3,849 matches
-
doar atît: verosimil". Punctul de plecare al celor treisprezece texte din volumul de debut, Acte originale. Copii legalizate, este clipa în care scriitorul "declară război" omului: "Scrisul ca terapie, ca salvare, scrisul ca ridicare la putere, scrisul ca sfărîmare a dogmei că exist simplu și aparent". Acesta este momentul care deschide perspectiva unică a prozelor din carte, realizînd unitatea ei romanescă; Gheorghe Crăciun nu scrie treisprezece "nuvele", ci tot atîtea fragmente dintr-un "roman autobiografic" în care obiectivul esențial este reconstituirea
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
degrabă prin modestia Ťalternativeiť decât prin fanatismul ei. Poate că tocmai de aceea Comitetul Central al postmodernismului nu-l prea iubește, deși e primul autor al unei cărți dedicate Scriitorilor români postmoderni (1996). Dar și aceea era o carte fără dogmă postmodernistă, o carte cu concept implicit, suplu, pur operațional și definit în strictă conjunctură analitică. Nu era o carte de propagandă și nici de anexiuni fără capăt." (p. 187). La antipodul acestei viziuni reducționiste ce va ajunge, prin I.B. Lefter
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
Rainer Maria Rilke sau de Marin Tarangul, de Lucian Blaga sau Ion Barbu, de Ernst Jünger sau Günter Grass, de fiecare dată autorul este personal și neconvențional. În plus, e neconformist prin îndrăzneala cu care știe să fie eretic în raport cu dogmele ideologiei dominante. Pe scurt, un intelectual de dreapta, pro-occidental, care privește cu neîncredere liberalismul contemporan, pe care îl consideră una din ultimele redute ale stîngismului european, la fel ca neoconservatorismul american, așijderea privit ca o formă mascată de contracarare a
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
să se vadă cu ochii altora e răvășitoare, nici cititorul acestui capitol, în măsura în care e creștin, nu va avea parte de surprize mai mici. Așadar cum arată creștinismul dacă e privit prin prisma islamului? Arată ca un monstru doctrinar ale cărui dogme sunt atît de aberante încît reacția firească a musulmanului mediu, atunci cînd e pus în fața lor, e una de stupefacție: pur și simplu nu poate pricepe cum de sunt oameni pe lumea asta care pot da crezare unor asemenea grăzăvii
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
și de venerație religioasă a adepților islamului. Allah e unul și nu e decît el, dar în nici un caz despre el nu se poate spune că ar avea vreo asemănare cu supusa și netrebnica ființă umană. În al doilea rînd, dogma centrală a creștinismului potrivit căreia Dumnezeu s-a făcut om și a pătimit pentru mîntuirea păcatelor tuturor i se pare musulmanului o aberație fără margini. Cum poți spune că Dumnezeu, parcă neavînd altceva mai bun de făcut, a intrat în
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
dimensiune a universului. Paradisul e precum lumea de aici, doar că este o lume înzestrată cu toate bucuriile de care aici, în viața terestră, nu avuseseși parte decît pe sponci și numai din cînd în cînd. În al șaptelea rînd, dogma trinității îl amuțeșe pe musulman, ideea că Dumnezeu nu e unul, ci trei, părîndu-i-se de o sfruntată lipsă de măsură. Dumnezeu e unul și nu rabdă multiplicări, de aceea musulmanul vede în creștinism forma revolută și irațională a unui politeism
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
necreat și netrecător al lui Dumnezeu. În fine, în al unsprezecelea rînd, ceea ce îl nedumirește pe musulman este ateismul galopant ce roade pe dinăuntru lumea credincioșilor creștini, așadar faptul că oameni care se declară creștini pot pune sub semnul întrebării dogmele propriei religii. Această slăbire a credinței care macină neîncetat biserica lui Hristos este pentru un musulman nu numai dovada vulnerabilității creștinismului, ci semnul prevestitor al colapsului iminent. Resursele de credință ale creștinilor s-au epuizat, puterea lor de jertfă s-
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
pentru cruzimea cu care i-a reprodus, fără peticiri de imagine, miezul intuițiilor lui Tolstoi. Din acest miez putem desprinde astăzi un portret plauzibil al romanrioruliii Mai întîi, Tolstoi are o sensibilitate religioasă fără apetit teologic. Nu are afinități cu dogmele Bisericii și nici cu Sfînta Scriptură. Biblia i se pare anostă și, în afara Evangheliilor, stufoșenia detaliilor absurde îl obosește („ce plictisitoare e Biblia"- p. 241). Îl detestă pe Pavel și nu se împacă cu divinitatea lui Hristos, în schimb crede
Un vizionar de limfă caldă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6305_a_7630]
-
