4,161 matches
-
o hermeneutică a cotidianului. Psihanaliștii au înțeles acest fapt și interpretează visele plecând de la o serie de evenimente cunoscute din viața persoanei 282. Dacă acceptăm acest fapt, atunci cel care practică divinația este un extrem de fin observator al realității. El descifrează semnele viitorului cunoscând prezentul și trecutul. Cum este posibil să realizeze acest lucru? Probabil pe baza unei logici combinatorice precise. Metoda binaro-fractalică propusă de Ioan Petru Culianu poate avea succes în acest context. Chiar autorul a demonstrat valabilitatea teoriei sale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cele anunțate până acum rezultă că practicile divinatorii se înfățișează în primul rând ca un sistem de semne care se poate preta unor interpretări multiple, pe baza unui cod prestabilit. Faptul nu este o noutate. Dintotdeauna oamenii au încercat să descifreze semnele cerului, dar și ale lumii în care trăiau. Dacă percepem divinația ca pe un act interpretativ, atunci cu siguranță nu poate fi vorba de o interpretare savantă, științifică, în care se operează cu concepte sofisticate. Analiza pe care am
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Referindu-se la acest fapt, Bertrand Poirot-Delpech scria în Le Monde: "Toate se dovedesc a fi victimele cuvintelor"289 și ale semnelor, am spune noi. Autorul subliniază că politica acestor practici este construită în jurul unor termeni sugestivi precum: desface, deschide, descifra, de-cripta, de-pista, de-construi, dezvălui, dez-vrăji, dezlega etc. În fapt, terminologia folosită demonstrează că întreg registrul de practici poate fi gândit ca un limbaj care se pretează de-criptării și dez-vrăjirii. Prezența frecventă în vocabularul practicilor magice și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acest lucru, vinovatul a fost cel pe care s-a învârtit cheia"310. Simbolistica celor două elemente cartea și cheia din actul divinatoriu este mai mult decât sugestivă pentru mentalitatea tradițională. Misterul și secretul oricărei dezordini din social putea fi descifrat cu o cheie, așa cum ai deschide o ușă spre o încăpere secretă, dar numai cu acordul voinței divine (psaltirea). În cercetările noastre nu am aflat nici un ritual de acest gen în spațiul bisericesc. Am obținut însă unele relatări care atestă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai limpede că metoda divinării în cositor este doar una dintre nenumăratele posibilități de a afla ce spun semnele. În ultimă instanță, pentru o mentalitate magico-religioasă, lumea întreagă poate fi un semn sau un sistem de semne care poate fi descifrat și interpretat. De exemplu, faptul că instrumentele cad nu poate fi un lucru întâmplător. Este un semn că X va pleca mai departe. La limită, putem spune că, cel puțin unii dintre noi, trăim într-un univers de semne și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
comenta riul Sfîntului Ieronim la Psalmi; manuscrisul ambrosian al lui Plaut se află sub texte din Vechiul Testament etc. Nu me roase palimpseste a descoperit Angelo Mai la Milano și Roma (cele mai multe provenind de la Bobbio). Urmele primului text rareori se pot descifra cu ochiul liber; umaniștii au folosit anumite substanțe chimice reactive pentru a aduce la suprafață textul prim al palimpses telor, cu consecințe potențial grave pentru starea pergamentului. Palimpsestele, dacă se exceptează cîteva cazuri izolate, au fost neglijate de filologi pînă
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Heidelberg (provincia Palatinata). Un manuscris aflat aici se poate numi așadar, după pro veniența sa, codex Vaticanus sau Ursinianus sau Bobbiensis (Bobbien sis Vaticanus) sau Palatinus (Palatinus Vaticanus). La Milano (Mediolanum): Bibliotheca Ambrosiana (cu numeroase manuscrise, precum și palimpseste, de la Bobbio, descifrate pentru prima dată de Angelo Mai. La Veneția: Bibliotheca Marciana; nomenclatorul Înregistrează aici codex Marcianus sau Venetus (Mar cianus Venetus). Nucleul, mai degrabă simbolic, al bibliotecii venețiene este alcătuit din manuscrisele lati nești și grecești colecționate de Petrarca; la moartea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Wurm Calitatea vădită a poemului este că nu opune nicio rezistență citirii firești, Înțelegerea fiind simultană cu parcurgerea textului. Dacă alte poeme cer un efort de concentrare și o reîntoarcere peste text pentru a-i putea percepe structura și a descifra sensul omisiunilor, acesta se remarcă mai curînd printr-un fel de onestitate a dezvoltării gradate dar ferme a Înțelesului. Și asta nu pentru că ar fi un poem simplist indiscret, declarativ, patetic. Din contra, emoția nu este exhibată În niciun fel
