Siberia de Sud, cu suprafața ceva mai mare decât cea a Belgiei, conține 10% din rezervele de apă potabilă ale lumii (exceptând ghețarii). pe lânga faptul că este cel mai adânc lac din lume, poate fi considerat și
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
punctul de vedere al mărimii, Baikal este a treia întindere de apă din Asia (după Marea Caspică și Lacul Aral) și cel mai mare rezervor de apă dulce de pe acest continent. Lacul ieșit din comun s-a format într-o depresiune tectonică, născută în epoci geologice demult apuse. Adâncimea lacului a atins chiar și 2000 de metri. De-a lungul mileniilor însă, pe fundul său s-au depus aluviuni care l-au ridicat până la nivelui actual. Lacul Baikal își datorează abundența
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
limba rusă sub numele de Nicolae Spafarovici, în drum spre China, l-a ocolit prin partea sud-vestică, făcându-i și o descriere amanunțită. De atunci lacul a constituit obiectul multor expediții, fapt ce a permis elucidarea problemelor deosebite privind geneza depresiunii, adâncimea, regimul hidric, plantele și animalele ce trăiesc în el. Astfel, lacul a fost cercetat de I. D. Cerski - după care s-a dat și numele vârfului de lângă localitatea Sludianka, înalt de 2090 m, din culmea Hamar-Daban - de V. A. Obrucev
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
rol important în patogenia nevrozelor revine particularităților genotipului și dereglărilor proceselor genomice ale neuronului (supresia și expresivitatea genelor, apariția genelor recombinate etc.). Factorii genetici dețin un rol important în producerea nevrozei anxioase și a celei obsesionale; ei sunt insignifianți în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune și tulburările de tip fobie simplă. Conform ultimelor date, din tulburările anxioase numai anxietatea generalizată ar avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panică și agrofobia conțin în patogenia sa un factor ereditar important. Ca consecință
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
o suprafață de 72 km, având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Ciurila și satele Șutu, Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea și Săliște. Comuna este așezată pe Dealul Feleacului - depresiunea Hășdate, în zona bazinului hidrografic al râului Hășdate. Accesul în comună se face prin localitatea Sălicea. În comuna Ciurila se găsește o rezervație naturală pe valea Dumbrava Filei (cunoscută pentru specia de orhidee ocrotită "Papucul Doamnei"). Conform recensământului efectuat în
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
Crișului Repede, în care se varsă la Huedin. Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni. În trecut localitatea a fost un important centru de exploatare forestieră și a turbei. Clima este continental-moderată, cu temperaturi medii anuale de 4-8 °C. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călățele se
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
comuna Cătina și comuna Buza din județul Cluj. Comuna Cătina cuprinde șase localități: reședința de comună, Cătina și localitățile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi, ușor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina. O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spațiul geografic comunal și separă prin
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spațiul geografic comunal și separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu. Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri. Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
fizică a Canadei este foarte variată. Pădurea boreală prevalează pe suprafața țării, gheața predomină în zonele arctice din nord și în Munții Stâncoși, iar preriile relativ plane din sud-vest facilitează agricultura. Marile Lacuri alimentează Râul Sfântul Laurențiu (în sud-est) unde depresiunile adună cea mai mare parte a populației țării. Lanțul Munților Apalași se întinde din Georgia, sudul Statelor Unite ale Americii, până la Peninsula Gaspé din Quebec și Provinciile Atlantice, creând dealuri indentate de văile râurilor. Munții Apalași sunt un lanț muntos vechi și erodat
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
