3,227 matches
-
în 1888 de către Alexandru V. Beldiman, bătrân boier moldovean, fost colaborator apropiat al domnitorului Cuza. În redacția acestui ziar din ce în ce mai bine receptat de opinia publică românească, redacție formată din ziariști tineri și talentați, unii provenind din mișcarea social-democrată, Bacalbașa își desăvârșește pregătirea profesională, atingând acum performanțele deplinei maturități, pe care le va dovedi cu prisosință după anul 1900 în presa conservatoare, iar din 1919, din nou la Adevărul. Fără să împărtășească întru totul linia politică a cotidianului democrat și republican - exprimată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a putut continua cu forțe sporite datorită și contribuției importante pe care tânăra armată română a adus-o la marea victorie de la Plevna, fapt recunoscut și de împăratul Rusiei care îi telegrafia principelui Carol cu această ocazie: „Rezultatul a fost desăvârșit și mă bucur de strălucita parte ce armata alteței-voastre a luat întru acesta“ (Independența României, p. 194). „Lupta eroică“ - cum o numește și Bacalbașa - a ținut aproape 6 ore, de la 7.30 dimineața până către orele 13 când, potrivit me
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a pus insignă de «comunist» (dar, deși a dorit, el nu-i nici azi membru de partid), a îndemnat la abandonarea «nostalgiilor» și «vechilor inerții», «a pregătit pămîntul pentru evul de aur», s-a entuziasmat de felul în care «se desăvîrșește socialismul». N-ai de unde să știi, nu veniseși încă în Bacău. Ca să te informezi asupra acestui capitol, am să-ți aduc mîine cîteva culegeri literare editate de Casa Regională a Creației Populare la începutul anilor ’60, pînă la apariția revistei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Răsărit (Ostausschus der Deutschen Wirtschaft). Nu este deci de mirare că funcționarii superiori ai acestei organizații sunt la curent cu situația schimburilor de mărfuri și proiectelor de colaborare tehnico-industrială cu țările în care în anii aceștia, sub ochii noștri, se desăvârșește revoluția socialistă, ca, de pildă, în România. Nimerisem la conferință deoarece, după ce m-am pensionat, am tradus în repetate rânduri materiale importante din și în românește pentru, să zicem, domnul Peter care, printre altele, se ocupă și de dezvoltarea schimburilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ireparabile, regimul lui Nicolae Ceaușescu va continua să mobilizeze uriașe forțe de muncă, să epuizeze resurse de energie, să cheltuiască sume fabuloase, să ignore legislația, să treacă peste voința a sute și sute de mii de oameni pentru a-și desăvârși pariul său personal: distrugerea orașului București. După estimări oficiale, cutremurul de la 4 martie 1977 a costat România peste 2 miliarde de dolari. Bucureștiul a fost confruntat cu o situație dramatică. Mii de familii rămăseseră fără adăpost, pradă provizoratului sau chiar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cea veche. Numai foarte puține monumente, fie ele biserici sau monumente de arhitectură civilă, de obicei integrate sau, mai bine spus, ascunse printre noile construcții, mai rămân să amintească orașul dispărut unui privitor atent. O asemenea transformare a și fost desăvârșită în următoarele orașe din România: Buzău, Râmnicu Sărat, Ploiești, Pitești, Târgoviște, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Oltenița, Tulcea, Constanța, Galați, Focșani, Adjud, Tecuci, Huși, Bârlad, Vaslui, Piatra-Neamț, Bacău, Roman, Iași, Botoșani, Suceava... La București, în capitala României, tactica
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prima zi a-mpărăției tale”. Izgonirea din pacea necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de neantul convenției, doar se Încarcă de incertitudini care privesc Autoritatea Însăși, pusă mereu În dubiu, simultan cu creația ei, omul, pe care nu a izbutit să-l desăvârșească. „Dar ziua izgonirii din grădină?”, Întreabă poeta, Înstrăinată de Dumnezeul „mic”, micșorat, Însingurat În Împărăția Sa fără om și omenesc, un zeu suprem, dar nu atotputernic, eșuat În farsa propriilor neîmpliniri, „clovn mărunțel al nimicului al căderii”. Resentimentul intensifică Însă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
linie moral-spirituală și încadrarea lor cinstită în munca de refacere a țării. Era exact ce convenea atât comuniștilor, care doreau să aibă cât mai multe forțe de lucru devotate pentru producție și reconstrucție, cât și legionarilor, care puteau să-și desăvârșească pregătirea intelectuală pentru o etapă viitoare, în care comunismul va fi înfrânt. Desigur că aceste două etape, în mentalitatea generală, se măsurau pe perioade de câțiva ani, nu așa cum s-a întâmplat în fapt pe zeci și zeci de ani