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din acest motiv, Derrida (1978: 278) îl citează pe Montaigne: "Trebuie să interpretăm interpretările mai mult decât să interpretăm lucrurile". "Interferențele textuale" se referă la relația suplimentară și reciproc constitutivă dintre diferitele interpretări în reprezentarea și constituirea lumii. Pentru a descifra interferențele textuale, postmodernismul folosește strategiile de deconstrucție și dublă citire. Deconstrucția Deconstrucția este un mod general de a destabiliza radical ceea ce se consideră a fi concepte și opoziții conceptuale stabile. Scopul acestui procedeu este să demonstreze efectele și costurile pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Fără a mai vorbi de Vatican II, de superstarul Ioan Paul al II-lea și de prodigiosul echipament vizual al Sfântului Scaun subiecte facile -, vom da câteva detalii semnificative strict franțuzești. Singura revistă intelectuală nespecializată care ia în serios și descifrează regulat operele de pictură, cinema și televiziune este Esprit, fondată de Mounier în 1932; ultimii doi directori ai ei au consacrat excelente studii obiectului vizual, atât vechi cât și contemporan 28. Colecția "Septième Art", care grupează cele mai aprofundate texte
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
recunoaștem pe sfânt prin portretul lui, dar acest portret se adaugă la lumea sfințeniei, nu a fost dat împreună cu aceasta. Este o operă. Simbolul nu are un raport analogic cu lucrul, ci unul pur convențional: arbitrar în raport cu acesta, el se descifrează cu ajutorul unui cod. Astfel, cuvântul "albastru" față de culoarea albastră. Aceste distincții contemporane, foarte utile pentru subiectul nostru, nu au decât cusurul că interferează cu un registru mai vechi și mai bine acreditat. Icoana ortodoxă, de pildă, este "indicială" prin proprietățile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
comunica prin imagine (codexul și pictogramele fiind suporturi pentru recitări orale). Alte mărturii, plastica africană și, mai decorativă, cea din Oceania. Departe de a imita aparențele, operele figurative ale "primitivilor" sunt instrumente ale sensului. Ele nu se contemplă cât se descifrează. Într-o lume fără arhive scrise, toate ustensilele servesc drept suporturi pentru memorie, de la tigvă până la încălțările de lemn ale păstorului de capre. Intenția estetică nu se detașează aici de intenția magică și ideologică. Copiii învață să le confecționeze așa cum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Moinot). N-au fost prevăzute biblioteci, și înțelegem de ce, în Casele de Cultură: contactul fizic cu opera trebuia să fie suficient. Necazul este că arta îi iluminează numai pe cei iluminați; și că majoritatea nu are codul pentru a-i descifra pe Goya sau Couet. Vederea este o recompensă, nu o grație. Iar frecventarea operelor, o muncă, nu o ceremonie. Geniul intermediarilor nu era cel al magicianului nostru național. Deși uimitor de înzestrat pentru publicitate, termenele medii nu erau punctul lui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mult estetism, tripodul constrângea șevaletul să-și reexamineze resursele proprii pentru a-și contura mai bine domeniul de competență. Iar șevaletul a răspuns prompt tripodului, printr-o revenire la sine sub forma atingerii extremelor. Evoluția picturii moderne ar putea fi descifrată, din acest punct de vedere, după modelul challenge and response. Ca o subconversație întinsă pe un secol, în genul: tu înregistrezi, reproducere mecanică, stupida realitate? Eu păstrez ficțiunea istorică, ce zici de marile mele mașinării, "intrarea cruciaților în Constantinopol" și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
teocrațiilor, pot contesta aparențele vizibile, dar nu că există ceva dincolo de vizibil spre care trebuie să-mi focalizez ochiul spiritual. În regimul "artă", care anunță ideocrațiile, mă pot îndoi de zei și de idoli, dar nu de adevăr, care trebuie descifrat în marea carte a lumii, raportând fenomenele vizibile la legile invizibile. În regimul vizual, sau videocrație, pot ignora discursurile despre adevăr și mântuire, contesta universaliile și idealurile, dar nu valoarea imaginii. Axioma ei incontestabilă este locul comun al unei epoci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
practic, pe documente. Rămâne acum ca eu, sau altul, să articuleze această hermeneutică în mod sistematic.“ „în fapt, istoria religiilor nu este doar o disciplină istorică, precum, de pildă, arheologia sau numismatica. Ea este deopotrivă o hermeneutică totală, chemată să descifreze și să explice toate întâlnirile omului cu sacrul, din preistorie până în zilele noastre.“ „Pentru istoria religiilor, ca și pentru orice disciplină umanistă, drumul spre sinteză trece prin hermeneutică.“ „[...] Nu ne îndoim că «hermeneutica creatoare» va fi recunoscută în cele din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
îndepărtate. Recurgând la o hermeneutică adecvată, istoria religiilor încetează de a fi un muzeu de fosile, ruine și de mirabilia învechite, pentru a deveni ceea ce ar fi trebuit să fie pentru orice cercetător: o serie de «mesaje» aștepând să fie descifrate și înțelese. Interesul pentru asemenea «mesaje» nu este exclusiv istoric. Ele nu numai că ne «vorbesc» despre un trecut care a murit demult, ci ne descoperă situații existențiale fundamentale care sunt direct relevante pentru omul modern.“ O asemenea hermeneutică va
