27,244 matches
-
să sufere reducția fenomenologică pentru a depăși condiția de obiect (tratat în economie) sau ființare (discutat în metafizică). Trecând prin pasajul reducției fenomenologice, datul primește calificativul darului pur. Aici atingem limitele paradoxului. În condițiile suspendării din drepturi a donatarului, a destinatarului și a datului, darul se dăruiește de la sine. Nu ne mai rămâne atunci decât actul pur al donației ca limită absolută a darului. Privirea fenomenologică recunoaște darul în imanența sa radicală. Se impune deci o nouă definiție a darului, plecând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
culturală”, Litere, Arte & Idei, vol. 9 (2 februarie 2004), nr. 307, p. 7. „Asceza mărturisirii creștine: scrisoare către un prieten de departe”, în Litere, Arte & Idei, vol. 9 (26 aprilie 2004), nr. 318, pp. 4-5 (publicat cu permisiunea inițială a destinatarului). „Icoana Crucii și vestea Învierii” a apărut sub titlul „Dinamica pascală în poetica christică” în România literară, vol. 17 (5-11 mai 2004), p. 18. „Soarele și semiluna Ortodoxiei”, Convorbiri literare, vol. 138 (2004), nr.7, pp. 110-114. „Metafizică și teologie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ford. Raymond Chandler insinuează, totuși, că una dintre țintele scriitorului trebuie să rămână transmiterea lucrurilor „delicate” (în engleză, cuvântul înseamnă și „gingaș”, dar acoperă și semnificația lui „sofisticat”). Or, acest aspect intră în directă coliziune cu orizontul fatalmente limitat al destinatarilor de primă instanță ai literaturii polițiste. E posibil ca o minoritate să fi căutat și satisfacții estetice în povestea elucidării unui mister. Majoritatea, însă, erau pe deplin satisfăcuți cu derularea mărgelelor lucitoare ale jocului, ale înscenării și exhibării pline de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Poarta Albă. Cerbu spune că informațiile obținute de el ajungeau în cele din urmă la Octav Grama, pe filiera Mircea Târnoveanu - Octav Botez. În septembrie 1951 și-a dat seama că Grama a fost luat pentru cercetări, așa că a schimbat destinatarul informațiilor, prezentându-i-le prim-brigadierului Vladimir Bakovschi, care ținea legătura cu administrația. Prin martie 1952 a încetat orice fel de activitate, fiind probabil dezaprobat de ceilalți deținuți, care aflaseră de la o fostă victimă de-a sa din Gherla că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
române literare, stilul științific reprezintă una dintre extreme, cealaltă fiind reprezentată de stilul beletristic. Între aceste două extreme Își găsesc locul stilul juridico-administrativ și cel publicistic. În stilurile științific și beletristic, În procesul de comunicare lingvistică, nu există propriu-zis un destinatar, ci un receptor. În stilurile publicistic și administrativ, cel de-al doilea protagonist este considerat Încă de la emitere un destinatar, În funcție de care emițătorul Își structurează textul (și mesajul) (Irimia, 1995, pp. 186-187). Urmând clasificarea propusă de D. Irimia, vom urmări
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
locul stilul juridico-administrativ și cel publicistic. În stilurile științific și beletristic, În procesul de comunicare lingvistică, nu există propriu-zis un destinatar, ci un receptor. În stilurile publicistic și administrativ, cel de-al doilea protagonist este considerat Încă de la emitere un destinatar, În funcție de care emițătorul Își structurează textul (și mesajul) (Irimia, 1995, pp. 186-187). Urmând clasificarea propusă de D. Irimia, vom urmări specificul stilului științific În funcție de mai multe nivele. 2. Trăsăturile stilului științific 2.1. Nivelul fonematic Conform definițiilor uzuale, fonemul este
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mele, MARIANA GRUIȚĂ (născută VASU), lector universitar, doctor În filologie (1948-1987)”. Mircea Muthu a dat volumului Literatura română și sud-estul european următoarea dedicație: „Părinților mei, alunecați În uitare”. Eu mi-am dedicat cartea Memorialistica de război În literatura română unui destinatar necunoscut: „Eroilor știuți și neștiuți, care au murit pe câmpurile de bătaie”. Dar nu numai cărțile au astfel de dedicații, ci și poeziile. În orice caz, s-ar putea scrie un studiu de mentalitate plecând de la analiza unor dedicații. 14
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dări de seamă despre situația politică din țările respective (mai ales din SUA) sau despre activitățile grupurilor de români aflați În exil după instaurarea regimului comunist. Deși Întregul volum al lui Ion Calafeteanu se construiește În jurul Anei Pauker, care este destinatarul scrisorilor și memoriilor din care autorul reproduce extensiv, aceasta nu este prezentă decât prin scurte notații pe colțul documentelor, prin care dispune clasarea sau rezolvarea cererilor În chestiune. Din acest punct de vedere, cartea lui Calafeteanu seamănă cu un roman
