11,536 matches
-
cu decalajele, care sunt considerate doar diferențe de mărime pe un continuum cantitativ. Ceea ce contează este faptul că, după 70 de ani de dezvoltare a agriculturii, România încă a rămas comparabilă cu ea însăși în 1930, orice comparație cu lumea dezvoltată fiind irelevantă: pur și simplu ne aflăm în lumi diferite. Eșecul tranzițiilor românești constă în faptul că, în ciuda tuturor reformelor, a eforturilor de modernizare și a costurilor acestora, România încă nu s-a desprins de un trecut pe care noi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diferite. Eșecul tranzițiilor românești constă în faptul că, în ciuda tuturor reformelor, a eforturilor de modernizare și a costurilor acestora, România încă nu s-a desprins de un trecut pe care noi tindem să-l considerăm de mult depășit, în vreme ce lumea dezvoltată se află într-un viitor intangibil. Am putea coborî și mai mult în timp, mergând pe urmele aceleiași producții de cereale și urmărind același indicator: câte cereale produce societatea pentru fiecare persoană ocupată în agricultură. Un asemenea indicator mi se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de Franța sau America anului 1999. În ciuda tranzițiilor parcurse de la Alexandru Ioan Cuza și până acum, am rămas surprinzător de mult ancorați de acele realități arhaice și la fel de surprinzător de puțin marcați și influențați de extraordinara dinamică a societăților occidentale dezvoltate. Atât propria noastră cultură, cât și cultura occidentală ne-au obișnuit cu măsurarea cantitativă a decalajelor. Economiștii perioadei interbelice, ca și economiștii socialismului de mai târziu, măsurau, de pildă, diferențele dintre producția de oțel pe cap de locuitor a României
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dinamică a decalajelor. Evident că nu numai România proceda astfel. Când Hrușciov a anunțat, de la tribuna ONU, că, în două-trei decenii, URSS și grupul („lagărul”) țărilor comuniste vor depăși din punct de vedere economic SUA și grupul („lagărul”) țărilor capitaliste dezvoltate, el se baza pe asemenea comparații cantitative de tipul producției de oțel pe cap de locuitor, care presupuneau că decalajele sunt în principal de natură cantitativă și că cele două civilizații, capitalistă și socialistă, sunt comparabile între ele. Prăbușirea comunismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întâmplă și în cazul societății românești contemporane, în raportul ei cu societatea occidentală. Atâta doar că este mult mai dificil să se identifice care anume dintre aspectele calitative sunt esențiale pentru explicarea decalajelor. Am văzut că o particularitate a societăților dezvoltate este aceea de a asigura supraviețuirea populației pe timp îndelungat, adică o speranță de viață la naștere ridicată. Putem constata că, în raport cu societatea de tip occidental, societatea românească asigură o speranță de viață la naștere medie, de circa 70 de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societatea de tip occidental, societatea românească asigură o speranță de viață la naștere medie, de circa 70 de ani, cu ceva mai puțin de 10% mai mică decât speranța de viață la naștere asigurată în medie de societățile cele mai dezvoltate ale lumii. Diferența nu pare a fi însemnată. Dar, în spatele acestei diferențe cantitative se ascunde un set de diferențe calitative semnificative, între care putem enumera structura mortalității și, mai ales, diferențele de mod de trai ale populațiilor cu cel mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
două tipuri de societăți, populația de vârsta a treia îndeplinește funcții esențial diferite. În societatea de tip occidental, populația de vârsta a treia reprezintă o componentă a structurii sociale care face parte din normalitatea socială. Ramuri întregi ale economiei societăților dezvoltate - precum serviciile comunale, sistemul de sănătate, sistemul de asigurări sociale, turismul etc. - depind de prosperitatea asigurată acestei categorii. Exact invers, populația de vârsta a treia ocupă în societatea postcomunistă o poziție de excepționalitate socială, tradusă, pe de o parte, prin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Rezultă că diferențele calitative dintre prosperitatea postcomunistă românească și prosperitatea societății de tip occidental ar putea fi chiar mai însemnate decât diferențele cantitative; și că noua tranziție orientată către prosperitate a societății românești care se dorește o componentă a lumii dezvoltate ar trebui să fie mai atentă la diferențele calitative, înainte de a se preocupa de diferențele cantitative, adesea înșelătoare prin sugestiile lor de apropiere. O indicație importantă în acest sens ne-o oferă un alt indicator, care, aparent surprinzător, a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
