6,256 matches
-
naratorului care nu este direct legată de evenimente, descrierea unui chip sau a unei locații ș.a.m.d. În felul acesta este posibil să se examineze ce se spune într-un text, și astfel textul să fie clasificat ca narativ, descriptiv sau argumentativ. O asemenea analiză ne ajută uneori să stabilim direcțiile ideologice și estetice ale unei narațiuni. Singura chestiune care rămîne privește felul cum sînt toate acestea narate. Deseori există o diferență notabilă între stilul naratorului și cel al actorilor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
descrie segmente ale textelor non-narative, ca și aspectele narative ale oricărui text dat, cum ar fi, de exemplu, poemul lui T. S. Eliot, menționat mai sus. Relativitatea unei asemenea delimitări este, cel puțin, clar stabilită. Rezultă un număr de concepte descriptive din dezvoltarea teoriei sistemului narativ propus în paginile precedente. Aceste concepte fac posibilă descrierea textelor narative, în măsura în care acestea sînt narative. Întrucît teoria de care aparțin aceste concepte este una sistematică, este posibil, în principiu, să putem oferi descrierea completă a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tradițional, în parte din cauza preponderenței unei perspective structuraliste, textualiste. Nu prea cred că ansamblul textelor predominant narative a fost suficient explorat cu ajutorul naratologiei. Din contră, cele mai multe studii ale acelor texte sînt deficiente tocmai pentru că autorii lor nu au folosit instrumente descriptive adecvate. Însă ceea ce vreau să subliniez este că, deși recunoaștem că există suficiente analize naratologice ale textelor narative, este evident că abia de s-au înregistrat cîteva analize naratologice ale textelor non-narative, ceea ce subliniază însăși distincția generică pe care se
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
expresia din rîndul 14, "din fericire", care comunică o opinie. Opinia exprimată aici se află în relație cu echilibrul dintre cei doi actori ("la fel de mult"). Aparent, un astfel de echilibru este evaluat în mod favorabil. Această expresie nu poate fi descriptivă pentru că se referă la ceva cu consecințe mai publice și mai culturale, de asemenea mai generale decît fabula. Părțile din text care se referă la ceva general se numesc argumentative. Pasajele textuale argumentative nu privesc un element (proces sau obiect
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de dificil să trasăm granițele între opine și fapt, este logic să considerăm "argumentativ" orice enunț care se referă la ceva ce ține de cunoștințele generale din afara fabulei. Expresia "din fericire" făcea parte dintr-o propoziție care este, în rest, descriptivă. Analizînd fiecare rînd al povestirii, am numit rîndurile 11-15 de-scriptive. Însă rîndurile 16-19 nu conțin nici o referire la elementele fabulei. Aici vedem doar reprezentările unor opinii despre comportament: oamenii care se iubesc se căsătoresc; acest lucru se întîmplă de obicei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
așteptarea trebuie văzută, fără îndoială, ca un eveniment. Primarul se înfurie pentru că trebuie să aștepte, și acționează. Ar fi naiv să presupunem că doar părțile argumentative ale textului comunică ideologie. Acest lucru se poate întîmpla la fel de bine și în părțile descriptive sau narative ale textului; diferă însă felul în care este comunicată ideologia. Mai mult, exemplul arată că forma discursivă aici, stilul catehistic are implicații ideologice prin ea însăși. Ceea ce contează mai mult nu este ideologia căsătoriei, ci prezentarea ei sub
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
exercițiul. Părțile argumentative ale unui text oferă deseori informații explicite despre ideologia acestuia. Este perfect posibil, totuși, ca afirmațiile acestea, atît de explicite, să fie tratate ironic în alte părți ale textului sau să fie contrazise de părțile narative sau descriptive, în așa măsură încît cititorul trebuie să se distanțeze de ele. Dacă vrem să evaluăm mesajul ideologic al unui text, un element esențial este analiza relației dintre aceste trei forme textuale în ansamblul textului. * * * Acum cîțiva ani, fizicianul și filosoful
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mare impact asupra efectului ideologic și estetic al textului. În această secțiune descrierea va fi analizată ca formă textuală: în Capitolul 2 se va adăuga conceptul de focalizare. Delimitări Rîndurile 11-15 de la Danny Goes Shopping au fost caracterizate ca fiind descriptive. Deși pasajele descriptive par a avea o importanță marginală în textele narative, ele sînt de fapt necesare, din punct de vedere logic și deopotrivă practic. Naratologia, deci, trebuie să țină seama de aceste segmente ale textului. a) Bob Assingham se
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
