7,734 matches
-
și banii, cler, dominator, inutil, convertiri, creștinism, catolicism moderat, comunități, cuceriri, epicurian, prima formulare, și Reforma, supraviețuire, și gnosticism, Grădina Măslinilor, hedonist, și hrana, și moartea, și prietenia, purificat, și răul, religie a Imperiului, și suferința, triumfător, unificare, violente, deism, divinitatea omului, Dumnezeu, accesul la el prin plăcere, ca bine suveran, și Biserica, egal cu oamenii, existent, inexistent, și păcatul, și răul, voința lui. și epicurism, exegeză, fideism, și hedonism, islam, cuceriri, emergență, Isus, epicurian, epocă, filosof, hedonist, inventat, împărăția terestră
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în procesul de schimb, realizată pe baza unor norme morale sau politice). Ideile asupra justiției și echității în lumea medievală au evoluat sub semnul contradicției dintre curentul teologic, religios și tendințele laice. De la începuturile creștinismului, Biserica a asociat justiția cu divinitatea, iar inegalitățile dintre oameni erau, în viziunea Bisericii, rezultatul voinței lui Dumnezeu. Deși oamenii sunt egali între ei, iar adevărul, dreptatea sunt calități naturale ale acestora, datorită „păcatului originar” ei au devenit incapabili de a înțelege și de a aplica
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
două spații reducându-se simțitor. Pe fondul ridicării restricțiilor impuse religiei de către regimul comunist și în contextul creșterii insecurității existențiale datorate transformărilor radicale care au avut loc în societatea românească, orășeanul a început să se gândească tot mai mult la divinitate și la rolul acesteia în viața lui. Întrebarea care se ridică este legată de evoluțiile viitoare ale religiosului în spațiul românesc. Vor rămâne românii printre cei mai religioși dintre europeni? Cum va evolua raportul sat-oraș din punct de vedere al
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în această cercetare se referă la scepticismul religios ca lipsă a credinței în Dumnezeu din domeniul psihic cotidian al unei persoane. Această lipsă poate avea mai multe surse. În accepțiunea studiului, scepticismul religios acoperă trei tipuri diferite de raportare la divinitate: poate însemna faptul că 1) persoana este atee, crezând că nu există Dumnezeu, 2) că persoana este propriu-zis sceptică, fiind nesigură față de existența divinității, sau (3) este indiferentă, adică nu este preocupată de acest subiect. Primele două tipuri de orientare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
avea mai multe surse. În accepțiunea studiului, scepticismul religios acoperă trei tipuri diferite de raportare la divinitate: poate însemna faptul că 1) persoana este atee, crezând că nu există Dumnezeu, 2) că persoana este propriu-zis sceptică, fiind nesigură față de existența divinității, sau (3) este indiferentă, adică nu este preocupată de acest subiect. Primele două tipuri de orientare implică un răspuns de tip „nu” sau eventual „nu știu” la întrebarea: „Credeți în Dumnezeu?”. În ceea ce privește al treilea tip de orientare, în acest capitol
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fel de euforie iresponsabilă și diletantă pe care practicanții ei o numesc „eliberare”. Asemenea iluzii sunt tributare psihologiei minimului efort și vulgarizării noțiunii de individualitate {respectiv apariției și prestigiului celei de „originalitate”). Nimic mai străin de mentalitatea medievală care postula divinitatea rațiunii și preconiza ordinea, simetria, răbdătoarele elaborări programate și premeditate. Bineînțeles, nimeni nu neagă aspirația mistică a sufletului medieval (mai exact a unei anumite laturi a acestui suflet, care pe alte laturi era cât se poate de laic și de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
chiar escrocați ani În șir de acea persoană! Μ Orice idee, experiență sau revelație deosebită, care frizează absolutul, este incandescentă - spunea Mircea Eliade -, omul neputând-o realiza decât pentru foarte scurt timp: „Întocmai ca preotul care nu poate «suporta» apropierea divinității decât temporar; Întocmai ca androginia rituală, care nu se Îndeplinește decât pentru câteva clipe cu prilejul marilor sărbători colective; tot așa, dragostea, În actul căreia recunoaștem nostalgia androginismului, nu poate dura decât o clipă. Realitatea absolută e peste putință de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sentimentul religios este cel mai intimizant dintre toate formele/tipurile de sentiment, deoarece aparține, de fapt, ungherelor ascunse ale conștiinței noastre: sentimentul religios este, În realitate, o Încercare de a ne pune, prin stări de adorație sau de extaz, În legătură cu divinitatea. Aceste Încercări nu pot cuprinde elemente de experiență comună cu a celorlalți: ele se obiectivează Întotdeauna În forme ale intuiției și ale simțirii proprii; altfel spus, fiecare pune În sentimentul său religios credințele și aspirațiile lui (În formele lui evoluate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lui (În formele lui evoluate, sentimentul religios izvorăște, de exemplu, din credința unora În existența unor forme superioare de energie spirituală, care nu pot fi dezvoltate sau Întreținute decât prin credința puternică În ideea de supranatural, de absolut, sfânt sau divinitate, care este În afara determinărilor timpului și a scopurilor egoiste ale omului). Μ Cei robiți unor prejudecăți fac, de fapt, dovada unui „daltonism intelectual”, deoarece credința neabătută În unele dogme Îi determină să nu suporte analizele sau discuțiile În contradictoriu; de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
