3,808 matches
-
30 decembrie primește binecuvântarea nupțială. Zilele următoare toată lumea sărbătorește, iar banii din dota Lucreției sunt numărați cu atenție. La 6 ianuarie după ce își salută familia și prietenii, se retrage de o parte cu papa și Cesare și vorbesc încet în dialect valencian.Apoi cu voce tare în italiană papa îi spune să stea liniștită și să-i scrie pentru "orice" ar dori, pentru că "ea absentă v-a face mult mai mult din ce ar face prezentă". În final primește binecuvântarea papală
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
este un stil de muzică ritmica, originară din insulele franceze Guadelupa și Martinica, ce își are rădăcinile în muzică "compas" din Haiti. înseamnă "petrecere" sau "festival" în dialectul local, format din cuvinte în franceză, engleza și africană, influențele acestor trei limbi resimțindu-se în sunetul muzicii. În Africa, zouk este popular în țările aparținând Franței și Portugaliei, în timp ce pe insulele africane din regiunea Capul Verde s-a dezvoltat un
Zouk () [Corola-website/Science/312478_a_313807]
-
fost Muntele Pest, iar la poalele muntelui, un vad s-a numit Pest-rév (=vadul Pesta). Ulterior a primit acest nume și orașul din partea estică a Dunării. Numele german al Budei "Ofen", are origini similare, însemnând tot „cuptor”, sau grotă în dialecte sud-germane. Interesant este faptul, că un document din înaintea invaziei tătare pomenește Pesta sub denumirea "Ofen", iar în secolul următor germanii au folosit această denumire pentru Buda. Prima dată s-a aflat o așezare a celților, mai târziu în timpul Imperiului
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
(n. 28 martie 1948, Dârlos, județul Târnava Mare) este un critic și istoric literar sas, specialist în literaturile regionale germane din Sud-Estul Europei și în lexicografia dialectului săsesc din Transilvania. s-a născut la 28 martie 1948 în comuna Dârlos, aflată pe atunci în județul Târnava Mare (azi în nordul județului Sibiu, lângă Mediaș). A urmat școala primară la Dârlos, iar gimnaziul la Mediaș. În anii 1966-1971
Stefan Sienerth () [Corola-website/Science/309632_a_310961]
-
Anumite toponime turcice la sud de Kiev și în regiunea Circazia, respectiv Tahanča, Koșmak, Taldîkî ar putea avea o legătură cu berindeii. Numele localității Berdîčiv din sudul districtului Žîtomîrska (Jitomir) evocă prezența lor în respectivul spațiu geografic. Berindeii vorbeau un dialect turcic care corespunde așa-numitului idiom Çağatay (Djagatai), limbă considerată drept variantă medievală a uzbecei de azi. De altfel, karakalpacii de azi locuiesc în vestul Uzbekistanului, în republica autonomă Karakalpakstan, pe malurile lacului Aral. Ei sunt recunoscuti drept crescători de
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
se întoarce în Transilvania și devine profesor la Gimnaziul Stephan Ludwig Roth din Mediaș. Va rămâne aici profesor în jur de 40 de ani. A fost și profesorul lui Paul Rampelt, pe care l-a influențat, prin creațiile sale în dialectul săsesc, să scrie și el versuri în dialect. După ce publicase deja cărți în dialectul săsesc, Schuster scoate în 1925 publicația "Bäm Hontertstreoch" ("Beim Holunderstrauch" - La tufa de soc) deasemenea în dialect, publicație care însă va apărea numai timp de doi
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
Gimnaziul Stephan Ludwig Roth din Mediaș. Va rămâne aici profesor în jur de 40 de ani. A fost și profesorul lui Paul Rampelt, pe care l-a influențat, prin creațiile sale în dialectul săsesc, să scrie și el versuri în dialect. După ce publicase deja cărți în dialectul săsesc, Schuster scoate în 1925 publicația "Bäm Hontertstreoch" ("Beim Holunderstrauch" - La tufa de soc) deasemenea în dialect, publicație care însă va apărea numai timp de doi ani. După 1945 a fost arestat. Abia în
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
Va rămâne aici profesor în jur de 40 de ani. A fost și profesorul lui Paul Rampelt, pe care l-a influențat, prin creațiile sale în dialectul săsesc, să scrie și el versuri în dialect. După ce publicase deja cărți în dialectul săsesc, Schuster scoate în 1925 publicația "Bäm Hontertstreoch" ("Beim Holunderstrauch" - La tufa de soc) deasemenea în dialect, publicație care însă va apărea numai timp de doi ani. După 1945 a fost arestat. Abia în 1965, la împlinirea vârstei de 80