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
urmă cu mai mulți ani, vorbind despre acel trecut, mi-ai spus pe un ton ce părea să regrete fragilitatea tuturor mărturiilor: „Va trebui, într-o zi, să putem spune adevărul...“ Adevărul era aici, pe foaia asta, un mesaj fără destinatar, fără nici o șansă de a convinge. Ca toate acele umbre pe care le păstram în noi. Soldatul în fața liniilor de sârmă ghimpată, cu mâna dusă la obrazul sfârtecat de o schijă de grenadă. Cuplul din adăpostul de munte încercuit de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de neostoit până la moarte, datorită reflexului de supraviețuire), amintindu-mi în mod inutil de scurtimea amânării. În mod ciudat, durata asta amenințătoare îmi părea acum foarte lungă, aproape nesfârșită. Suficientă pentru a spune adevărul, care nu avea nevoie de alt destinatar decât tine și care avea să se spună singur, fără să fie nevoie să pledez, să justific, să conving. Era foarte simplu, independent de cuvinte, de timpul ce-mi mai rămânea de trăit, de ceea ce puteau crede ceilalți despre el
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
carne și oase, plus un mesaj concret și lizibil, bazat pe un cod nemetaforic (neliterar), putem spune că: „...discursul este un eveniment, pentru că e produs de un anume subiect, într-un loc anume și un moment anume, adresându-se unui destinatar precis” (J.-M. Adam, 1999, p. 16). Privind lucrurile din această perspectivă pragmatică, pare de domeniul evidenței că, în viața de zi cu zi, toți suntem prinși (cu sau fără voie) într-o acțiune discursivă: povestim, descriem, portretizăm, învățăm pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
problemă de discurs. (P. Chraudeau, 1997, p. 30) 3.1. Taxonomia discursului În viziunea lui Jean-Michel Adam (1999), discursul este... un eveniment, pentru că e produs de un anume subiect, într-un loc anume și un moment anume, adresându-se unui destinatar precis. Același autor identifică 8 tipuri de discurs. Pe cele mai importante le vom discuta separat. 1) Povestirea Pentru ca un eveniment să devină povestire, trebuie ca el să fie relatat sub forma a cel puțin două propoziții temporal ordonate și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a devenit comunicare, informația și-a pierdut reperele”. Comunicare - atenție la acest cuvânt, care este ambiguu. Încă de la mijlocul secolului XX, teoreticienii au accentuat asupra faptului că trebuie să comunicăm, nu doar să informăm, „mesajul de comunicare” fiind redactat în funcție de destinatarul său, spre deosebire de „mesajul de informare”, care „s-ar adresa tuturor și nu ar viza pe nimeni anume [...]. Antagonismul dintre comunicare și informare a luat astăzi un cu totul alt sens” (Ph. Gaillard, 2000, p. 11) Lumea în care trăim este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
necesară trădarea În economia mântuirii? Consider că avem de-a face cu una dintre cele mai teribile și serioase „aporii teologice” creștine, fapt pentru care am lansat o anchetă printre cunoscătorii Noului Testament din mai multe țări și confesiuni. Majoritatea destinatarilor mei s-au recunoscut depășiți, invocând cel mai des formula: „taină indescifrabilă a lui Dumnezeu”. Câțiva mi-au răspuns cu argumentul clasic: trebuia să se Împlinească Scripturile. Îmi Îngădui să Închei subcapitolul cu reacția preotului american ortodox John Breck, care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fim puși în situația de a respinge. Aceasta nu este decât una dintre intențiile și totodată tendințele fundamentale ale omului, aceea de a exclude și de a nu fi exclus, de a nu fi cel definit, ci cel ce definește, destinatarul tuturor întâmplărilor pe care le inițiază în limitele raționalității și posibilităților de control pe care le are, de a nu fi obiect al lumii și realității în care trăiește, ci subiect dominator. Pe de altă parte, această definiție a experienței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de pretutindeni, care trăiau ca niște chiriași În propriile lor case. Se simțea cuprins de o gelozie nebună față de propriul său fiu, ale cărui plânsete erau singurele sunete pe care Desdemona părea să le audă, al cărui corp mititel era destinatarul unui șir nesfârșit de Îngrijiri și mângâieri și care reușise să-și Îndepărteze propriul tată de afecțiunea Desdemonei printr-un subterfugiu aparent divin: un zeu care luase forma unui purceluș ca să sugă de la pieptul unei femei. În săptămânile și lunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de părinți și părinți vitregi ai lui Heidi și Roxanne; mama lui Bennie, dar nu și partenerul lui, Timothy, din moment ce nu era trecut pe lista