efectului ideologic și estetic al textului. În această secțiune descrierea va fi analizată ca formă textuală: în Capitolul 2 se va adăuga conceptul de focalizare. Delimitări Rîndurile 11-15 de la Danny Goes Shopping au fost caracterizate ca fiind descriptive. Deși pasajele descriptive par a avea o importanță marginală în textele narative, ele sînt de fapt necesare, din punct de vedere logic și deopotrivă practic. Naratologia, deci, trebuie să țină seama de aceste segmente ale textului. a) Bob Assingham se distingea prin înfățișarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
principal, lucrurile sînt mai puțin directe. Să nu încercăm altceva decît să definim exact ce este o descriere. Fragmentul următor, care nu numai că descrie obiecte și oameni, dar justifică și pasajele unei anumite întinderi de timp, să fie oare descriptiv? b) I-a spus de îndată că îl adormea deplasarea bărcii în aval. Cît de verzi erau acum malurile, cît de vesele erau florile ce creșteau acolo, și cît de înalte erau ierburile! Barca era acum pe mare, alunecînd ușor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acest pasaj reprezintă o descrire: el atribuie trăsături obiectelor: țărmurile sînt verzi, florile sînt vesele, ierburile sînt înalte. Voi defini, deci, o descriere ca un fragment textual în care obiectelor le sînt atribuite trăsături. Acest aspect al atribuirii reprezintă funcția descriptivă. Considerăm că un fragment este descriptiv cînd acestă funcție este dominantă. Astfel, exemplul a) este predominant descriptiv, în timp ce b) este un amestec între descriere și narație. În cadrul tradiției realiste, descrierea a fost întotdeauna considerată a fi problematică. În Republica, Platon
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
atribuie trăsături obiectelor: țărmurile sînt verzi, florile sînt vesele, ierburile sînt înalte. Voi defini, deci, o descriere ca un fragment textual în care obiectelor le sînt atribuite trăsături. Acest aspect al atribuirii reprezintă funcția descriptivă. Considerăm că un fragment este descriptiv cînd acestă funcție este dominantă. Astfel, exemplul a) este predominant descriptiv, în timp ce b) este un amestec între descriere și narație. În cadrul tradiției realiste, descrierea a fost întotdeauna considerată a fi problematică. În Republica, Platon a încercat să rescrie fragmente din
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
înalte. Voi defini, deci, o descriere ca un fragment textual în care obiectelor le sînt atribuite trăsături. Acest aspect al atribuirii reprezintă funcția descriptivă. Considerăm că un fragment este descriptiv cînd acestă funcție este dominantă. Astfel, exemplul a) este predominant descriptiv, în timp ce b) este un amestec între descriere și narație. În cadrul tradiției realiste, descrierea a fost întotdeauna considerată a fi problematică. În Republica, Platon a încercat să rescrie fragmente din Homer în așa fel încît ele să fie "cu adevărat" narative
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
personajului oferă motivația; și la nivelul fabulei, cînd autorul realizează o acțiune cu un obiect. O ilustrare clară a acestei din urmă forme, și una care de asemenea demonstrează că nu mai e posibilă în interiorul acestei forme o deosebire între descriptiv și narativ, este următoarea "descriere" a unui mort. Apoi au intrat în camera lui José Arcadio Buendia, l-au zgîlțînat cu toată puterea lor, au țipat la urechea lui și i-au ținut o oglindă mică în fața nasului, dar nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru că s-a întors singur. În imaginile vizuale, dacă sînt narative, ca și în film, motivația își are rolul ei. Încercările de face ca picturile să se potrivească cu ceea ce obiectele ar trebui să sugereze indică o preocupare pentru plauzibilitatea descriptivă. Celebra pictură a lui Rafael din 1504, Logodna Fecioarei, este adesea citată ca exemplu de perspectivă geometrică o retorică realistă intensificată de diminuarea progresivă a țiglei ca efect al îndepărtării în spațiu. Această îndepărtare este o unealtă indispensabilă în construcția
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
are loc fabula logodnei. În acest fel, lucrarea este echivalentul pictorial al unei narațiuni spuse de un narator imperceptibil, extern. Pentru a integra acest efort evident, care stabilește privitorul drept cititor realist ideal, naratorul picturii și-a populat atent spațiul descriptiv cu figuri care, angajate în acțiuni ce intensifică narativitatea picturii, în același timp motivează descrierea spațiului prin mărimea lor în descreștere. În literatură, la fel ca în arta vizuală, asemenea convenții ale motivației au fost larg dezbătute și criticate. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de aceste două forme. Destul de frecvent, o retroversie începe într-o manieră punctuală (de genul: "Aceasta mi-a amintit de ziua cînd am intrat...") și apoi se dezvoltă într-o asemenea măsură încît se termină ca un pasaj durativ, aproape descriptiv. Se întîmplă deseori și opusul în același roman: o retroversie durativă ("Îmi vizitam mătușa în fiecare duminică") izbucnește cu atîtea amănunte încît devine inevitabil punctuală. Relatarea amănunțită face pur și simplu prea greu de crezut că asemenea evenimente ar avea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Pe de altă parte, putem distinge "pauza", cînd un element care nu ocupă nici un timp al fabulei (un obiect, nu un proces) este prezentat în delaliu. TF este atunci infinit mai mic decît TP. De obicei, așa se comportă fragmentele descriptive sau argumentative am discutat acestea în capitolul precedent. Atît rezumatul cît și încetinirea trebuie văzute relativ, în raport reciproc. Cea mai ușoară cale de a instaura o asemenea comparație este de a stabili un fel de tempo standard, linia zero