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
pe care l-a influențat, prin creațiile sale în dialectul săsesc, să scrie și el versuri în dialect. După ce publicase deja cărți în dialectul săsesc, Schuster scoate în 1925 publicația "Bäm Hontertstreoch" ("Beim Holunderstrauch" - La tufa de soc) deasemenea în dialect, publicație care însă va apărea numai timp de doi ani. După 1945 a fost arestat. Abia în 1965, la împlinirea vârstei de 80 de ani, a fost reabilitat și sărbătorit oficial. A fost o persoană plină de umor. Pe piatra
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
23.000 de locuitori, iar în Quettingen și Lützenkirchen sunt 47.000 de locuitori. Prima atestare istorică a localității datează din anul 1209, unde se menționează așezarea „Quettigheim”, mai târziu „Uphoven” (1264). Numele Opladen ar provine din „Upladhin” (1168), ("în dialect belgo-westfalic: up = sus, slade = Vale, Defileu"). Opladen în Evul Mediu are o judecătorie proprie. In documentele religioase Opladen și Bergisch Neukirchen este amintit la data de 19 august 1223 într-un document papal a papei Honorius III, în care se
Opladen () [Corola-website/Science/310030_a_311359]
-
Perioadă care preceda postul în unele țări, când au loc petreceri populare însoțite de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc. Etimologic, cuvântul „carnaval“ se trage din dialectul milanez („"carne vale"“) și înseamnă literal „"adio carne"“. El datează din perioada în care biserică a impus că aceste festivități să aibă loc doar înaintea postului de reculegere, rugăciune și abstinenta, care premerge Paștele. ul este sărbătorit pe glob mai
Carnaval () [Corola-website/Science/310048_a_311377]
-
mod firesc - începe cu limba română (p. 285 sqq.), însă nu mai este firesc faptul că el este nevoit să redacteze întinse note de subsol (care, practic, dublează textul de bază!) prin care să încerce lămurirea destinului vitreg al vorbitorilor dialectelor sud-dunărene sau să clarifice găselnița pseudoștiințifică numită „limba moldovenească”; paginile 286-289 sunt o întinsă notă consacrată acestei false probleme, notă însoțită de două hărți elocvente: a) împărțirea administrativă a provinciilor istorice ale României în perioada interbelică, conform Micului Atlas Lingvistic
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
să dea câteva cuvinte a căror arie este întreaga Moldovă istorică, iar câteva sunt cunoscute și în alte regiuni românești” (ca ciolan etc.). Carlo Tagliavini observă că autorul articolului se contrazice atunci când spune: „limba moldovenească este extraordinar de apropiată de dialectul moldovenesc al limbii române care se vorbește în Moldova (Republica Populară Română) dintre Prut și Carpați”. (p. 287) Carlo Tagliavini comentează: studiul nu aduce altă probă în privința independenței limbii moldovenești față de română, decât intrarea, în secolul al XIX-lea, a
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
nu era pe atunci cazul Moldovei sovietice) are dreptul de a-și alege idiomul pe care îl consideră potrivit”, Carlo Tagliavini oferă exemplul Marelui Ducat al Luxemburgului, unde - ca limbă oficială, alături de franceză și germană, există și Lëtzebuergesch (adică un dialect al limbii germane, aproape identic cu cel din regiunea vecină din Germania, inclusiv din Köln). Dar nimănui nu-i trece prin cap, în Luxemburg sau in alte părți, să spună că este vorba de o nouă limbă germanică, diferită, în
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
limbii germane, aproape identic cu cel din regiunea vecină din Germania, inclusiv din Köln). Dar nimănui nu-i trece prin cap, în Luxemburg sau in alte părți, să spună că este vorba de o nouă limbă germanică, diferită, în grupul dialectelor germane!” (cf. p. 289; precizarea din ultima paranteză pentru a se înțelege relația dintre Lëtzebuergesch și germana vorbită în provinciile învecinate din vestul Germaniei.)