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
înnoitoare cu privire la miza cercetării fenomenului religios, metodele de cercetare presupuse de noul demers și modurile de expresie adecvate pentru transmiterea eficientă și fără îngrădiri a mesajului. Voi sintetiza în cele ce urmează aspectele definitorii ale acestei metodologii, așa cum se pot descifra din exercițiul scri erii acestei cărți și, cu siguranță, din lectura ei: 1. Creativitate Orice operă se naște printr-un gest creator. El survine ca glas interior care unește transfigurator acumulări succesive, într-o sinteză ce reinstituie claritatea și puritatea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
reflecție", Sartori argumentează că "(...) un sistem de credințe nu constă numai în noțiuni, ci și într-un anumit mod de a vedea, de a interpreta. Acesta din urmă este ideologia ca Gestalt, ca forma mentis, ca structură care încadrează și descifrează realitatea". De aici, cunoscutul teoretician al democrației extrage următoarea concluzie: "Înseamnă că ideologia marxistă poate să moară ca ansamblu de noțiuni și să supraviețuiască foarte bine ca formă mentală. Marxismul este ca o pereche de ochelari sau, mai bine zis
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să spunem, caramel și nuci, gustul dulce-lemnos al prăjiturii și vede straturile ei colorate. Dar, în acest moment, X nu poate spune nimic despre prăjitură; în ceea ce îl privește, el doar experimentează o serie de senzații, pe care le poate descifra cu fiecare simt în parte, și nimic mai mult. Pentru a ști că mănâncă o prăjitură este nevoie să intre în acțiune simțurile interne și puterile intelective. Despre acestea, despre manieră în care își desfășoară ele activitatea și despre rolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu este filolog orientalist prin formație este totuși orientalist prin apartenența sa geografică (aluzie la țara sa de adopție). Lista invitaților, notată cu rigoare germană de Carol în Jurnal, cuprinde nume celebre: Henry Creswicke Rawlinson (părintele asiriologiei, cel care a descifrat primul cuneiformele și a interpretat primul un text scris în limba acadiană), Léon de Rosny (specialist în civilizații precolumbiene), Sir Henry Bartle Frere (fost guvernator-general la Bombay), entomologul, arheologul și parlamentarul Sir John Lubbock etc. În ziua de 8/20
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
printre aceștia - li s-a părut că princategorii filosofice pot să meargă mai adânc și mai departe decâtScriptura și Tradiția, cu pretenția chiar de a îmbogăți tezaurul creș tin. Rădăcina ereziei ariene trebuie căutată tocmai în faptul „că eavoia să descifreze rațional, cu ajutorul noțiunii grecești de logos,taina vieții lăuntrice dumnezeiești, pe când Sfântul Evanghelist Ioanîntrebuințase această noțiune tocmai pentru a denumi marea tainăa vieții lăuntrice dumnezeiești, dar totodată lăsând-o pe aceasta ne-atinsă în temă”<footnote Ibidem, pp. 12-13. footnote
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Strada Berthelot), cît și pe cea orizontală (Colțea, Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colțea), iar intersectările dintre aceste lanțuri dau naștere la arbori urbanonimici extinși, ramificați și stratificați în forme greu de descifrat chiar pentru cei care s-ar ocupa ani de zile de studierea sistemului denominației urbane bucureștene. „Moartea“ numelor de locuri Numele proprii de locuri, ca toate cuvintele, de altfel, pot fi considerate entități vii care „se nasc“ (într-un fel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vgr. βρυχω „scrâșnesc din dinți”. Gândul ca oglindă a realității a dat naștere formei jind; cf. lit. gùndyti „a ademeni, a ispiti, a tenta”, sl. žędǐnŭ „jinduitor”. Evoluția limbii a condus la diversificarea formelor a căror convergență istorică o poate descifra etimologia globală. Rom. gând, gânj și jind se împletesc etimologic cu lat. jungó (fr. joindre) „a uni, a lega împreună”, judico (fr. juger), cu sl. sud < sod „judecată; vas, butoi; golf”, cu rom. osândă, fr. songer „a gândi la ceva
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
coincid cu sfera noastră de preocupări și interese, trăiri etc.). Astfel, ne place istoria pentru că suntem atrași de "poveștile" trecutului. Citim romanele pentru că sunt, de fapt, chiar imaginare, "povești" ale destinelor și trăirilor umane. Ne place biologia pentru că încearcă să descifreze "poveștile" naturii. Ne place medicina pentru că aflăm "poveștile trupului uman" și cum se poate redresa el. Ne place Biblia pentru că aflăm și ne conectăm la "poveștile" înțelepciunii umane, dătătoare de viață lungă. Ne place chimia pentru că aflăm "poveștile" elementelor chimice
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]