înainte de a se preocupa de diferențele cantitative, adesea înșelătoare prin sugestiile lor de apropiere. O indicație importantă în acest sens ne-o oferă un alt indicator, care, aparent surprinzător, a fost introdus în analiza prosperității societăților tocmai de către societățile capitaliste dezvoltate și democratice. Este vorba de gradul de polarizare a veniturilor în societate. Te aștepți ca tocmai societățile capitaliste dezvoltate să fie cele care înregistrează cel mai ridicat grad de polarizare a veniturilor în societate. De fapt, dacă ar fi să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sens ne-o oferă un alt indicator, care, aparent surprinzător, a fost introdus în analiza prosperității societăților tocmai de către societățile capitaliste dezvoltate și democratice. Este vorba de gradul de polarizare a veniturilor în societate. Te aștepți ca tocmai societățile capitaliste dezvoltate să fie cele care înregistrează cel mai ridicat grad de polarizare a veniturilor în societate. De fapt, dacă ar fi să proiectezi structura de venituri și, pe urmele ei, structura socială într-o societate capitalistă dezvoltată pornind numai de la ideologiile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca tocmai societățile capitaliste dezvoltate să fie cele care înregistrează cel mai ridicat grad de polarizare a veniturilor în societate. De fapt, dacă ar fi să proiectezi structura de venituri și, pe urmele ei, structura socială într-o societate capitalistă dezvoltată pornind numai de la ideologiile teoretice pe care le-au dezvoltat acestea, rezultatul ar fi o societate extrem de polarizată după venituri și extrem de inegală social. Iar combinația dintre polarizarea veniturilor și inegalitatea socială ar trebui să conducă, teoretic cel puțin, la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la polarizarea politică, adică la împărțirea rigidă a societății între cetățeni cu drepturi politice - în același timp bogați și cu prestigiu social ridicat - și non-cetățeni, adică o masă mare de populație lipsită de drepturi politice. Căci legitimarea ideologică a capitalismului dezvoltat, dusă teoretic la ultimele ei consecințe economice, echivalente cu renunțarea la orice alt sistem de distribuție decât cel al pieței (Hayek, 1998), și la ultimele ei consecințe politice, adică cele privitoare la „statul ultraminimal” (Nozik, 1997) ca organizare socio-politică ideală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societate, care afirmă că 10% din populație va deține 90% din avuție, să se extindă nu numai asupra distribuției proprietății în societate, dar și asupra distribuției veniturilor, a prestigiului și a puterii (politice). Or, realitatea empirică a societăților cele mai dezvoltate infirmă această deducție logică. Cu corecturi neesențiale, societățile cele mai dezvoltate ale lumii - de exemplu, Statele Unite ale Americii - confirmă, dacă nu valorile, atunci cel puțin conținutul esențial al teoremei lui Pareto cu privire la concentrarea proprietății (Galbraith, 1997) și în societatea modernă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avuție, să se extindă nu numai asupra distribuției proprietății în societate, dar și asupra distribuției veniturilor, a prestigiului și a puterii (politice). Or, realitatea empirică a societăților cele mai dezvoltate infirmă această deducție logică. Cu corecturi neesențiale, societățile cele mai dezvoltate ale lumii - de exemplu, Statele Unite ale Americii - confirmă, dacă nu valorile, atunci cel puțin conținutul esențial al teoremei lui Pareto cu privire la concentrarea proprietății (Galbraith, 1997) și în societatea modernă, după ce studii făcute asupra societății medievale engleze confirmă că proprietatea se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deja săraci. Acest proces de polarizare a proprietății și veniturilor este singura constantă a politicilor publice românești destinate restructurării sociale din întreaga perioadă a postcomunismului. Această tendință clară a societății românești postcomuniste este exact inversul tendinței consacrate în societatea occidentală dezvoltată. În aceeași perioadă, societățile occidentale dezvoltate au evoluat divergent, confirmând tendința semiseculară a reducerii inegalității distribuirii veniturilor (consumului) în societate, în ciuda divergențelor ideologice și de politici economice și sociale care par să dividă lumea dezvoltată între un „model liberal”, mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a proprietății și veniturilor este singura constantă a politicilor publice românești destinate restructurării sociale din întreaga perioadă a postcomunismului. Această tendință clară a societății românești postcomuniste este exact inversul tendinței consacrate în societatea occidentală dezvoltată. În aceeași perioadă, societățile occidentale dezvoltate au evoluat divergent, confirmând tendința semiseculară a reducerii inegalității distribuirii veniturilor (consumului) în societate, în ciuda divergențelor ideologice și de politici economice și sociale care par să dividă lumea dezvoltată între un „model liberal”, mai popular în SUA și Marea Briatnie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Suedia ca țări reprezentative ale tendinței scandinave și vom lua în considerare Norvegia ca un caz special. Evoluțiile indicatorilor pentru Suedia și Danemarca ilustrează