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
cunoștință a limbii maghiare a ceangăilor moldoveni. Cercetările sale au atestat că în Moldova sunt mult mai mulți vorbitori de limba maghiară decât reiese din recensămintele oficiale, cauza acestui fapt fiind că ceangăii nu sunt conștienți de aparteneța celor trei dialecte ceangăiești la limba maghiară (mulți dintre ele consider limba lor ca fiind o limbă mixtă, de sine-stătătoare), iar în formularele recensămintale nu există obțiunea de limbă maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea ceangăilor se declar ca fiind de limba maternă
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
mulți dintre ele consider limba lor ca fiind o limbă mixtă, de sine-stătătoare), iar în formularele recensămintale nu există obțiunea de limbă maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea ceangăilor se declar ca fiind de limba maternă română, chiar dacă vorbesc un dialect ceangăn ca limbă maternă. Cercetările lui Tánczos din 2009 au dovedit și existența unui proces de asimilație lingvistică extrem de rapidă în cadrul ceangăilor: pe când în 1996 a găsit peste 60.000 de vorbitori de limba maghiară în Moldova, în 2009 acest
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
a evaluat deja și nivelul de cunoștință a vorbitorilor și vârsta acestora. Asimilația lingvistică a ceangăilor s-a demonstrat și în Faraoani: s-au găsit doar 1531 de vorbitori a limbii maghiare, ceea ce înseamnă că în 13 ani procentul vorbitorilor dialectului ceangăn-secuiesc s-a scăzut de la 75% la 51% în comunitatea romano-catolică. Vorbitorii limbii maghiare ca limbă maternă erau și mai puțini: doar 505 de persoane, în mare majoritate bătrâni. 1026 de persoane au vorbit limba maghiară ca cea de a
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
nu au mai putut vorbi această limbă (limbă pasivă), iar 870 de persoane nici nu au înțeles limba maghiară, toți fiind între 0 și 29 de ani. Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
această limbă (limbă pasivă), iar 870 de persoane nici nu au înțeles limba maghiară, toți fiind între 0 și 29 de ani. Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
aseamănă mai mult cu unele subdialecte vorbite în Câmpia Transilvaniei). Ceangăii din Faraoani, ca de altfel majoritatea ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangăn-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
în Câmpia Transilvaniei). Ceangăii din Faraoani, ca de altfel majoritatea ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangăn-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
Între variantele dialectului ceangăn-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât celălalt. Ceangăii secuiești trăiesc în valea râurilor Siret ("Szeret"), Tazlău ("Tázló") și Trotuș ("Tatros, Tatáros"). Deși sunt mai puțin asimilați lingvistic, nici ceangăii secuiești nu au sentimente puternice naționale, comunitățile
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
asimilați lingvistic, nici ceangăii secuiești nu au sentimente puternice naționale, comunitățile lor izolate nefiind influențați în trecut de curentele naționalismului european, iar identitatea lor este mai degrabă o identitate așa-zis locală, bazată pe apartenența la cultul romano-catolic și pe dialectul comun. În ciuda faptului că în marea majoritate nu se declar maghiari, din comunitățile ceangăn-secuiești provin cele mai multe cereri pentru introducerea limbii maghiare (ca subiect facultativ) în educație și pentru slujbă maghiară în biserici. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
în vedere vechimea indiciilor locuirii sale și peisajul extrem de fracționat, un număr neobișnuit de mare de limbi sunt vorbite pe insulă, aproximativ 1.000 (o cifră mai mare decât cea de pe cele mai multe continente) fiind catalogate dintre cele 6.000 de dialecte umane precolumbiene existente la nivel mondial. Cele mai multe sunt clasificate ca limbi papuașe, iar un număr de limbi austroneziene sunt vorbite pe coastă si pe insule. În secolul al 16-lea exploratorii spanioli au descoperit insula si a numit-o Nueva
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]