autentice, permanente - nu pot fi păstrate nealterate În condițiile unei existențe obișnuite (dominată de tot felul de compromisuri și tendințe egoiste), singura soluție posibilă pare a fi, În viziunea celor care au realizat convertirea, opțiunea pentru trăirea În ideea de divinitate (singurul garant al păstrării purității unor astfel de valori). Cel care se convertește religios o face deci dintr-o aspirație de ascensiune spirituală și de securizare În „absolut”. Μ și binele făcut, la un moment dat, altuia poate fi considerat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să nu ne limităm orizontul cunoașterii doar la un univers pământesc, ci să Încercăm să credem În existența și a unui alt univers, și anume a aceluia care ne iluzionează În credința că fiecare dintre noi este o părticică de divinitate (care, desigur, nu numai că nu va trebui lăsată să piară, ci, dimpotrivă, va trebui să fie mereu potențată, dacă vrem să ne Înscriem pe un drum al obținerii desăvârșirii). Μ Psihicul uman are, prin natura lui, o particularitate interesantă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reconfortantă că valori cum sunt binele, adevărul, dreptatea au un ocrotitor Într-atât de puternic, Încât le va face, până la urmă, să triumfe). Pentru spiritele mai evoluate, Dumnezeu este mai mult o doctrină, respectiv un sistem de principii explicative privind divinitatea, puterile și atributele acesteia (reflexivitatea reprezintă, de data aceasta, principala caracteristică a credinței lor). Μ Siguranța de sine pe care o manifestăm adesea În raporturile cu cei din jur, uneori chiar cu emfază, provine, printre altele, și din faptul că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu fi profanate. Actuala legislație a luat locul venerației, mai ales pentru perimetrele de protecție. Caracterul sacru și mistic al izvoarelor este în mod particular marcat pentru apele care au virtuți curative. În primul rând ele au fost consacrate unor divinități. Terapeutica hidrominerală este extrem de veche, ea fiind exploatată pentru prima dată în apropierea orașului Forli (Italia). În acest scop a fost amenajat un puț cu ape termale care datează din perioada neolitică. Trebuie subliniat faptul că dezvoltarea hidrologiei ca știință
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de la Gherla, comportamentul torționarilor, solidaritatea victimelor, comunicarea orală și transmiterea culturii interzise prin memorie, de la gură la ureche prin traseul gîndului, metodele de rezistență, continuarea hărțuielii după eliberare. Lupta pentru apărarea credinței proprii, ce i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă Într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare În condiții extreme, precum deportarea sașilor În lagărele de muncă din Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
edificarea elogiului, dar nu transformă istoria vieții și întâmplărilor lui Petru Rareș într-o hagiografie. El face din Rareș o figură exemplară, dar îl păstrează în rândul oamenilor, nu îl suie, forțând, pe o platformă unde insul să comunice cu divinitatea. Ceilalți sunt apreciați prin raportare la un sistem de norme morale sau la un antecesor-model, spre pildă, Iliaș Rareș față de tatăl său ori Ștefan, alăturat damnatului său frate. În schimb, portretul mitropolitului Teoctist nu uzează de corelație, ci înmănunchează doar
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
imagini campestre și celeste, debordând de încântare vizuală și auditivă, e o comuniune cu natura. Beatitudinea trăirilor senzoriale face ca lucrurile să își piardă corporalitatea și să fie percepute ca niște emanații de energie care se pot contopi cu lumina divinității. Totul devine plutire, zbor, cântec, armonie, visare, sufletul e beat de soare și flori ca un fluture, eul contemplând transfigurat crinul, ciocârlia, privighetoarea, „nunta florilor”, manifestările firii în diferite momente ale zilei și ale anului. Evadarea din teluric și social
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
adesea la Fundația „Regele Carol I”, la Asociația Studenților Creștini din România și în alte locuri, intrigând auditoriul cu înfățișarea lui stranie și mimica răvășită, sugerând o insuportabilă combustie lăuntrică, de om mistuit de idei. De la o vreme, apelul la divinitate devine obsesiv în expunerile lui, trădând o fatală alunecare în manie religioasă, cu imprevizibile manifestări agresive. Deriva e sesizabilă și în proza, de naive exaltări, Lacul negru, publicată în „Gândirea”. A compus, în duh blagian, și versuri, fără a dovedi