scapă, în ciuda efortului virtuos al unor credincioși de astăzi de a îngloba ideea evoluției și, ceea ce e și mai mult, a revoluției, în chiar interiorul religiei. Ceea ce ei n-ar putea reuși, dacă nu ar renunța la câte ceva fie în ce privește dogma, fie în ce privește practica. Iar cel ce socotește că lumea socială trebuie schimbată și care își propune să contribuie la acest lucru, devotându-i-se, dacă vede în religie cea mai mare piedică în calea progresului, acest lucru, vai! nu e
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
este numai trecutul. El fiind o glaciațiune survenită într-o lungă perioadă de timp. Prezentul, evident, trece; și abia așteptăm să treacă, fir-ar să fie! În urma tuturor, se înalță masivul abia răcit al Himalayei, utopia de granit a tuturor dogmelor, pe care scrie în sanscrită: Am fost, dar pentru că nu am fost cum trebuie, vom reveni mai bine organizați, stăpânind lumea cu cele mai bune mijloace, - și pe veci!... Spațiul neîngăduindu-mi a mai înainta, promit să revin într-un
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
prin sine, incert. Iar Caragiale este un realist. Nu-i poate înfățișa altminteri decât îi vede, plastilină în mâinile unor clanuri cu ambiții, care le hotărăsc cărarea vieții, nu o dată, încă de la naștere. Copilul e un adult mic, aceasta este dogma. Iar educația de toate soiurile - să ne amintim de chinurile independentului, voluntarului Cănuță - e o permanentă luptă cu naturelul, pentru a-l face să răspundă unor cerințe sociale pe care părinții vremii le socot imuabile. Lumea atât de schimbătoare nu
Caragiale și copiii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4588_a_5913]
-
de imprecație, id est de satiră cu clocote metaforice ("Voi/ nu veți lua foc/ în vecii vecilor/ căci sîngele vostru/ e o leșie/ mirosind a editoriale!// Voi/ nu veți face umbră/ niciunui pămînt/ căci mușchii voștri/ au putrezit/ sub plapuma dogmelor!" (Poeților de azbest), viziunea lui Dorin Tudoran înaintează pînă la anentizarea obiectului său, adică pînă la acel nihil izbăvitor resimțit ca o soluție absolută: " Deși e a lor, ei trec pe sub ea/ numai în genunchi/ și poarta s-a gîrbovit
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Ăsta e idealul lui: să vîndă mezeluri. Deci, omul ăsta, îl vezi că se duce, îl vezi prin ce trece și tu, în final, după ce ai văzut filmul, spui că "sînt înjurături"?! Nu discut acum de cinema și de nu știu ce "DOGMĂ" despre care să zicem că nu ai auzit - nu contează. În loc să te înduioșeze, să te cuprindă mila pentru omul ăsta care ai putea fi tu, care ar putea fi fratele tău.... Omului i se întîmplă un lucru cumplit și tu
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
sacre sunt o întocmire precară mustind de infantilisme crase, dar că litera lor nu e obligatorie pentru a crede în Dumnezeu. De aici încolo accentele se înăspresc, căci voi ajunge să cred într-un Dumnezeu al naturii pe care nici o dogmă religioasă nu îl poate prinde, și atunci sunt eretic sub anatema de deism (divinul nu e ceva supranatural, ci e totuna cu legile naturii). Privesc noaptea stelele și simt armonia cosmică și îmi spun că toată ordinea lor fascinantă e
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
aprofundată și dată fiind calitatea peliculelor, cred că merită mai mult decât un crochiu - două. Să încep cu ce nu mi-a plăcut, ba chiar m-a revoltat: e regizat de Thomas Vinterberg, scris de Lars von Trier (auziți vreo dogmă?) și se numește Dragă Wendy. Care nu e o fată sau un animăluț de casă, ci... un pistol. Buuun, avem un grup de prieteni structurat "corect politic": "normalul" Dick (britanicul Jamie Bell), un puști dezabilitat și fratele său, ciudatul clasei
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
Europene este " Unitate în diversitate", a fost firesc ca programul Festivalului de Film European să includă, alături de un film fastuos și cu mare buget - "Vatel", și un exponent al cinematografului minimalist, rezultat al unui așa-numit "jurământ de castitate": "Mifune - Dogma 3, în regia danezului Søren Kragh-Jacobsen. Primit cu entuziasm la Festivalul de la Berlin 1999, unde a fost distins cu un Urs de argint, "Mifune" are, în primul rând, meritul de a confirma valabilitatea formulei imaginată de conaționalii săi Lars von
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
entuziasm la Festivalul de la Berlin 1999, unde a fost distins cu un Urs de argint, "Mifune" are, în primul rând, meritul de a confirma valabilitatea formulei imaginată de conaționalii săi Lars von Trier și Thomas Vinterberg: cele "10 porunci" ale Dogmei 95 (printre care: turnarea în locuri reale, fără decor construit; sunetul și imaginea înregistrate simultan, fără muzică adăugată; camera purtată pe umăr; imaginea în culori, fără ecleraj adițional etc.) ce par a nega orice "progres" cunoscut de cinema de la origini