oficială de rude apropiate. Telefoanele fură date la ore ciudate, când se știa sigur că destinatarii lor sunt acasă, ore la care de la primul țârâit se intuia că nu pot fi decât vești proaste, Încă Înainte ca GNN să difuzeze știrea de ultimă oră. Familiile prietenilor mei priviră șocați cum un individ cu voce mieroasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care-l ajutase pe Pată Neagră să comercializeze plantele „a doua viață“. Harry Îi dădu bacșiș angajatului fără uniformă prima bancnotă pe care o nimeri În portofel - nu reușea deloc să calculeze echivalentul În dolari, dar, oricât ar fi fost, destinatarul se arătă foarte mulțumit. Atașat de pachet, era un bilet Împăturit În două. Pe una dintre fețele biletului era scris de tipar, stângaci: „pentru Dl Hary BAily“. Înăuntru scria: „Special pentru dvs. Vă rog, vedeți repede“. Obiectul din pachet era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fapt o sfântă, cum rămăsese până În ziua de azi“. Indiferent de proporția de adevăr conținută de acele reportaje, după ce le-au ascultat, prietenii mei au fost mișcați până la lacrimi și afecțiunea fiecăruia pentru ceilalți a crescut. L-au Îmbrățișat pe destinatarul fiecărui omagiu. De acum Înainte, și-au promis, vor sărbători fiecare Zi a Recunoștinței Împreună, indiferent de locul În care s-ar afla. Prin acel jurământ, au dat glas credinței lor că vor scăpa din junglă sănătoși. Membrii Armatei Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din aceste trei nume. Mai era o ciudățenie onomastică. ̨ n sat erau doar două-trei ramuri mari, care purtau același nume de familie. Eu eram, prin adopție, din ramura Nisipeanu. Când veneau scrisori în sat, era o mare problemă stabilirea destinatarului. Duminica, la sfârșitul slujbei, preotul deschidea toate scrisorile sosite peste săptămână și le citea cu glas tare, acolo în biserică, în fața comunității, ca să ne dăm seama cui îi era adresată depeșa. De multe ori se iscau certuri mari și încăierări
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
din aceste trei nume. Mai era o ciudățenie onomastică. ̨ n sat erau doar două-trei ramuri mari, care purtau același nume de familie. Eu eram, prin adopție, din ramura Nisipeanu. Când veneau scrisori în sat, era o mare problemă stabilirea destinatarului. Duminica, la sfârșitul slujbei, preotul deschidea toate scrisorile sosite peste săptămână și le citea cu glas tare, acolo în biserică, în fața comunității, ca să ne dăm seama cui îi era adresată depeșa. De multe ori se iscau certuri mari și încăierări
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
prinde fără milă în insectarul amintirii toate acele detalii menite să-l explice. Se acuză, dar se și scuză. Un organism deficitar într-un mediu ostil. Imaginația sentimentală, subsecventă, a acestor pagini poate fi înțeleasă și altfel, situîndu-ne la nivelul destinatarului: familia Stere, probabil, față de care avea interese complexe, importantă fiind afecțiunea pentru Maria Stere. Iată cum stilul fără relief ascunde o viziune romantică despre sine, despre capacitatea lui de a iubi. Realizările, câte sunt, devin mai vrednice de stimă. Opera
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nu cunosc nici generozitatea. Adeseori, la petrecerile de copii, vreo mamă care ținea să-și afișeze vederile largi ne sugera să jucăm „poșta cu sărutări“ și pot atesta că, de-a lungul întregii copilării, cei doi băieți Glass au fost destinatarii veterani ai unor saci întregi de scrisori fără adresă (ilogic, dar satisfăcător), cu excepția, desigur, partidelor când poștașul era o fetiță numită Charlotte Șarlatana, care, oricum, era puțin țicnită. Ne supăra această urâțenie? Ne făcea să suferim? Scriitorule, gândește-te bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
spus-o niciodată despre Ussher. N-aș spune-o nici despre dumneata. — Serios? Ei, bine atunci. Accept corectarea. Totuși, indianul acela trebuie anunțat. Am aici o scrisoare pentru el. — De ce nu o telegramă? — Inutil. Telegramele nu mai sunt duse la destinatar. Asta spunea și Ussher. Spunea că mesagerii le aruncă pur și simplu În canal. — Prin poștă nu e cazul. Ar putea dura trei zile să ajungă scrisoarea. Toate mijloacele locale de comunicare sunt În decădere, spuse Sammler. Până și Cracovia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Dar cine și-ar fi putut închipui că și el era în stare să iște una ? Danny a aruncat Game Boy-ul în bărbia lui Charlie. Mișcarea i-a fost recompensată cu o bufnitură urâtă și c-un urlet emis de destinatar. Charlie a sărit un picioare. Pentru un băiat de unsprezece ani, era un adevărat uriaș, dar, în clipa aia, Danny nu mai știa ce era frica. Cascada nu prea mare peste care trecuseră i se urcase la cap și-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]