3,645 matches
-
său, starețul Urban, era un om deosebit de tăcut și de prudent. Înalta lui slujbă, de mai mare al lăca șului de Îngropare a familiei princiare, Îl făcea Înalt dem nitar al Curții. El știa foarte bine că, pentru un curtean, discreția era prima calitate, așa că Își ținu gura cu o fermitate de oțel. Astfel că Bodo și Adelheid urcară de câteva ori, pe cărări diferite, la mânăstirea Sfântul Petru, ca să nu trezească nici o bănuială. Totuși, Otto aflase curând prin spionii săi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cât de uimit am fost. Da, viața noastră are legi ciudate și numai Înțelepciunea fără margini a Părintelui nostru Ceresc poate cuprinde sensurile Înțelese și neînțelese... Monseniorul trimisese după medicul său personal, care-i era devotat și pe a cărui discreție se putea bizui. I-am admirat curajul: el, primul prelat al Bisericii francilor, adăpostea o adulteră scoasă În afara legii, făcându-se și el vinovat În fața autorității bisericești de o abatere care-i putea aduce excomunicarea... Mai ales că papa Urban
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe Gheorghe Crăciun, cel pe care l-am întâlnit prima dată la ședințele Cercului literar 19, devenit ulterior adevărat prieten, pentru înălțimea și autenticitatea demonstrației, pentru înzestrările de critic și scriitor în egală măsură, pentru capacitatea de a trasa, cu discreție, dar și cu fermitatea mentorului, direcții pentru o generație întreagă. Cele mai mari satisfacții intelectuale le-am avut, în acea perioadă, lecturând primele lui romane, "Compunere cu paralele inegale" și "Acte originale, copii legalizate". De la aceste două romane pornind, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
whisky. Fiecare din cele 48 de state americane de atunci aveau libertatea și puterea de a legifera cum credeau că e mai bine. Astfel În SudDakota nu se vindea alcool Duminica. În statul New York era liber. Se bea Însă cu discreție. Într-un an Întreg, trecând prin 28 de state, am Întâlnit un singur om beat tare, În San Francisco, În seara de 23 August 1936. Al doilea nu am Întâlnit. Băutura era considerată ca o rușine În 1935/36. În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu porumb. Alături de producția vegetală are de Îngrășat un lot de 50 cornute tinere. Vitele bătrâne sunt puține, formate din vacile scoase din producție. Bovinele sunt ținute Într-un țarc Înconjurat de sârmă ghimpată. În mijloc, uluce mari pline la discreție cu porumb boabe. Odată pe săptămână se umplu cu ovăz boabe pentru stimularea poftei de mâncare. Se poate altceva mai simplu? Câțiva porci și câteva păsări au grijă de ultimul bob de pe jos. Suprafața unei ferme este de 200 ha
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
se găseau posibilități 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 101 de furajare destul de repede. În plus, munții de paie și coceni erau consumați iarna, În primul rând cu oile. În timpul iernii, oile primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe complexul realizat oaie-paie coceni grâu. Să nu uităm că oile puteau pășuna În porumbiște până toamna târziu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și Moravschi în timp ce erau grupați pentru judecarea procesului lor. Țurcanu recunoaște că era informat de perchezițiile care urmau să fie făcute, ceea ce demonstrează că avea legături strânse cu unii reprezentanți ai administrației, deși nu cu toți, pentru că se încerca păstrarea discreției, trăsătură cu care ne vom întâlni și în celelalte penitenciare în care a fost ulterior exportată mișcarea. Cine au fost membrii administrației cu care au colaborat Țurcanu și Bogdanovici? În afara prezenței importante a lui Iosif Nemeș la Suceava, mai este
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să mă supun de bună voie încât, inițial, n-am remarcat decorul neprietenos. Am intrat în sala de clasă și m-am așezat într-una din ultimele bănci; timiditatea pusese stăpânire pe mine și... voiam să mă protejez printr-o discreție asumată. Doar că... m-au și luat la întrebări ceilalți doi veniți. - De unde ați aflat de Sahaja Yoga?/ - Știți ceva despre energia Kundalini? Chestii din acestea... Se pare că răspunsurile mele i-au satisfăcut deoarece, la rândul lor, mi-au
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fructe și ne apucau ore târzii. Ei erau și atunci în picioare, trebăluind și făcându-se utili. Acest program, ce cred că le ocupa timpul de pe la 4.30 dimineața până spre ora 24, îl îndeplineau cu demnitate și într-o discreție absolută. Nu vorbeau mult, dar răspundeau prompt și cu solicitudine apelurilor noastre. N-am observat niciodată urme de plictis, de agasare sau enervare pe chipurile lor. Lăudându-i pe acești minunați băieți, este musai să vă relatez și un... balcanism