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-și însușească și să militeze pentru ideile marxiste. Cei care își vor face reeducarea, vor fi puși în libertate unde se vor putea încadra într o muncă cinstită, conform pregătirii, cei care nu au pregătirea definitivată și-o vor putea desăvârși, devenind apoi cetățeni cinstiți ai regimului comunist, cei care nu vor vrea să-și scoată răutatea din ei și să devină alți oameni, vor putrezi în închisoare. Acestea erau cele două alternative pe care colonelul le punea în fața deținuților și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
punctul de plecare pentru rezolvarea problemei evreești, ceea ce reiese și din expunerea de motive a acestui Decret-Lege, care arată că el înseamnă numai un punct de plecare într-o lucrare pe care timpul urmează să o definească și să o desăvârșească. Această profeție s’a împlinit, căci legislațiile ulterioare au adâncit opera începută, chiar mai curând decât toate așteptările. În adevăr, C. La aceeași dată de 9 August 1940, și pe baza principiului că sângele românesc constituie un element principal de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Național de Românizare constau în principal în: luarea în primire și administrarea bunurilor, distribuirea și lichidarea lor în favoarea celor îndrep tățiți, emiterea rentei pentru achitarea despăgubirei foștilor proprietari evrei, îngrijind și de plata cuponului; toate aceste activități fiind destinate să desăvârșească și să definitiveze românizarea vieții economice comerciale și industriale. Pentru îndeplinirea acestui scop atât de însemnat, legea prevede o acțiune de cre dite în favoarea noilor proprietari, industriași și comercianți români. Expunerea de motive a Legii semnată de Domnul Profesor Mihai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
decât unul. Am luat rucsacul la subsuoară și am ieșit din cameră. Nu era nici suflet de om pe coridor. Am decis să nu folosesc liftul, așa că am coborât pe scări. Nu se luminase încă de tot. Era o liniște desăvârșită în clădire. Nici în parcare nu m-am întâlnit cu nimeni. Liniște. Mult prea multă liniște. Dacă îi interesa craniul meu, atunci ar fi trebuit să fie măcar unul la pândă. Dar n-am văzut pe nimeni. Poate uitaseră cu toții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de genul acesteia. Literatura există. O dată scris, textul Începe să devină, să Însemne, să se răspîndească - și, poate, să se risipească. Istoriografia are În general prudența, deontologică să-i spunem, de a se opri acolo unde timpul trecut, acela care desăvîrșește, cum spune Joubert, Începe să Învie. Limburile acestea sînt Însă cele mai seducătoare. Mai exigente cu cel care se Încumetă să le cartografieze. Circumstanțelor fericite, ale consensului În privința delimitării temporale revolut/actual, trebuie să le fim recunoscători. Acestea au existat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu-ți mai fie teamă, dar, mai ales, scrii ca să fii, ca să știi că ești. Autoficțiunea este, astfel, un mijloc de personalizare, exact În sensul indicat de filozoful francez: În lipsa textului autentificator, nu există nici un autor. Autori de sine, niciodată desăvîrșiți În operă, sîntem avizi de a fi recunoscuți ca atare, scop pentru realizarea căruia ne dăm toată silința. Sigur că, În momentul de față, există spațiul virtual, accesibil tuturor - numai că accesul la el nu e, Înca, ceva de-la-sine-Înteles. Mult
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fără nici o exigență intelectuală, colegi mulți și interesați și, mai ales, multe, foarte multe obiecte. A fi prost Înseamnă a accepta statutul de homo consumiens cu iluzia că ești un homo consummator, de la latineștile consumere, a consuma și consummare, a desăvîrși: „Trupul lui Antoine dobîndea substanța netedă și dură a obiectelor industriale”. Alienarea i se Înscrie În textura corpului, pînă și „mintea [...] nu Îi mai era dureroasă, ca și cum ar fi aparținut În sfîrșit acelei specii uimitoare de pești cărora nu le
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
grijă să moară foarte repede, care bolnav, care Împușcat pe la spate. Crește cu Mamé, bunica, Într-o rulotă kusturițiană, pînă la nouă ani, cînd rulota și bunica dispar mistuite Într-un incendiu. Fio rămîne singurică. Familia adoptivă și orfelinatul Îi desăvîrșesc inițierea În viață. La 18 ani, Fio are o idee interesantă În privința asigurării propriei subzistențe: intuiția ei morală Îi spune că oamenii, cu cît o duc mai bine din punct de vedere material, cu atît au mai puține credințe și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Paralela 45, 2005. Memoriile unui tînăr țicnit, Editura Pandora-M. Traducere de Marie-Jeanne Vasiloiu, 2003 Regis Jauffret, Univers, univers, Paris, Verticales, Le Seuil, 2003, coll. Folio, 2005, pp. 31-32. Literatura care nu Înscrie rezistența omului la „tot ce vrea să desăvârșească” comunitatea din care face parte, s-o Închidă adică, „e un divertisment sau o minciună.”, Jean-Luc Nancy, Comunitatea absentă, Cluj-Napoca, Ideea, 2005, p. 110. Traducere de Emilian Cioc. Regis Jauffret, Sur un tableau noir, Paris, Gallimard, coll. « L’Infini », p.