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
era o problemă prea importantă. La urma urmei, scopul deshis al acestor romane era schițarea unui tablou al realității. Pentru a realiza acest lucru erau necesare multe descrieri, în timp ce scurgerea timpului fabulei nu avea o atît de mare importanță. Secțiunile descriptive extinse și, într-o manieră mai redusă, expozițiunile argumentative nu reprezintă excepții în romanele acestei perioade. Pauza era un tempo acceptat. Și cînd astfel de descrieri duceau la întreruperi excesiv de lungi ale fabulei, prezența lor era justificată prin conectarea la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vorba de trecerea timpului. Pauza, astfel, este tăinuită. În narațiunea modernistă, pauza este adoptată pe față. Multe romane ale Virginiei Woolf, pentru a menționa unul dintre cele mai cunoscute cazuri, alternează prezentarea "lentă" a unor evenimente fără importanță cu pasaje descriptive îndelungi. Adeseori, este greu de făcut o diferență între prezentarea evenimentelor și descrierea obiectelor, așa că întreaga povestire înaintează ca o lungă curgere descriptivă. Următorul pasaj din Valurile scoate în evidență această mișcare subtilă: Apoi, obosite de urmărire și de zbor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
menționa unul dintre cele mai cunoscute cazuri, alternează prezentarea "lentă" a unor evenimente fără importanță cu pasaje descriptive îndelungi. Adeseori, este greu de făcut o diferență între prezentarea evenimentelor și descrierea obiectelor, așa că întreaga povestire înaintează ca o lungă curgere descriptivă. Următorul pasaj din Valurile scoate în evidență această mișcare subtilă: Apoi, obosite de urmărire și de zbor, coborîră frumos, în delicată mișcare de cădere, se lăsară în jos pe copac și pe zid, și rămaseră acolo, în tăcere, chitind cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1997) În ciuda dificultății de a înțelege diversele tempouri narative și de a face afirmații despre ritm, acest concept este important pentru că, deși imprecis, ajută la caracterizarea diverselor moduri ale narațiunii din punct de vedere istoric. Problema delimitării și definirii secțiunilor descriptive și argumentative ca fiind opuse secțiunilor narative s-a discutat în capitolul anterior. Este relevant să observăm aici că aceste secțiuni deturnează scurgerea timpului, funcționînd deci ca pauze. 4: Frecvența Cele două aspecte ale timpului tratate anterior, ordinea și ritmul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de absurd, întortocheat ori nerealistic este un text, cititorii tind să privească ceea ce ei consideră a fi "normal" ca un criteriu în funcție de care reușesc să dea sens textului, chiar dacă acel sens poate fi articulat numai în opoziție cu normalitatea. Textele descriptive din romanele postmoderne, de pildă, stabilesc în mod clar această direcție. Pentru a înțelege un text e necesar un anumit tip de conexiune logică. Analiza prezentată pe baza acestei teze poate fi probată și în sfera criticii vizuale, chiar dacă lucrările
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe alegere, nu pe confruntare: plecarea tatălui, realizarea decorațiunilor de Hanuka. Cîteva evenimente sînt bazate doar pe schimbare, de pildă "Aștept în bucătărie". Dar multe alte evenimente, printre care și cele mai importante, nu sînt menționate, ci doar subînțelese. Propoziția descriptivă " Cîndva a fost profesoară de arte" implică un eveniment important bazat pe alegere: mama a renunțat la profesie pentru a avea grijă de familie. Cele mai importante evenimente mi se par a fi discursul ei din încheiere, în care încearcă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
perete, din care totuși i se întîmpla să cadă.... Am vizitat împreună Doftana. Jorge Amado nu scotea un cuvânt, în schimb soția lui, o fetiță, pălăvrăgea tot timpul, încercînd să prindă cuvinte românești. Am citit apoi o carte a lui, descriptivă și puțin comunicativă ca și el, un fel de reportaj despre felul cum se culeg arborii de cacao, în noroi, și cum se întemeiază marile orașe din munca indienilor, exploatați sălbatic de marii latifundiari, exportatori ai acelui prețios fruct... . Astfel
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]