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
MATAJI! Mantra care ne amintește că este timpul să ne mai... distanțăm de latura materială și să încercăm mai mult identificarea cu spiritul! Curățenia pe sectoare, ca și spălatul rufelor, ținea de fete care, ca și băieții, erau de o discreție și de o solicitudine desăvârșită. Încă o dată, avem atât de multe de învățat despre umilință de la frații noștri indieni!... Am insistat pe momentul spital-ashram, deoarece aici am poposit cele mai multe zile în perioada indiană, aici am aflat mai multe despre subtilul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
noi răspunsuri: în această stare Creatorul îmi permite să-mi joc rolul pe Pământ și să mă bucur de bogățiile materiale, dar mi-a deschis și Cerurile, fără limite; mai mult, mi-a lăsat libertatea profunzimii spre Înalt, totul la discreția și după puterea dorinței mele pure. Sintetizând, Cel Ce Este îmi permite să fiu și aici și Acolo, și jos și Sus, și material și subtil, niciodată una nu exclude pe cealaltă, dar nici nu o include obligatoriu, totul la
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
am încercat să-i conving. Asta era în primii ani. Am făcut un mare sondaj în cinci țări și am început să înțeleg cum funcționează mecanismul Ăsta cu corupția, să înțeleg că nu mita e problema principală, să înțeleg că discreția asta administrativă, arbitrar admi‑ nistrativă, e problema principală, puterea foarte mare pe care o au oamenii din poziții de decizie. De exemplu, în sondaje vedeam că singurii oameni satisfăcuți sută la sută de serviciile administrației sunt cei care cunoșteau pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Popovici și E. Kososchi; partea administrativ financiară - dl. Virgil Teodorescu. În numărul 21 din 26 octombrie 1932 redacția constată că „1400 abonați refuză plata a 50 de lei datorați din trecut. Lăsăm soarta și existența Luptătorului la aprecierea și la discreția abonaților săi.” Aceasta după ce mai înainte făcea cunoscut că „Administrația ziarului fusese fraudată și excrocată de încasatorul ei Leova Caplun, dat pe mâna Parchetului”, veste care o întregea pe alta din 8 noiembrie 1931 referitoare la arestarea de către poliție a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
totuși să rămâi în lume, în familie, să faci politică, literatură și chiar lecții - mi se pare îngerește de simplu, adică inaccesibil”3. Germania nu rămâne, fără îndoială, doar o Mecca a bibliotecilor, un loc al respirației largi și al discreției față de cei câțiva savanți germani pe care i-ar fi putut întâlni - Carl Clemen, viitor colaborator la Zalmoxis, dar mai ales Jakob Hauer: „Ciudat cum fenomenul german te silește să gândești politic. Dacă aș sta aici, aș face și eu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
prietenia, Georges Dumézil Dați-mi detalii despre tot: nu știu nimic ș...ț*** din primăvară. II*tc "II*" Vernon, 28 iunie 1973 „Le Puits Fleuri” 7 rue du Mont-Roberge Vernonnet 27 200 VERNON Dragul meu prieten, Suntem foarte îndurerați. Prin discreția sa blândă, noi am simțit profunzimea sufletului său și am înțeles că ea trăia în această profunzime. Și o iubeam pentru ea însăși și pentru opera pe care a făcut-o în tine, în jurul tău. Fie ca ea să-ți
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în acțiunea sa de asanare a culturii naționale, credința că "estetică fără etică nu se poate". O viziune sintetică asupra artei românești îi prilejuiește autorului tezelor și antitezelor de la Paris eseul despre G.M. Cantacuzino. Caracteristica esențială a artei naționale este "discreția, lipsa de trufie, cu un cuvînt, măsura". Virgil Ierunca este și un admirabil portretist al celor care nu mai sînt și nu numai; de altfel, un capitol din Subiect și predicat poartă numele: Prieteni care au fost. Exilul, un tărîm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