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se poate împlini decât prin analiza lui logică și filosofică. Poetul, clasicistul, exegetul, comparatistul se întâlnesc în opera moralistului C., deloc pedant, cu o adâncă înțelegere a tuturor slăbiciunilor și spaimelor omenești, dar și cu rigoarea celui ce s-a desăvârșit pe sine înainte de a-i modela pe alții, cel din Luminile și umbrele sufletului (1995). Portretele morale ale trăsăturilor de caracter, entități manifestate prin oameni, trasate cu detașare, cu înțelegere, dar cu un sistem de valori umane neclintit în aspirația
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
interdependența lor unitară: prolegomene la un sistem (1909-1910), Despre natura vieții sociale (1910), Realitate, știință și reformă socială (1919), Sociologia monografică, știință a realității sociale (1934), Problema sociologiei. Sistem și metodă. Trei comunicări (1940, Academia Română), Dimitrie Gusti își precizează și desăvârșește teoria voinței sociale, căreia îi conferă un statut de centralitate în ansamblul sistemului sociologic. El a izbutit să construiască un veritabil catehism sociologic (după expresia lui M. Vulcănescu) fundamentat pe conceptul voinței sociale. Printr-un efort de sinteză creatoare, profesorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
așază sub un moto desprins din reflecțiile lui Pasteur: „Je ne demande pas quelle est ta race, ta nationalité ou ta religion, mais quelle est ta souffrance.” Poemul intitulat în transpunere literară Testament pentru fiica mea, ce deschide culegerea, este desăvârșit în acest sens, restituind imaginea unei lumi în continuă scădere, a cărei dezagregare nu poate fi oprită. Este vorba de viața grupurilor etnice care dispar cu timpul fie prin convergență cu limba literară-matcă, fie prin asimilare, când subiecții acestora trăiesc
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
funcție pe care o deține până în ianuarie 1914. În „Viața românească” din martie 1913 i se tipăresc încă trei poezii: Grădinile amăgirii, Întoarcerea învinsului și Mărturisire. O altă poezie, Dregătorul, va apărea în „Flacăra” din mai 1916. În această perioadă desăvârșește nuvela Remember, pe care o publică mai întâi în „Viața românească” (august 1921), lucrând totodată intens la romanul Craii de Curtea-Veche. În 1919-1921, ocupă funcția de șef al Biroului presei din Ministerul de Interne. În 1923, se căsătorește cu Marica
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
și modalitatea rafinată de transcriere a acestor percepții. Teatrul (radiofonic) oscilează între suprarealism și absurd, sfidând conflictul în absența căruia personajele rămân enigmatice și evanescente. Poeziile pentru copii (ironice și grațioase) și eseurile (dominate de un raționalism sumbru) completează și desăvârșesc imaginea unui autor care, sprijinit pe multitudinea predispozițiilor native și solicitat de circumstanțe, a trebuit să-și asume roluri de pionierat. SCRIERI: Pantomima za nedeljno poludne [Pantomimă pentru o după-amiază de duminică], Novi Sad, 1968; Bărbatul în stare lichidă, Pancevo
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
un cercetător atent cum este Dan Horia Mazilu pare a accepta o astfel de ipteză care, recunosc, este imposibil de argumentat fără rest, riscând să rămână în zona inefabilului: "Istoria ieroglifică, afirmă acesta, compunere barocă, "work in progress", s-a desăvârșit desăvârșindu-se, ascultând de o "invenție" mereu în curs"32. Din păcate însă, criticul nu își etalează și argumentele. Prin urmare, inițial, Istoria ieroglifică este un "manifest politic". Autorul răstălmăcește tradiții cu greutate, sucește simboluri religioase, trădează nu o dată și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cercetător atent cum este Dan Horia Mazilu pare a accepta o astfel de ipteză care, recunosc, este imposibil de argumentat fără rest, riscând să rămână în zona inefabilului: "Istoria ieroglifică, afirmă acesta, compunere barocă, "work in progress", s-a desăvârșit desăvârșindu-se, ascultând de o "invenție" mereu în curs"32. Din păcate însă, criticul nu își etalează și argumentele. Prin urmare, inițial, Istoria ieroglifică este un "manifest politic". Autorul răstălmăcește tradiții cu greutate, sucește simboluri religioase, trădează nu o dată și modelul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
biserică sau de cancelaria domnească, răspândind și vulgarizând dogma, respectiv legea. În scris, consideră oportun Al. Duțu, nu va fi regăsită întreaga activitate intelectuală a societății, ci numai cea "oficială", până în epoca umanistă, când scrisul își începe expansiunea, care se desăvârșește în epoca romantică, când scrisul invadează toate sectoarele activității intelectuale, separându-se de folclor și de arta plastică"4. Cărturarul demonstrează, apoi, că tendințele ideologice ale veacurilor XVI-XVII transpar mult mai bine din pictura murală decât din anale, cronici, inscripții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]