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
mai multe grâne și cât mai mulți soldați, cu riscul de a provoca o revoltă sau o foamete, dacă vrea să aibă o populație școlarizată, calificată și sănătoasă, dacă vrea ca toată lumea să vorbească aceeași limbă sau să venereze aceeași divinitate - atunci el va trebui să devină și mult mai bine informat, și mult mai indiscret. Cum reușește statul să cunoască societatea? În această introducere, precum și În cele două capitole care urmează, mă voi ocupa mai ales de logica ce stă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii care au crezut în posibilitatea realizării unei sinteze între credință și știință. Din aceeași perspectivă integratoare a ființei umane în ideea supremă de divinitate e conceput volumul de interviuri Encuesta detrás de lo visible (1975), „în căutarea unei convergențe între știință, parapsihologie și literatură, în căutarea unui concept universal în stare să-l înlocuiască pe acela de «umanism» sau neoumanism ce apare, în viziunea
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
ale căror premise provin din experiența autoarei. În esență, aici intră, ca într-un mozaic, evadări din banalitatea realului, cu incursiuni onirice și viziuni intens cromatice, alternând cu observații asupra condiției umane și a interiorității, asupra relației dintre om și divinitate. Interesant este elogiul lecturii. Poeziile din cartea Umărul de argint (2002), semnată cu pseudonimul Vicenția Vara, închid în ele trăirile unui suflet încercat de vămile existenței, rostite cu discreție, fără patetism edulcorat, în versuri de o cuceritoare expresivitate lirică. Sentimentul
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
marilor poeme eminesciene trebuie căutat și în construcțiile poetice heliadești. Din aceeași viziune religioasă, romantică, aplicată de astă dată la istoria românilor, s-a născut și „fragmentul epic” dintr-o proiectată epopee națională, Michaida. Hiperbolizat în erou romantic, exponent al divinității, Mihai Viteazul (ca și Mureșanu din poemul lui Eminescu) nu este decât o întruchipare a unui ideal creștin și social abstract. Încercarea de epopee, retorică și cețoasă, este salvată parțial de episoade realiste (sfatul boierilor, descripția codrului, dialogurile), în care
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
au fost imediat încorporate de scriitorul român în teoretizările asupra artei și literaturii. În viziunea lui romantică și utopică, poezia însemna încununarea tuturor virtuților creatoare ale omului, mijlocul prin care acesta se poate asemui cu creația - și ea poetică - a divinității. La înaltele țeluri morale ale poeziei, în concepția sa s-a adăugat mesianismul lui Hugo, sporind și aureolând imaginea poeziei ca nobilă armă de luptă pentru civilizare, emancipare națională și cultură. Poetul devenea un geniu profetic ce pășește înaintea popoarelor
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
angoasă, răspândită printre spiritele întemeietoare. Limpede, hotărât este la Heliade sentimentul datoriei. Literatura este o datorie, o politică („iată dar că adevărata literatură a unei națiuni este adevărata ei politică”) și competența ei se întinde de la gramatică la ideea de divinitate. A scrie este, în aceste condiții, un act politic fundamental: înainte de a fi o manifestare a eului, de a exprima un mod de a fi, poezia este conștiința unei nații și rolul ei este să formeze o limbă și să
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
în special), nutrit și de idei din teologia rusă (Pavel Florenski, N. Bulgakov), eseul pivotează în jurul aserțiunii că „Dumnezeu e frumusețea perfectă și absolută”, care „se revelează lumii din proprie inițiativă” prin sophia. Revelația sofianică e compensația dăruită omului de către divinitate pentru pierderea prin păcatul originar a fericirii paradisiace. Teologic interpretată, creația artistică exprimă „nostalgia paradisului”. Încercând să determine apariția unui curent ortodoxist în literatură și în toate artele, Nichifor Crainic a reușit doar să atragă în paginile revistei sale scriitori
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
ele nu reușește. Nicolae Turcan: Mă gândesc la analogia Între cunoașterea de tip mistic și cunoașterea filosofică, conceptuală. Dacă cunoașterea este adecvată obiectului, În cazul de față obiectul estetic, ea Începe să capete prin pulverizare toate atributele pe care această „divinitate necunoscută” le capătă când e prezentată Într-o manieră discursivă. Și atunci, o analiză a experienței mistice, care scapă discursivității sau care, atunci când se Întoarce, Încearcă să exprime prin discursivitate ceea ce a constatat experiențial, nu poate reuși decât parțial. Cum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]