extatică și înălțătoare. Cînd vaca mănîncă iarba, iarba se preface în carne de vacă. Tot așa, cînd pisica mănîncă pește, peștele se preface în carne de pisică. Suferința pe care o asimilăm dintr-odată, devine euforie" (N.S.). Tot aici descoperă discreția și solidaritatea, fericiri narate emoționant și prezentate ca veritabile minuni dumnezeiești. În ianuarie 1960, la începutul anchetelor, aflăm la ce "tratament" era supus de torționari, "tratament" cunoscut pe propria piele de toți cei trecuți prin mîinile Securității: bătaie, una animalică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trup nu te mai poți mîntui) trebuie să fie grav, absolut convins de adevărurile revelației, aprig în convingerile sale și-n simțul tragic și eroic al existenței, abisal în deschiderile sale asupra tainelor vieții". Și tot el afirmă eleganța și discreția creștinului, cu dovezi: Cine nu recunoaște binele care i s-a făcut săvîrșește un mare păcat. Dar mai mare e păcatul celui care așteaptă să i se arate recunoștința pentru binele făcut. Cine postește se cuvine să-și ungă părul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ani. Este vorba de prima parte a anilor '50. Ani în care ne convingem că Occidentul, obosit de războiul cu Hitler, îi lăsa mînă liberă lui Stalin în est, astfel că întregul Est european și noi împreună cu el eram la discreția lui Stalin. Se închidea în jurul nostru o capcană a istoriei. În aceste condiții, mi se pare aproape o ușurință să glosăm prea mult pe marginea răbdării mioritice a românilor. Să ne amintim că, în această perioadă în care munții României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prețioasă a intransigenței morale. Dacă Securitatea l-ar fi ocolit și l-ar fi lăsat liber, mulți pușcăriași ar fi fost privați de un tipar de comportament impecabil. În persoana discretă a lui Zub, moralitatea era singurul lucru lipsit de discreție. Devenit model fără să o știe, el era, în grupul nostru de tineri, pe plan spiritual, arhontele care nu vrea să fie arhonte. Se ferea de spectacol. Deși oamenii îi cereau să țină lecții de istorie absolvise facultatea de specialitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
superstițioase. Sunt mulți oameni, În special femei, care respectă lungile și severele zile ortodoxe de post, În timp ce botezul și Înmormântarea rămân două acte religioase obligatorii (practicate și sub comunism, chiar de activiști de partid, În cazul lor cu o anume discreție). Cultul morților (parastase, pomeni) a rămas de asemenea puternic imprimat În comportamente. Pentru români, Biserica ortodoxă este Însă În primul rând un simbol al identității lor. De aceea, ortodoxismul (ca ideologie militantă) se aliază firesc cu naționalismul. Este și un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
La Défense, inclusiv pe Calea Victoriei, unde cam contrastează cu ambianța istorică a străzii. De câțiva ani, se construiește mult, Îndeosebi „turnuri“, și cu predilecție În mijlocul vechilor cartiere, tocmai bine pentru a le desfigura: o mare dezordine urbanistică și prost-gust la discreție. Rămâne doar speranța că această criză de creștere va lua sfârșit În favoarea unor proiecte mai coerente și mai respectuoase față de peisajul urban. Poate va fi frumos acest București al viitorului, va fi poate și curat. Dar În mod cert va
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
venin: - Au fost în bucătărie astă-noapte?!? - Da. Se drogau în bucătăria noastră, Bret. A recitat replica asta cu aceeași mină războinică, cu mâinile în șold. - Iubito, ascultă, poate s-au consumat droguri, dar sunt convins că în liniște și cu discreție. Am tăcut neputincios. - Și mai știu că și tu consumi. Ceva i-a rămas în gât, sarcasmul i se evaporase și se întoarse din nou cu spatele. A lăsat capul în jos. Am observat că avea o mână încleștată strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sihastru, cineva care fie nu știa că fiul său era pierdut pentru el, fie refuza să creadă acest lucru. Apoi camera - aproape simțind cât de mult mă consumam - plonjă înainte și panoramă de jur împrejurul casei. Aparatul dădea dovadă de îndrăzneală și discreție în același timp. Se apropie de o fereastră care dădea spre o bucătărie mare, modernă, în care reapăru tatăl meu. Groaza nu-mi mai dădea pace. Orice se putea întâmpla acum. Tata deschise ușa din inox a congelatorului și scoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
corp didactic, studenți și amici). O noutate de ultimă oră: Suita de diapozitive a d-lui Cheptea la care mă refeream În pagina 1, s-a „decuplat” de prezentarea dvs., pentru o dată ulterioară, În intenția de a vă lăsa la discreție un interval de timp mai larg pentru expunere. De aceea vă propun ca să introduceți și o expunere a acelui loc „oniric” povestind și despre personalitățile fălticenene, pe marginea diapozitivelor. În concluzie: Vă rog să-mi scrieți pe cât de urgent posibil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]