înconjurătoare bogată în senzori optici. De la pata oarbă (Papille) se pot observa vasele "(Arteriola și Venola centralis retinae)" care irigă retina.Pata galbenă sau "macula lutea" se află așezat temporal (direcția tâmplei) centrul în zonei mai puțin vascularizate într-o depresiune mică "(Fovea centralis") este singura regiune colorată mai intens din regiunea fundului ochiului, având culoarea galbenă, care se datorează pigmentului "luteină".Aici pe "maculă" sau "macula lutea" cu "Fovea centralis" (înconjurat de "Tapetum lucidum" zonă mai evidentă la tineri) se
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
Augustin, mai demult "Agoștin" (în , în germană "Augustinsdorf" ) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Satul "Augustin" se află în sudul depresiunii Baraolt, pe Drumul Județean Nr. DJ 131 B și calea ferată Brașov - Teiuș, pe malul stâng al Oltului, între localitățile Ormeniș și Racoșul de Jos, la 50 Km. de Brașov. Altitudine: 475 metri de la nivelul mării. Vecini: (în sensul acelor
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
Jabenița (Görgénysóakna, Ocna Sărată Gurghiu până în 1938) este o stațiune balneară de tratament cu vechi tradiții, înființată în jurul anului 1800 (în același timp cu stațiunea Sovata), foarte apreciată datorită apelor sale și nămolului de foarte bună calitate. Situat într-o depresiune bogată în zăcăminte de sare, încă din cele mai vechi timpuri, locuitorii se ocupau cu exploatarea acestui zăcământ. În timpul ocupației romane au fost construite câteva mine de sare și exploatate. După plecarea romanilor, în urma surpării unei mine, s-a format
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
muntoase cu caracteristici alpine pronunțate, deoarece se ridică la înălțimi care depășesc cu mult limitele superioare ale pădurilor. În epoca glaciară au cunoscut perioade succesive de îngheț. Glaciațiile sunt responsabile pentru forma de astăzi a Alpilor, cu piscuri abrupte, cu depresiuni adânci, cu văi prelungi și cu lacuri. Catena principală a Alpilor este alcătuită din numeroase alte șiruri muntoase, cu piscuri mai puțin ascuțite către est, caracterizându-se prin văi largi și prelungi. Clima este rece. Există vegetație alpină și la
Alpi () [Corola-website/Science/299232_a_300561]
-
altele. În Liteni există 4 grădinițe, 8 școli și un liceu (Grupul Școlar „Iorgu Vârnav Liteanu”). Din structura orașului Liteni fac parte satele: Corni, Roșcani, Rotunda, Siliștea și Vercicani. Orașul Liteni este situat în partea central-estică a Podișului Sucevei, în depresiunea cu același nume, subunitate a Podișului Moldovei, la confluența râului Suceava cu râul Siret. Vecinii orașului Liteni sunt următorii: la nord comunele Udești și Fântânele, la est comunele Vorona și Tudora din județul Botoșani, la sud orașul Dolhasca și comuna
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
orașului capătă aspect colinar-deluros. Altitudinea variază între 235 metri (în aval de confluența râului Suceava cu râul Siret) și 493 metri (Dealul Pleșa). Solurile brune, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava-Siret, implicit și în Depresiunea Liteni. Suprafețele structurale sunt slab înclinate de la nord-vest spre sud-est și cunosc o dezvoltare importantă a solurilor podzolice brune. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc. Aprecierea calității solurilor se face prin încadrarea lor
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Media multianuală este de 567 mm/an. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cantitățile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai și iunie. În Depresiunea Liteni, direcțiile predominante a vântului sunt cele dinspre nord-est (40%), urmate de cele de sud-est (15%) și de sud, sud-vest (12%). O contribuție importantă la direcția nord-est o are valea râului Suceava care este orientată pe aceeași direcție pe care
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
varză și de castraveți, devenite în timp o carte de vizită pentru Milișăuți. Cu toate acestea, se observă o oarecare tendință de trecere de la sat la oraș, în ceea ce privește aspectul localității. Milișăuți are o suprafață de și este așezat în sudul depresiunii Rădăuți, la o distanță de 8 km de municipiul Rădăuți și 28 km de municipiul Suceava, reședința județului cu același nume. Milișăuți se află la întretăierea a două vechi drumuri comerciale, Suceava - Rădăuți și Rădăuți - Solca. De asemenea, calea ferată
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