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
a nega orice "progres" cunoscut de cinema de la origini și până în zilele noastre. Dar succesul de la Cannes 1998 al filmelor "Idioții" și "Festen" (prezentat și publicului nostru în ediția de anul trecut a Festivalului) precum și realizarea a încă 14 filme "Dogma" (semnate de regizori de pe tot mapamondul: Italia, Franța, Coreea, S.U.A., Danemarca) arată că astăzi "Dogma 95" nu mai e un fenomen izolat - asemeni experimentului numit "The Blair Witch Project" (Proiect - Vrăjitoarea) și, cine știe, în timp, ea va ajunge, poate
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
de la Cannes 1998 al filmelor "Idioții" și "Festen" (prezentat și publicului nostru în ediția de anul trecut a Festivalului) precum și realizarea a încă 14 filme "Dogma" (semnate de regizori de pe tot mapamondul: Italia, Franța, Coreea, S.U.A., Danemarca) arată că astăzi "Dogma 95" nu mai e un fenomen izolat - asemeni experimentului numit "The Blair Witch Project" (Proiect - Vrăjitoarea) și, cine știe, în timp, ea va ajunge, poate, să aibă același efect precum, în epocă, Noul val francez sau - păstrând proporțiile - neorealismul. Cât
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
precum, în epocă, Noul val francez sau - păstrând proporțiile - neorealismul. Cât despre Søren Krag-Jacobsen (cineast de 53 de ani, deci trecut bine de a doua tinerețe și, deja, celebru în Danemarca prin șapte filme pentru tineri), "Mifune" dovedește că "preceptele" Dogmei 95 pot, de asemenea, servi ca adevărată cură de întinerire și revigorare a profesioniștilor amenințați cu rutina. Mai apropiat ca tematică și stil de "Festen" al lui Vinterberg, filmul lui Krag-Jacobsen vorbește despre o întâlnire de familie ce duce la
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
ei cu porniri de delincvent. Mai puțin original decât filmele lui Trier și Vinterberg, dar mai tandru și mai plin de compasiune pentru personajele sale, filmul lui Krag-Jacobsen este turnat direct pe 35 mm și nu pe video (cum cere "dogma"), ceea ce înseamnă unele "libertăți" față de cerințele "jurământului de castitate". Spectatorul, însă, apreciază și aplaudă reîntoarcerea la o anume calitate a imaginii care, aliată cu elanul camerei portabile, dă un sens compoziției, luminii și cadrului. Desigur, între opulentul spectacol cinematografic din
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
Lucian Blaga e inaugurată de publicarea eseului său, Religie și spirit, în 1942, cea din urmă parte a Trilogiei valorilor. Ea marchează o criză a relațiilor sale cu revista Gândirea, al cărei exponent prestigios fusese, dar care îl sancționa în numele dogmei ortodoxe, deplîngîndu-i "erezia". Recunoscîndu-i lui Nichifor Crainic, e drept pe un ton de ambiguitate, calitatea de-a fi înfăptuit timp de două decenii o veritabilă "invazie a teologiei în cultura română", Blaga se desparte de perspectiva acestuia referitoare la legăturile
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
mitologică. Studiu istorico-critic de Vlad Sofron (Sibiu, 1943). Dumitru Stăniloaie, cel mai important din rîndul acestor oponenți clerici, îl considera pe Blaga "adept al lui Democrit și în special al atomismului materialist" și dădea glas dezamăgirii că filosoful trata problema dogmei exclusiv ca "un produs al eului", confirmat fiind de texte apărute în Gândirea în care Blaga era comparat cu Iulian Apostatul, generate, după toate probabilitățile, de pana lui Crainic, și el un polemist acid: "Pentru cine vrea să tragă concluzii
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
un filosof cu talent de pamfletar. Fusese crescut în credința creștină pentru a deveni un împărat teolog cum aveau să fie ulterior aproape toți împărații Bizanțului (...). În ce consta problema pe care și-o propusese Iulian? Foarte simplu: în detronarea dogmei revelate prin Fiul lui Dumnezeu cel întrupat și înlocuirea ei prin miturile fanteziei grecești, care putea să mai aibă la vremea aceea prestigiul frumuseții poetice, dar erau izbite de moarte, în sensul lor religios. Lupta lui Iulian e lupta basmului
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
a reprimit nici pînă azi... Se află în considerațiile lui Blaga corolarul unei gîndiri de filosof, care-și afirmă propria perspectivă, dar nu și o negare a religiei, o contestare a Bisericii pe care, în pofida disputei cu unii din apologeții dogmei ortodoxe, filosoful a respectat-o ca un element major al vieții spirituale a unei colectivități. Bunăoară, comentînd bolșevismul, îi reproșează faptul că a tratat Biserica drept un dușman: "Revoluționarii ateiști au fost puțin prevăzători cînd au crezut că religia e
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]