două tendințe contradictorii, ambele fiind componente ale aceluiași proces al egalizării consumului și veniturilor în țările dezvoltate, capitaliste și democratice. Prima componentă afirmă că tendința dominantă este aceea de a crește ponderea consumului celor mai săraci 20% dintre membrii societății occidentale în totalul consumului din societate. „Modelul scandinav” ilustrează aici o regulă care este respectată de toate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și democratice. Prima componentă afirmă că tendința dominantă este aceea de a crește ponderea consumului celor mai săraci 20% dintre membrii societății occidentale în totalul consumului din societate. „Modelul scandinav” ilustrează aici o regulă care este respectată de toate societățile dezvoltate reprezentative, chiar dacă ritmul de creștere este diferit. Tendința pare a fi ca, în viitor, cei mai săraci 20% din populația unei societăți dezvoltate să consume o valoare care tinde către 10% din bogăția anuală a societății, adică să se situeze
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în totalul consumului din societate. „Modelul scandinav” ilustrează aici o regulă care este respectată de toate societățile dezvoltate reprezentative, chiar dacă ritmul de creștere este diferit. Tendința pare a fi ca, în viitor, cei mai săraci 20% din populația unei societăți dezvoltate să consume o valoare care tinde către 10% din bogăția anuală a societății, adică să se situeze la aproximativ jumătate din nivelul mediu de prosperitate. Această tendință face ca țările în care săracii erau mai săraci să realizeze un ritm
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1992, cei mai săraci 20% dintre cetățenii norvegieni nu consumau decât 6,2% din bogăția produsă anual de Norvegia, dar în 2000 ei consumau deja 9,6%, un ritm de creștere mai ridicat decât al oricărei alte țări din lumea dezvoltată. În paralel, venitul redistribuit către cei mai bogați 20% din populația acestor societăți tinde să scadă ca pondere în venitul total - chiar dacă, drept urmare a creșterii economice, el poate rămâne constant sau poate chiar să crească lent. În Suedia, partea din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populație situată între cele două extreme și care suportă o parte mai mare sau mai mică a acestor redistribuiri, în funcție de rolul politic și de cerințele pe care le adresează sistemului, dar și în funcție de ideologia sa dominantă. Țările mari ale Europei dezvoltate urmează același traseu. Între 1992 și 2000, atât Franța, cât și Germania au mărit ponderea în venitul național care revenea celor mai săraci 20% din populație și au scăzut-o pe cea care revenea celor mai bine plasați 20%. Creșterea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de peste 3%, de la 40,3% în 1992 la numai 36,9% în 2000 -, în Franța dominată politic de partidele de centru-dreapta scăderea este minoră, de la 41,9% la 40,2%. Chiar și cele mai liberale dintre țările Nordului democratic și dezvoltat, adică Marea Britanie și Statele Unite, urmează, cu oscilații, aceleași tendințe. Tendința creșterii ponderii veniturilor populației celei mai sărace în totalul venitului național este constantă și în aceste țări. Singura diferență constă în faptul că acestea pornesc de la niveluri semnificativ mai scăzute
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diferitele modele de redistribuire a venitului național, cifrele sugerează o tendință de organizare a societății într-o formă de „polarizare temperată”, care reprezintă o corectare semnificativă a teoremei lui Pareto. În primul rând, este evident că toate societățile democratice și dezvoltate utilizează nu doar un singur sistem de distribuție, cel atât de mult prețuit teoretic, care este piața, ci două: piața și un sistem de redistribuire care are drept criteriu nu eficiența economică a individului, ci nevoile sale. Piața ca sistem
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a populației și partea din venitul național care revine celei mai bogate părți a populației, în fiecare caz luându-se în considerare mărimi statistice semnificative, de câte 20% din populație. Modelul social care tinde să se afirme în societatea occidentală dezvoltată este caracterizat de tendința de a aloca circa 10% din venitul național celor mai săraci 20% din populație și circa 40% din venitul național celor mai bogați 20% din populație. Modelul nu este încă stabilizat. Cifrele din anul 2000 dovedesc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populație. Modelul nu este încă stabilizat. Cifrele din anul 2000 dovedesc că nici una dintre țările luate în considerare aici încă nu a atins nivelul de 10% din venitul național pentru cei mai săraci 20% din populație. Dar în toate țările dezvoltate luate în considerare ponderea celor mai săraci 20% în venitul național este în continuă creștere, chiar dacă în ritmuri diferite. La capătul celălalt al scalei veniturilor, pozițiile încă se mai negociază. Există societăți, precum țările nordice și Germania, în care cei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]