urban al Bucovinei, superior din toate punctele de vedere orașului Frasin. Din structura orașului Frasin face parte fostul sat (devenit cartier) Bucșoaia, iar Doroteia și Plutonița au statutul de sate afiliate orașului. Orașul Frasin este situat într-o zonă de depresiune intramontană, la confluența râului Moldova cu râul Suha (care separă cartierul Bucșoaia de Frasin). Localitatea este traversată de șoseaua europeană E576 (DN17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania și se află o distanță de 43 km de municipiul
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
Gura Putnei și Putna (reședința). Aici se află Mănăstirea Putna, construită de Ștefan cel Mare între 1466 și 1469, în amintirea victoriei sale împotriva turcilor de la Chilia din 1465. Putna este situat în partea de nord a județului Suceava, în depresiunea Rădăuți. Coordonatele geografice ale comunei Putna sunt latitudine nordică 47°87' și longitudine estică 25°62' și Gura Putnei sunt latitudine nordică 47°90' și longitudine estică 25°58'. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Putna se ridică la
Comuna Putna, Suceava () [Corola-website/Science/299786_a_301115]
-
în partea de sud-est a județului Maramureș, la 136 de km față de Baia Mare, la 5 km de Borșa și la 7 km de orașul Vișeu de Sus. Este traversat de două artere principale, DN17 și DN18. Moiseiul se află în Depresiunea Maramureșului, pe valea Vișeului, la poalele Munților Rodnei, având Pietrosu, la sud, și Munților Maramureșului la nord. Tot aici se varsă Izvorul lui Dragoș și Izvorul Negru în râul Vișeu. Despre vechimea acestor locuri și despre istoria lor vorbesc toponimele
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Jurchii, Leurda, Față, Muncelaș, Alacul, Păroșii, Prisloapa. Văi: Uncoaiei, Beresii, Rea, Măguricii, Morii, Sânii, Undiului, Săcăturii, Hotarului, Pleșii, Motoiului, Săliștii, Păulenilor (Polenilor), Vășcoaiei (în unele variante, Ivășcoaiei), Ciuban, Pecijnei, Păroșii. Izvoare: Izvorul lui Dragoș și Izvorul Negru Moiseiul, ca și Depresiunea Maramureșului, are o temperatură medie anuală de 6 grade Celsius. Temperatura maximă a fost de 39 de grade Celsius în anul 1952, iar minima de minus 31 de grade Celsius, în 1954. Cel mai timpuriu îngheț a fost înregistrat în
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Vaideeni este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cerna, Cornet, Izvoru Rece, Mărită și Vaideeni (reședința). Se află în nord-vestul județului Vâlcea, regiunea geografică Oltenia, România, la poalele Munților Căpățânii, în extremitatea nordică a depresiuni subcarpatice Horezu. . Suprafață comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha este acoperită de păduri. Satul Vaideeni reprezintă reședința comunei, fiind situat în bazinul râului Luncavăț, afluentul Oltului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde spre nord
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
567 m, iar în localitățile componente: Izvoru Rece- 650 m și satul Cerna 610 m, rezulltand astfel o altitudine medie de 610 m. • Climatul: Climă este caracteristică zonei de dealuri, cu mici diferențieri topoclimatice, de adăpost, conferite de situarea în depresiune. Particularitățile geografice că pe întinderea comunei să se distingă pe nivele diferite, diferite nuanțe climatice, de la climă munților înalți de pește 2124 m (Vf.Ursu și Căpățâna) aflați la nord, la climă dealurilor din partea de sud. Temperatura medie a localității
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
442,40 1019,45 Servicii și dezvoltare publică 246,49 93,11 Transporturi și telecomunicații 242,45 83,39 Alte acțiuni economice 151,16 178,84 Total Colectarea veniturilor locale se realizează în proporție de 93 % Așezarea localității într-o depresiune sub poala Munților Căpățânii, cu un climat de adăpost, ferita de vânturi puternice, de geruri, cât și de călduri excesive (creându-se condiții convenabile apariției anumitor elemente mediteraneene spontane, cum ar fi: castanul dulce, liliacul sălbatic), toate acestea formând cadrul
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
poarte după obiceiul nobililor. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Comuna Apoldu de Jos este așezată la marginea de sud a Podișului Transilvaniei, la limita sud-estică a Podișului Secașului formând o zonă geografică distinctă cunoscută sub numele de Depresiunea Apold-Miercurea de la poalele Munților Cibinului și străbătută de pârâul Secaș. Această zonă deluroasă situată în vestul județului este drenată de râul Secaș, fiind cunoscută prin viile și livezile sale. Comuna Apoldu de Jos are în componență localitățile: Apoldu de Jos
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]